32,942 matches
-
îmbrățișa viziunea libertariană, renunțând la ideile socialiste. Când ajunge la Universitatea din Princeton intrâ în contact cu un student libertarian care îi împrumuta scrierile lui Friedrich Hayek, "Constituția Libertății" și "Individualism" și "Ordinea Economică". Deși inițial Nozick vrea să respingă argumentele libertariene, el este convins până la urmă de concepția libertariană. Din punctul de vedere al lui Nozick schimbarea nu a fost atât de mare, nemai vorbind de convertire, cum au afirmat unii. Și atunci când era socialist, Nozick adopta o teorie a
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
schimbarea a constat, tocmai, în faptul că a găsit cadrul corect de teorie a îndreptățirii, i.e. liberal. Nozick discută în continuare modul în care evaluează el filosofii. Pentru el ceea ce contează este cât de buni sunt filosofii în a construi argumente filosofice, și nu trebuie judecați după faptul dacă dețin sau nu adevărul. Nozick mai evidențiază faptul că în contextul filosofic contemporan studiul economiei, teoriei jocurilor, teoriei utilității, teoriei deciziei, se constituie ca elemente necesare pentru a lucra în domeniul filosofiei
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
rolul de a conserva dreptul moral conferit de achiziția inițială atunci când o posesiune trece in proprietatea altuia, îndreptățirea morală este preservată. Ca proceduri de transfer pe care Nozick se pare că le preferă sunt schimburile voluntare efectuate in cadrul pieții. Argumentul moral al lui Nozick pentru această teorie are la bază proprietatea asupra propriei persoane, care proprietate, susține el, este implicată de Formula Umanității a Imperativului Categoric: „Constrângerile colaterale asupra acțiunii reflectă principiul kantian fundamental că indivizii sunt scopuri și nu
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
Formula Umanității a Imperativului Categoric: „Constrângerile colaterale asupra acțiunii reflectă principiul kantian fundamental că indivizii sunt scopuri și nu numai mijloace; ei nu pot fi sacrificați sau folosiți pentru înfăptuirea altor scopuri fără consimtământul lor. Indivizii sunt inviolabili.” Conform acestui argument, impozitarea progresivă va fi vazută de către autorul american ca fiind același lucru cu munca forțată. În Philosophical Explanations (1981), Robert Nozick formulează o teorie externalistă asupra cunoasterii adăugând definirilor clasice noi condiții menite să legitimieze o opinie adevărată drept cunoaștere
Robert Nozick () [Corola-website/Science/306925_a_308254]
-
de Fier se încadrează din punct de vedere biogeografic în Subprovincia banto-getică, ce este inclusă la rândul său în provincia dacică (Călinescu, 1968). La rândul ei, provincia dacică aparține Subregiunii mediteraneene, prezența a numeroase specii submediteraneene și mediteraneene fiind un argument în acest sens. Influențele dacice și submetideraneene interacționează, ducând la formarea unor grupări vegetale complexe, unice în România, ce constituie vegetație de tip submediteranean. (Matacă, C.C.M.E.SI.). În arealul parcului trăiesc specii de plante și animale cu importanță majoră atât
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Argumentul principal pe care cei care pledează pentru acțiuni militare ca răspuns la acest tip de atacuri este acela că valori precum democrația sau liberalismul sunt amenințate prin intermediul acestora. Ca urmare, în fața unui asemenea pericol ar trebui să nu se mai
Excepția în caz de maximă urgență () [Corola-website/Science/306975_a_308304]
-
o parte inadecvarea ce se poate observa între excepția în caz de urgență maximimă și atentatele de la 11 septembrie din Statele Unite, imagine tipică pe care o construim atunci când vorbim despre terorism, și menținându-ne la un nivel mai general, acestui argument i se poate aduce o obiecție destul de serioasă. Occidentul (Europa și Statele Unite) cuprinde civilizații diferite, culturi diferite. Statele Unite reprezintă chiar un mozaic de culturi care au coexistat mai mult sau mai puțin pașnic pe parcursul istoriei. Vorbim despre o Europă multiculturală
Excepția în caz de maximă urgență () [Corola-website/Science/306975_a_308304]
-
anumite situații, intervenientul poate să își prezinte observațiile și în cadrul fazei orale. În timpul fazei orale are loc o ședință publică. În cadrul acesteia, judecătorii pot adresa întrebări reprezentanților părților. Judecătorul raportor rezumă într-un raport de ședință starea de fapt expusă, argumentele fiecărei părți și, dacă este cazul, argumentele intervenienților. Acest document este pus la dispoziția publicului în limba de procedură. Ulterior, judecătorii deliberează pe baza proiectului de hotărâre redactat de către judecătorul raportor, iar hotărârea se pronunță în ședință publică. Procedura la
Tribunalul de Primă Instanță () [Corola-website/Science/306976_a_308305]
-
observațiile și în cadrul fazei orale. În timpul fazei orale are loc o ședință publică. În cadrul acesteia, judecătorii pot adresa întrebări reprezentanților părților. Judecătorul raportor rezumă într-un raport de ședință starea de fapt expusă, argumentele fiecărei părți și, dacă este cazul, argumentele intervenienților. Acest document este pus la dispoziția publicului în limba de procedură. Ulterior, judecătorii deliberează pe baza proiectului de hotărâre redactat de către judecătorul raportor, iar hotărârea se pronunță în ședință publică. Procedura la Tribunal este scutită de taxe. În schimb
Tribunalul de Primă Instanță () [Corola-website/Science/306976_a_308305]
-
, cunoscut și ca argumentum ad ignorantiam ("apel la ignoranță" sau argument din lipsă de imaginație), este o eroare logică în care se afirmă că premisa este adevărată doar pentru că nu a fost demonstrată falsă sau că premisa este falsă doar pentru că nu a fost demonstrată adevărată. Argumentul incredulității, cunoscut și ca
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
apel la ignoranță" sau argument din lipsă de imaginație), este o eroare logică în care se afirmă că premisa este adevărată doar pentru că nu a fost demonstrată falsă sau că premisa este falsă doar pentru că nu a fost demonstrată adevărată. Argumentul incredulității, cunoscut și ca argumentul din lipsă de încredere sau argumentul din credință personală sau chiar argumentul din convingere personală, se referă la o afirmație în care din cauză că cineva "personal" găsește o premisă puțin probabilă sau incredibilă, atunci premisa poate
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
din lipsă de imaginație), este o eroare logică în care se afirmă că premisa este adevărată doar pentru că nu a fost demonstrată falsă sau că premisa este falsă doar pentru că nu a fost demonstrată adevărată. Argumentul incredulității, cunoscut și ca argumentul din lipsă de încredere sau argumentul din credință personală sau chiar argumentul din convingere personală, se referă la o afirmație în care din cauză că cineva "personal" găsește o premisă puțin probabilă sau incredibilă, atunci premisa poate fi asumată ca nefiind adevărată
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
eroare logică în care se afirmă că premisa este adevărată doar pentru că nu a fost demonstrată falsă sau că premisa este falsă doar pentru că nu a fost demonstrată adevărată. Argumentul incredulității, cunoscut și ca argumentul din lipsă de încredere sau argumentul din credință personală sau chiar argumentul din convingere personală, se referă la o afirmație în care din cauză că cineva "personal" găsește o premisă puțin probabilă sau incredibilă, atunci premisa poate fi asumată ca nefiind adevărată, sau vice-versa că o premisă preferată
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
că premisa este adevărată doar pentru că nu a fost demonstrată falsă sau că premisa este falsă doar pentru că nu a fost demonstrată adevărată. Argumentul incredulității, cunoscut și ca argumentul din lipsă de încredere sau argumentul din credință personală sau chiar argumentul din convingere personală, se referă la o afirmație în care din cauză că cineva "personal" găsește o premisă puțin probabilă sau incredibilă, atunci premisa poate fi asumată ca nefiind adevărată, sau vice-versa că o premisă preferată (credibilă) dar nedemonstrată, ca fiind adevărată
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
convingere personală, se referă la o afirmație în care din cauză că cineva "personal" găsește o premisă puțin probabilă sau incredibilă, atunci premisa poate fi asumată ca nefiind adevărată, sau vice-versa că o premisă preferată (credibilă) dar nedemonstrată, ca fiind adevărată. Ambele argumente au structură similară: o persoană consideră că lipsa de evidențe pentru o opinie constituie evidență sau dovadă pentru adevărul altei opinii. Tipul acestor erori logice din articol nu ar trebui confundat cu metoda reducerii la absurd de argumentare, in care
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
Tipul acestor erori logice din articol nu ar trebui confundat cu metoda reducerii la absurd de argumentare, in care o contradicției logică validă de forma "A și non A" este folosită pentru a demonstra falsul unei premise. Usual într-un "argument din incredulitate personala" sau intr-un "argument al ignoranței", vorbitorul "consideră" sau "afirmă" că acel ceva este fals, neverosimil sau nu este evident pentru el "personal" și încearcă să folosească aceast gol în cunoaștere ca "evidență" în favoarea unei opinii alternative
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
ar trebui confundat cu metoda reducerii la absurd de argumentare, in care o contradicției logică validă de forma "A și non A" este folosită pentru a demonstra falsul unei premise. Usual într-un "argument din incredulitate personala" sau intr-un "argument al ignoranței", vorbitorul "consideră" sau "afirmă" că acel ceva este fals, neverosimil sau nu este evident pentru el "personal" și încearcă să folosească aceast gol în cunoaștere ca "evidență" în favoarea unei opinii alternative proprii sau împrumutate. Exemple de astfel de
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
care încep cu: "Este greu să crezi că ...", " Nu pot să înțeleg cum ..." sau "Este evident că ..." (dacă "evident" este folosit pentru a introduce o concluzie în loc de evidențe care să susțină opinia respectivă). Două din cele mai frecvente forme ale argumentului ignoraței, pot fi reduse la următoarea formă: În acest sens al erorii logice o "vorbă" din filozofia științei este ""lipsa evidențelor nu este evidență a lipsei"": Neavând evidențe pentru ceva, nu este dovadă că acel ceva nu este sau nu
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
simplu vorba de lipsă de evidențe și nimic mai mult. Asta totuși nu este echivalent cu a argumenta împotriva a ceva care prin natura sa nu poate fi "niciodată" demonstrat. Două versiuni foarte comune ale acestei erori logice sunt: Un argument din incredulitate personală este similar cu argumentul ignoranței doar dacă persoana care face afirmația are numai credința sa personală ca "evidență" pentru a demonstra imposibilitatea propoziției atacate (de fapt persoana respectivă nu oferă nici un fel de evidențe care să-i
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
nimic mai mult. Asta totuși nu este echivalent cu a argumenta împotriva a ceva care prin natura sa nu poate fi "niciodată" demonstrat. Două versiuni foarte comune ale acestei erori logice sunt: Un argument din incredulitate personală este similar cu argumentul ignoranței doar dacă persoana care face afirmația are numai credința sa personală ca "evidență" pentru a demonstra imposibilitatea propoziției atacate (de fapt persoana respectivă nu oferă nici un fel de evidențe care să-i susțină opinia contrară) Destul de de frecvent, argumentul
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
argumentul ignoranței doar dacă persoana care face afirmația are numai credința sa personală ca "evidență" pentru a demonstra imposibilitatea propoziției atacate (de fapt persoana respectivă nu oferă nici un fel de evidențe care să-i susțină opinia contrară) Destul de de frecvent, argumentul din incredulitate personală este folosit în combinație cu unele evidențe în tentativa de a dirija opinia către o concluzie dorită. Aici de asemenea este o eroare logică deoarece neîncrederea personală este oferită ca "evidență". În aceste cazuri, persoana care argumentează
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
în tentativa de a dirija opinia către o concluzie dorită. Aici de asemenea este o eroare logică deoarece neîncrederea personală este oferită ca "evidență". În aceste cazuri, persoana care argumentează a introdus o prejudecată personală în tentativa de a întări argumentul pentru a i se accepta concluzia dorită. Un important aspect in argumentul ad ignorantiam este stabilirea sarcinii dovezii. Aceasta este discutat mai în amănunt în secțiunea Legislație a acestei pagini. Este importat totuși de realizat că stabilirea sarcinii dovezii este
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
asemenea este o eroare logică deoarece neîncrederea personală este oferită ca "evidență". În aceste cazuri, persoana care argumentează a introdus o prejudecată personală în tentativa de a întări argumentul pentru a i se accepta concluzia dorită. Un important aspect in argumentul ad ignorantiam este stabilirea sarcinii dovezii. Aceasta este discutat mai în amănunt în secțiunea Legislație a acestei pagini. Este importat totuși de realizat că stabilirea sarcinii dovezii este esențială și în alte arii. Sistemele logice se construiesc pe baza presupozițiilor
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
de realizat că stabilirea sarcinii dovezii este esențială și în alte arii. Sistemele logice se construiesc pe baza presupozițiilor (propoziții axiomatice, vezi axiomă). Aceste presupoziții nu sunt demonstrabile dar sunt considerate ca fiind adevărate. Folosirea inductivă se referă la extensia argumentului pentru a susține o generalizare mai amplă, un principiu, o teorie științifică sau o lege universală. Multe din aceste folosiri ale argumentului ignoranței sunt considerate erori logice, în special în articolele academice care ar trebui să fie riguroase în privința premiselor
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
axiomă). Aceste presupoziții nu sunt demonstrabile dar sunt considerate ca fiind adevărate. Folosirea inductivă se referă la extensia argumentului pentru a susține o generalizare mai amplă, un principiu, o teorie științifică sau o lege universală. Multe din aceste folosiri ale argumentului ignoranței sunt considerate erori logice, în special în articolele academice care ar trebui să fie riguroase în privința premiselor sale cheie și a fundamentelor empirice. Oricum în unele cazuri (ca cel al autorului Irving Copi descris mai jos) în care se
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]