31,726 matches
-
din cauză că nu era nici o barcă cu care să traverseve. Prima divizie a găsit cetatea fără apărare dar cu porțile blocate. Regele Seonjo fugise cu o zi înainte. Japonezii au spart o gaură mică în zid și au deschis porțile din interior. Divizia a doua a lui Katō a ajuns a doua zi luând-o pe aceași rută ca și prima divizie. Divizile a III-a și a IV-a au ajuns în următoarea zi. Între rimp, divizile a V-a, a
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
militare și cereale. A patra divizie sub comanda lui Mori Yoshinari s-a stabilit la est de Hanseong în iulie și a capturat o serie de cetăți de pe coasta de est de la Anbyon la Samcheok. Divizia s-a întors spre interiorul peninsule pentru a cuceri Jeongseon, Yeongwol, și Pyeongchang apoi s-a stabilit în capitala provinciei din Wonju. Acolo, Mōri Yoshinari a stabilit o administrație civilă reglementând clasele sociale după modelul japonez și a efectuat studii ale terenului. Shimazu Yoshihiro, unul
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]
-
panoramic", "Peisaj dobrogean/Peisaj citadin oriental". Lucian Grigorescu (1894 - 1965) a pictat "Case în port (Martignes)" (1931-1933) Iosif Iser (1881 - 1958) a pictat "Două spaniole" (tehnici combinate), și numeroase scene din Dobrogea: "Case tătărești/ Compoziție cu case", "Turci la cafenea/Interior cu personaje", "Curse de cai în Dobrogea / Scenă de gen în peisaj", "Peisaj dobrogean/Peisaj oriental". Gheorghe Petrașcu (1872 - 1949) a pictat " Natură statică cu mere",(1931) Ștefan Popescu (1872 - 1948 a pictat "Peisaj din Filipoiu", "Peisaj cu geamie". O
Acuarela în România () [Corola-website/Science/333216_a_334545]
-
ca și alte sacca, o insulă artificială. Ea găzduiește un cartier popular de construcție relativ recentă (anii 1970) și nu conține monumente sau clădiri de o importanță arhitecturală deosebită. Biserică Sân Gerardo este din beton armat, fără decorațiuni speciale. În interior, pe peretele din spatele altarului mare, se află o pictură murala de circa 160 m² cu tema "Învierea lui Cristos și comuniunea sfinților" (realizată în 1964 de pictorul venețian Ernani Costantini). Aici se află, printre altele, un centru sportiv (cu terenuri
Sacca Fisola () [Corola-website/Science/333217_a_334546]
-
cât acestea sunt mai strălucitoare. Ea a găsit o relație care leagă perioada de variație (timpul dintre două maxime sau două minime) cu media luminozității aparente a acestor stele, și deci cu luminozitatea lor absolută, întrucât distanța dintre stelele din interiorul Norului este neglijabilă în raport cu distanța lor de Pământ. Astfel, este suficientă măsurarea distanței uneia dintre aceste cefeide (de exemplu prin metoda paralaxei), pentru a obține o relație generală care să lege perioada și luminozitatea lor absolută și să se determine
Cefeidă () [Corola-website/Science/333235_a_334564]
-
cu prilejul unei vizite care nu a mai fost efectuată în această parte a împărăției lui, în schimb l-a adăpostit inițial pe viceregele Fernando Ruiz de Castro, nobil de Lemos. Pe la 1616 fațada au fost finalizată, iar pe la 1620 interiorul a fost pictat în frescă de Battistello Caracciolo, Giovanni Balducci și Belisario Corenzio. Decorarea Capelei Regale a Adormirii Maicii Domnului a fost finalizată abia în 1644 de Antonio Picchiatti. În 1734, odată cu sosirea regelui Carol al III-lea al Spaniei
Palatul Regal din Napoli () [Corola-website/Science/333266_a_334595]
-
odată cu sosirea regelui Carol al III-lea al Spaniei la Napoli, palatul a devenit reședință regală a Bourbonilor. Cu ocazia căsătoriei sale cu Maria Amalia de Saxonia în 1738, Francesco De Mura și Domenico Antonio Vaccaro au contribuit la remodelarea interiorului. Regele Carol a construit alte trei palate situate mai la periferia centrului orașului. Lucrări de modernizare au avut loc sub domnia lui Ferdinand I al celor Două Sicilii. În 1768, cu ocazia căsătoriei sale cu Maria Carolina a Austriei, Sala
Palatul Regal din Napoli () [Corola-website/Science/333266_a_334595]
-
într-un spațiu de productie închiriat în municipiul Brașov. În 2008, compania s-a mutat în Ghimbav, într-un spațiu propriu. Societatea este unul din producătorii importanți din industria automotive, grupul producând în România game variate de elemente ornamentale pentru interiorul autovehiculelor (ornamente de bord, ornamente de uși, console, în variante pe furnir și plastic), game de volane auto în variante de lemn și piele, dar și schimbătoare de viteză. Număr de angajați: Cifra de afaceri:
Quin (companie) () [Corola-website/Science/333294_a_334623]
-
muscătura letală. Hrănirea se face prin ruperea unor bucăți mari de carne pe care le înghit de-a întregul datorită articulațiilor mobile ale mandibulei, a craniului flexibil și a stomacului expandabil. Saliva roșie de sânge ajută la lubrifierea hranei spre interior deși acet proces poate dura până la 20 de minute, au fost raportate cazuri în care varanii lovesc cadavrul sau partea cadavrului ce doresc sa o inghită de copaci pentru a grăbi procesul deglutiției. Pentru a evita sufocarea pe timpul inghițirii, varanii
Varanus komodoensis () [Corola-website/Science/333287_a_334616]
-
Mai târziu a fost cumpărat de baronul Girolamo Sarnelli, prieten apropiat al cardinalului Zapata. La 12 septembrie 1702 s-a născut aici Fericitul Gennaro Maria Sarnelli, fiul baronului Ciorani Angelo Sarnelli și misionar redemptorist ridicat ulterior la cinstea altarelor. În interior există remarcabile decorații neoclasice și din secolul al XX-lea, cum ar fi sala de recepție amenajată de Giovanni Battista Comencini în 1912. La etajul II se află Cercul Artistic Politehnic, format prin fuziunea Societății artiștilor, a Cercului Medicilor Legali
Palatul Zapata din Napoli () [Corola-website/Science/333313_a_334642]
-
a fost incendiată cu un cocktail Molotov la 17 decembrie 2011, în timpul confruntărilor dintre manifestanți și forțele de ordine, însă această versiune este contestată. Zidurile exterioare ale Institutului sunt încă în picioare, însă acoperișul și planșeul s-au prăbușit, iar interiorul a ars complet. În această clădire erau conservate de cărți, unele rarisime, privitoare la istoria și la geografia Egiptului. Arhivele și aceste lucrări istorice au fost distruse, între care opt volume care făceau parte din ediția originală, tipărită în o
Institut d'Égypte () [Corola-website/Science/333314_a_334643]
-
adiacent pentru cei săraci. Biserică a fost dedicată Sf. Iacob, sfanțul patron al Spaniei, si proiectată de Ferdinando Manlio. Construcția Palatului Sân Giacomo a înlăturat fațadă bisericii, dar a păstrat aspectul interior cu trei nave și un tavan central înalt. Interiorul păstrează încă o serie de morminte monumentale, inclusiv cel al viceregelui Don Pedro de Toledo, al soției și fiului său, sculptat în 1570 de către Giovanni da Nola. Lângă intrare sunt două sculpturi realizate de Francesco Cassano. În plus, mormântul lui
Bazilica Sfântul Iacob din Napoli () [Corola-website/Science/333331_a_334660]
-
o artă desăvârșită a contrapunctului". (Irina Petraș, "Cazul unui scriitor de excepție", în Contemporanul, Ideea Europeană nr. 5/2003);" ""...În «Un om aproape cinstit», autorul vizualizează cu o artă desăvârșită, absorbirea personajului (Ghega) de către propriul act vital, existențial, expansiunea spre interior a unei conștiințe înainte de alienarea totală". (Irina Petraș, Ibid)" ""Un autor dotat cu o capacitate reală de a exprima prin narațiune o observație de viață, o intuiție de natură psihologică, ponderat și discret în dozarea motivelor epice". (Dana Dumitriu);" În
Emilian Bălănoiu () [Corola-website/Science/333333_a_334662]
-
seamănă cu minarete. Fiind o biserică de pelerinaj, clădirea ar fi trebuit să aibă o navă lungă, care a fost un fel de provocare pentru Palladio din cauza angajamentului său față de arhitectura clasică. Rezultatul este o clădire oarecum eclectică, cu un interior din piatră gri cu stuc alb, care combină nava cu o trecere boltită în spații care sunt unificate. Un șir neîntrerupt de piloni corintici înconjoară întreaga navă centrală. Biserica are o lungime de 75 m și lățimea de 30 m
Il Redentore () [Corola-website/Science/333365_a_334694]
-
insula Giudecca din orașul italian Veneția. Biserica Sf. Eufemia a fost construită în secolul al IX-lea, în stil venețian-bizantin. A suferit mai multe restaurări; ultima intervenție, datând din secolul al XVII-lea, a modificat în mod semnificativ fațada și interiorul, unde a fost aplicat stuc atât în nava centrală, cât și pe bolta tavanului. Plafonul, pictat în frescă în stil Tiepolo, prezintă mai multe episoade din viața Sfintei Eufemia. Merită menționat grupul sculptural aflat în ultimul altar din partea stângă a
Biserica Sfânta Eufemia din Veneția () [Corola-website/Science/333364_a_334693]
-
în 1588. Într-adevăr, încă din anii 1575-1576, documentele arată achiziții importante de materiale de construcții, probabil destinate bisericii. Pe această bază, ipoteze recente sugerează un posibil proiect al lui Palladio, conceput pe la mijlocul anilor 1570, dar nici fațada și nici interiorul bisericii nu prezintă trăsăturile caracteristice ale stilului arhitectului vicentin. Poate să fie vorba, de asemenea, de o realizare extrem de neîndemânatică și nefidelă. Edificiul institutului, în formă de potcoavă, înconjoară biserica, având o curte în spațiul exterior din spatele absidei. O cornișă
Le Zitelle () [Corola-website/Science/333371_a_334700]
-
către o cupolă mare cu un lanternou impresionant. Silueta ansamblului format din cele două turnuri, cupolă și lanternou are o anumită asemănare cu cea a Tempietto Barbaro, ultima lucrare a lui Palladio construită în apropierea villei omonime din provincia Treviso. Interiorul are un plan central, fiind dominat de bolta cupolei. În altarul din capela din stânga se află picturi realizate de Aliense: "Madonna col Bambino, San Francesco e il procuratore Federico Contarini", în altarul principal este tabloul "Presentazione al Tempio" de Leandro
Le Zitelle () [Corola-website/Science/333371_a_334700]
-
arhitectul Renzo Piano. În 1970 Enrico Maria Salerno a filmat acolo unele secvențe din filmul "Anonimo veneziano". Astăzi, casa se află în proprietatea "Polymnia Venezia srl", o societate care organizează evenimente culturale legate de arta secolului al XX-lea; în interior se mai păstrează mobilierul original și multe materiale artistice și fotografice legate de viața lui De Maria și de evenimentele petrecute în această casă. Exemplu de arhitectură neogotică din prima decadă a secolului al XX-lea, Casa dei Tre Oci
Casa dei Tre Oci () [Corola-website/Science/333374_a_334703]
-
1566, iar piatra de temelie a fost pusă în prezența Papei în același an. Lucrarea nu a fost terminată înainte de moartea lui Palladio din 1580, dar corpul bisericii era complet prin 1575, cu excepția capelei din spatele altarului și a fațadei. Decorarea interiorului a fost finalizată ulterior. Capela corului pare să fi fost proiectată în mare de Palladio înainte de moartea sa și a fost construită între 1580 și 1589. Construirea fațadei, aflată inițial sub supravegherea lui Simone Sorella, nu a început până în 1599
Bazilica San Giorgio Maggiore din Veneția () [Corola-website/Science/333379_a_334708]
-
mai devreme de Palladio pentru San Francesco della Vigna, în care celelalte părți ale bisericii au fost proiectate de Sansovino. Pe fiecare parte a portalului central sunt statui ale Sfântului Gheorghe și ale Sfântului Ștefan, cărora le este închinată biserica. Interiorul bisericii este foarte luminos cu coloane angajate masive și pilaștri ce susțin pereți nedecorați, zugrăviți în alb. Interiorul combină o navă bazilicală lungă cu un plan în formă de cruce cu transepturi. Două tablouri foarte mari realizate de Tintoretto se
Bazilica San Giorgio Maggiore din Veneția () [Corola-website/Science/333379_a_334708]
-
de Sansovino. Pe fiecare parte a portalului central sunt statui ale Sfântului Gheorghe și ale Sfântului Ștefan, cărora le este închinată biserica. Interiorul bisericii este foarte luminos cu coloane angajate masive și pilaștri ce susțin pereți nedecorați, zugrăviți în alb. Interiorul combină o navă bazilicală lungă cu un plan în formă de cruce cu transepturi. Două tablouri foarte mari realizate de Tintoretto se referă la Taina Euharistiei și sunt plasate de fiecare parte a prezbiteriului, putând fi văzute de la balustrada altarului
Bazilica San Giorgio Maggiore din Veneția () [Corola-website/Science/333379_a_334708]
-
Venețiană a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri, dar abia în timpul și după căderea Imperiului Roman de Apus s-au stabilit aici mulți oameni, provenind de pe malurile provinciei Veneto, și au fondat orașul Veneția. Astăzi, principalele orașe din interiorul lagunei sunt Veneției (aflată în centrul ei) și Chioggia (la ieșirea de sud); Lido di Venezia și Pellestrina sunt locuite de asemenea, dar ele fac parte din Veneția. Cu toate acestea, cea mai mare parte a locuitorilor din Veneția, precum și
Laguna Venețiană () [Corola-website/Science/333390_a_334719]
-
mișcării naționale de rezistență din anul 1830-1831, aici concentrându-se toate forțele populare interesate să apere identitatea istorică a neamului împotriva contopirii ruse. Aceștia din urmă au înăbușit, în sânge, mișcarea poloneză de la Varșovia și și-au întărit pozițiile din interiorul bastioanelor și a zidurilor de apărare, făcând din ele o citadelă puternică, aparent inexpugnabilă. Mai târziu, au fost adăugate și alte șase forturi dispuse în exteriorul construcțiilor defensive, cu scopul de a le arată polonezilor din mișcarea de rezistență limitele
Orașul vechi din Varșovia () [Corola-website/Science/333406_a_334735]
-
ca preot pe ieromonahul Gabriel Sévèros care va deveni apoi mitropolit al Fildelfiei. Lângă biserică se afla Școala Flanginiană, care adăpostește astăzi Institutul Grec de Studii Bizantine și Postbizantine din Veneția și Muzeul de icoane bizantine și post-bizantine din Veneția. Interiorul are o structură cu o singură navă și este acoperit cu fresce de Giovanni din Cipru (sub supravegherea lui Tintoretto), cu cor de lemn, datând din perioada 1574-1577, de-a lungul pereților laterali și un amvon realizat de Giovanni Grapiglia
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
centru se află portalul, închis de un cadru elegant cu mai multe rânduri de ornamentații și având mai sus o rozasa. De o parte și de alta a portalului se află câte două ferestre bifore suprapuse. Biserică este compusă în interior dintr-o singură navă, pe care mai există încă fresce. Cele trei abside au un tavan casetat.
Biserica Sfântul Grigore din Veneția () [Corola-website/Science/333426_a_334755]