32,821 matches
-
mai ales primăvara și toamna. În general o mare parte dintre trasee pot fi parcurse pe drumuri forestiere în lungul văilor principale și ale afluenților acestora. Urcușurile nu sunt prea accentuate și în general au o durată sub 1 oră. Traseele sunt - în general - accesibile și iarna dacă durata lor nu depășește 8-9 ore. Izvoarele și pâraiele cu apă potabilă sunt destul de frecvente, ocazional putându-se folosi mijloacele auto locale. Traseele turistice nu sunt marcate. Pe orice traseu pot fi întâlnite
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
accentuate și în general au o durată sub 1 oră. Traseele sunt - în general - accesibile și iarna dacă durata lor nu depășește 8-9 ore. Izvoarele și pâraiele cu apă potabilă sunt destul de frecvente, ocazional putându-se folosi mijloacele auto locale. Traseele turistice nu sunt marcate. Pe orice traseu pot fi întâlnite la distanțe maxime de 3-4 ore stâne, diverse sălașuri, cabane de vânătoare sau refugii pastorale. Singura cabană turistică este Ardeluța, situată la 24 km sud de centrul comunei Tarcău și
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
sub 1 oră. Traseele sunt - în general - accesibile și iarna dacă durata lor nu depășește 8-9 ore. Izvoarele și pâraiele cu apă potabilă sunt destul de frecvente, ocazional putându-se folosi mijloacele auto locale. Traseele turistice nu sunt marcate. Pe orice traseu pot fi întâlnite la distanțe maxime de 3-4 ore stâne, diverse sălașuri, cabane de vânătoare sau refugii pastorale. Singura cabană turistică este Ardeluța, situată la 24 km sud de centrul comunei Tarcău și DN15. Traseele de acces pornesc obligatoriu de pe
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
nu sunt marcate. Pe orice traseu pot fi întâlnite la distanțe maxime de 3-4 ore stâne, diverse sălașuri, cabane de vânătoare sau refugii pastorale. Singura cabană turistică este Ardeluța, situată la 24 km sud de centrul comunei Tarcău și DN15. Traseele de acces pornesc obligatoriu de pe principalele văi care limitează masivul: în special DN15 - Valea Bistriței și DN12A - Valea Trotușului, dar și DJ156A - Valea Tazlăului Mare sau (mai puțin) DJ127A (asfaltat parțial la extremități) - axial al văilor Dămucului și Văii Reci
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
zile pe an. În dinamica generală a atmosferei și în stările de vreme, mai mult ori mai puțin persistente, se resimte influența dispunerii principalelor linii orohidrografice și adîncimea fragmentării reliefului, ceea ce se răsfrînge asupra condițiilor drumețiilor montane. Cu cîteva excepții, traseele nu se desfășoară în zonele cu frecvență mare a vînturilor reci și umede. Referitor la văi, pe lîngă alte caracteristici locale și temporale ale vremii (mai multă ceață și umiditate), ele favorizează inversiuni termice evidente (mai frecvente primăvara și toamna
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
și înglobează cursul inferior al văii Tișiței cu monumentalele sale chei. Accesul se face din DN2D (Focșani-Tîrgu Secuiesc, la 71,5 km de Focșani, sau 2,5 km aval de centrul satului Lepșa, pe aceeași magistrală rutieră), folosindu-se apoi traseul turistic 7. Valoarea fitogeografică a rezervației constă în numărul mare de elemente alpino-carpatice, alpino-boreale și atlantice, cît și în existența speciilor endemice carpatice și dacice continentale. Dintre acestea, enumerăm trandafirul de munte (Rosa pendulina), izmișoara (Cilamintha alpina), curpenul de munte
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
aval de satul Lepșa, în formațiuni predominant gresoase de vîrstă paleogenă. Este accesibilă pe DN 2D, la aproximativ 71 km depărtare de Focșani, sau 3 km aval de centrul satului Lepșa. De la motelul situat în imediata sa vecinătate pornește și traseul turistic 7 (pe valea Tișiței). Spectaculozitatea cascadei se datorează detaliilor albiei modelată prin eroziunea selectivă a rocilor și tectonizarea formațiunilor geologice. Caracteristică este suita marmitelor, care obligă șuvoiul de apă să sară dintr-o scobitură în alta, liniștindu-se însă
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
formate în depresiunile create prin acțiunea de tasare a zăpezii); ele se găsesc la sud de vîrful Fărăoane, sub vîrful Icoana și la vest de vîrful Omu. Cel mai interesant, de formă ovoidală, este cel situat sub vîrful Icoana, lîngă traseul de culme. În zona Munților Suhard apar și o serie de izvoare minerale carbogazoase. Ele sînt prezente Ia Vatra Dornei, la Dorna Candrenilor, în Poiana Vinului și în Poiana Coșnei. Acestea sînt valorificate în stațiunea Vatra Dornei și prin îmbuteliere
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
construirea căii ferate între Avrig și Făgăraș, s-a construit un pod feroviar peste râul Cârțișoara, între stațiile Scoreiu și Cârța. În iulie 2009, a avut loc deplasarea unui pilon al podului, ceea ce a dus la întreruperea circulației feroviare pe traseul mai sus-amintit. Pentru repararea acestuia nu s-au găsit inițial bani. În mersul trenurilor 2009/2010 trenurile circulau doar între Avrig și Porumbacu, ca și între Arpaș și Făgăraș. Ministerul român al transporturilor a planificat în bugetul pentru anul 2010
Râul Cârțișoara () [Corola-website/Science/306333_a_307662]
-
Island.Pe atol domnește o climă caldă umedă ecuatorială cu temperaturi constante tot timpul anului, cantitatea de precipitații medii anuale fiind 4.445 mm, cu o temperatură constantă de 29 și 30 °C. Datorită faptului că amplasarea insulei este pe traseul curenților marini, pe ștrand este depusă o cantitate mare de gunoi adusă de apa oceanului. este atolul al doilea ca mărime din cei 10 atoli ce aparțin SUA. Atolul este alcătuit din 125 soiuri de corali, apele puțin adânci permit
Atolul Palmyra () [Corola-website/Science/306399_a_307728]
-
care două treimi pe cursele internaționale. În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta București - Brașov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada urmărește traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petrești, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanțare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu
TranSport în Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306400_a_307729]
-
comunicare între cele două versante ale Carpaților în momentul respectiv. Drumul de-a lungul văii Oltului a fost intens practicat abia în perioadele următoare. De aceea, Posada, locul unde Basarab a învins armata regelui maghiar, trebuie plasată undeva pe acest traseu, de la cetatea Argeșului către Bran. Vestea înfrângerii regelui maghiar a ajuns și la urechile Papei Ioan al XXII-lea, care, într-o scrisoare din august 1331, îl felicita pe Carol Robert că a scăpat teafăr din cursa ce i-a
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
a regelui polon, tronul polonez să fie ocupat de regele Ungariei, Ludovic. Acordul a fost aplicat în 1370, când Ludovic al Ungariei a devenit și rege al Poloniei. Miza cea mare era drumul comercial dintre Marea Baltică și Marea Neagră, care avea traseu prin cnezatul Haliciulu. Drumurile comerciale aduceau o serie de venituri regatelor care le controlau prin sistemul de vămi. Conflictele asupra Haliciului s-au extins și asupra teritoriului Moldovei, unde s-au confruntat Ungaria și Hoardă de Aur.Ungaria dorea să
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
oceanice. El începe în nordul Oceanului Atlantic cu mișcarea apelor sărate reci spre fund, ape care curg de-a lungul continentelor America de Nord, de Sud și Antarctica până în oceanele Indian și Pacific. Acolo se încălzesc și se ridică la suprafață, urmând un traseu invers, împinse și de vânturile alizee. Prin această mișcare o cantitate imensă de căldură este transportată de la ecuator spre nordul Europei, care astfel are o climă mult mai blândă decât alte regiuni de la aceeași latitudine, de exemplu Siberia. Prin topirea
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
cu care era privit Makalu de alpiniști. În paginile ei, englezul Frank Smythe a prorocit: Cu toate acestea, încă din 1934, un grup de francezi a început să plănuiască excaladarea vârfului dinspre Tibet. Francezii au susținut că au descoperit un traseu comod după ce au privit un set de fotografii vechi. Guvernul din Lhasa a refuzat însă să permită alpiniștilor accesul pe teritoriul Tibetului, iar riscanta expediție nu a mai avut loc. După transformările politice din anul 1950, Nepalul s-a deschis
Makalu () [Corola-website/Science/306458_a_307787]
-
transformările politice din anul 1950, Nepalul s-a deschis către lume. Alpiniștii au avut în sfârșit posibilitatea să atace dinspre sud piscurile la care visau. În 1953, o echipă britanică a încercat să urce pe Makalu venind dinspre sud-vest. Unicul traseu posibil pentru escaladă din punctul de vedere al britanicilor era oferit de o potecă abruptă și acoperită de gheță care potrivit unuia dintre participanți, părea a se ține de peretele de stâncă asemenea unui magnet. Enrc Shipton, Bruce Lowe, Charles
Makalu () [Corola-website/Science/306458_a_307787]
-
Trăscăului, fie direcționate spre inima acestuia, unele dintre ele reușind să-l traverseze — la care se adaugă un adevărat păienjeniș de poteci facilitează accesul spre cele mai îndepărtate și izolate puncte de interes turistic. Noi drumuri în curs de modernizare, traseele turistice marcate, crearea de noi baze de cazare și de alte dotări vin în întâmpinarea celor dornici sa pătrundă în lumea de frumuseți a acestor munți, care ni se oferă cu dărnicie, rezervându-și, totodată, încă multe alte taine, mai
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
acestor munți, care ni se oferă cu dărnicie, rezervându-și, totodată, încă multe alte taine, mai ales legate de lumea tăcută și rece, ostilă uneori la prima vedere, dar mereu fascinantă a adâncurilor. Munții Trascău au o rețea deasă de trasee turistice marcate.
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
linia de cale ferată Cernăuți-Ițcani, în lungime de 89 km și care avea ca stație terminus satul Ițcani (localitate de frontieră între Imperiul Austro-Ungar și Regatul României). O lună și jumătate mai târziu, la 25 decembrie 1869, a fost deschis traseul feroviar Suceava-Roman. Granița austro-română era situată între gările Itzkany (în , astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (astăzi Gara Suceava). În anul 1871 a fost dată în exploatare Gara Ițcani (astăzi purtând denumirea de Gara Suceava Nord), construită în stilul neogotic
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
Ronchetti, care a devenit punct de frontieră pentru calea ferată Roman-Burdujeni-Ițcani-Cernăuți. Prin intermediul Gării Ițcani, orașul Suceava a fost legat printr-o linie ferată de alte centre importante din Bucovina. În anul 1898, a fost construită o linie ferată îngustă pe traseul Ițcani-Suceava, având o gară terminus la Obor, în zona unde se află azi Policlinica Județeană Suceava (cartierul Areni). Această linie a fost menținută până la Primul Război Mondial. În anul 1908, satul Ițcani a fost electrificat. Comunitatea s-a dezvoltat până la
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
stație terminus satul Ițcani (localitate de frontieră între Austro-Ungaria și Regatul României). Prin această cale ferată, orașul Suceava a fost legat de alte centre importante din Bucovina. O lună și jumătate mai târziu, la 25 decembrie 1869, a fost deschis traseul feroviar Suceava-Roman. Granița austro-română era situată între gările Itzkany (în , astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (azi Gara Suceava). În prezent, Ițcani și Burdujeni sunt cartiere ale municipiului Suceava. Deoarece satul Ițcani era localitate de frontieră, funcționa aici un pichet
Gara Suceava Nord () [Corola-website/Science/305815_a_307144]
-
Petrești este o localitate-centru de comună în Raionul Ungheni, Republica Moldova.Comuna Petrești se află la o distanță de 12 km nord de centrul raional Ungheni, 1 km de traseul de cale ferată Ungheni-Bălți, pe traseul internațional Chișinău-Iași și la 115 km de capitala Republicii Moldova or. Chișinău. Cele mai apropiate puncte vamale sunt: Vama Ungheni și Vama Sculeni. Localitatea are 5012 locuitori, inclusiv 782 copii pînă la 16 ani și
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
Petrești este o localitate-centru de comună în Raionul Ungheni, Republica Moldova.Comuna Petrești se află la o distanță de 12 km nord de centrul raional Ungheni, 1 km de traseul de cale ferată Ungheni-Bălți, pe traseul internațional Chișinău-Iași și la 115 km de capitala Republicii Moldova or. Chișinău. Cele mai apropiate puncte vamale sunt: Vama Ungheni și Vama Sculeni. Localitatea are 5012 locuitori, inclusiv 782 copii pînă la 16 ani și 862 pensionari. La momentul efectuării recensămîntului
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
în deal, la fîntînă. Care sat Petreștii au fost drept domnescu, asculătoriu de ocolul Iașilor”. Comuna Petrești se află la o distanță de 12 km nord de centrul raional Ungheni, la 1 km de calea ferată Ungheni - Bălți și de traseul internațional Chișinău -Iași, la 115 km de Chișinău. Suprafața totală e de: 4501,01 ha, dintre care: pămînt arabil - 3215 ha, pășuni - 486,59 ha,culturi multianuale- 36,26 ha, teren proprietate puboică - 118,001 ha, teren proprietate de stat-
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
de exemplu, contracțiile mușchilor scheletici), sau prin intermediul inimilor limfatice în cazul unor animale. Organizarea ganglionilor limfatici și a drenajului urmează organizarea corpului în regiuni interne și externe; prin urmare, drenajul limfatic al capului, membrelor și pereților cavității corpului urmează un traseu extern, iar drenajul limfatic al toracelui, abdomenului, precum și al cavităților pelviene urmează un traseu intern. În cele din urmă, vasele limfatice se golesc în conductele limfatice, care se varsă într-una dintre cele două vene subclaviculare, aproape de joncțiunea lor cu
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]