32,821 matches
-
ganglionilor limfatici și a drenajului urmează organizarea corpului în regiuni interne și externe; prin urmare, drenajul limfatic al capului, membrelor și pereților cavității corpului urmează un traseu extern, iar drenajul limfatic al toracelui, abdomenului, precum și al cavităților pelviene urmează un traseu intern. În cele din urmă, vasele limfatice se golesc în conductele limfatice, care se varsă într-una dintre cele două vene subclaviculare, aproape de joncțiunea lor cu venele jugulare interne. Sistemul limfatic constă din organele limfatice, o rețea de transport alcătuită
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
limfocite. Ea poate stoca suficiente celule roșii sangvine pentru a ajuta în cazul unei urgențe. În orice moment pot fi stocate până la 25% din limfocite. Un ganglion limfatic este o colecție organizată de țesut limfatic, prin care limfa trece pe traseul său înapoi în sânge. Ganglionii limfatici sunt localizați la anumite intervale de-a lungul sistemului limfatic. Câteva vase limfatice aferente aduc limfa, care pătrunde prin substanța nodulilor limfatici, și este apoi drenată printr-un vas limfatic eferent. Sunt între cinci
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
pe care el îi observase în disecțiile sale pe maimuțe și porci în secolul al II-lea e.n. La mijlocul secolului al XVI-lea, Gabriele Falloppio (descoperitorul trompelor falopiene) a descris ceea ce astăzi sunt cunoscute drept vase limfatice, ca fiind un „traseu de-a lungul intestinelor plin cu substanță galbenă”. În jurul lui 1563, Bartolomeo Eustachio, un profesor de anatomie, descria canalul toracic la cabaline ca vena albă toracică. Următoarea descoperire a avut loc în 1622 când un doctor, Gaspare Aselli, a identificat
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
în 1651, care a descoperit un lichid alb care se amestecă cu sângele la nivelul inimii unui câine. El a presupus că acel lichid este chiar chilul pe măsură ce debitul său creștea atunci când era aplicată o presiune abdominală. El a urmărit traseul acestui fluid până la canalul toracic, pe care l-a urmat până la un sac umplut cu chil pe care l-a denumit receptaculul chilului, care este acum cunoscut sub denumirea de cisterna chili; investigații ulterioare l-au condus la descoperirea faptului
Sistem limfatic () [Corola-website/Science/305912_a_307241]
-
trecutul și prezentul satului Marinești, raionul Sangerei Localitatea dată este înregistrată oficial în anul 1932. Se află la o distața de 18 km de la centrul raional Sangerei și doar la 12 km de orașul Bălti. De la drumul național Balți-Sarateni, pe traseul Mandreștii Noi - Cotiujenii Mici se numără exact 5 km până la Marinești. Satele de hotar- Mandreștii Noi și Sangereii Noi. E o așezare pitoreasca cu relief de câmpie, scăldata în verdele dens al pomilor roditori din preajma caselor de locuit. De-a
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Noi - Cotiujenii Mici se numără exact 5 km până la Marinești. Satele de hotar- Mandreștii Noi și Sangereii Noi. E o așezare pitoreasca cu relief de câmpie, scăldata în verdele dens al pomilor roditori din preajma caselor de locuit. De-a lungul traseului se întinde o alee de nuci. În centrul satului e un iaz nu prea mare, străjuit de salcii plângătoare care îi dau un aspect deosebit. La nord-vest se întinde pădurea - un minunat loc de odihnă pentru iubitorii de frumos. În
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
ordine. Dornici de a trăi mai bine, locuitorii satului își amenajează pe cont propriu și drumurile. Locuitorilor satului ,volens nolens, li s-a pus la îndemână și o stație de alimentare care a fost amplasată în partea de vest a traseului central. În anul 2005, cu bună intenție a primarului de Sangereii Noi și cu acordul populației, s-a implementat un minunat proiect - gazificarea satului. La moment localitatea are 406 gospodării cu 1742 de locuitori. Aici trăiesc în bună înțelegere cele
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Acesta așteaptă cu multă răbdare momentul deșteptării spirituale a locuitorilor și revenirii lor la valorile veșnice. Pe teritoriul satului se află 4 unități comerciale, 3 din ele fiind private. Aici localnicii își pot procura produse alimentare și nu numai. Pe traseul central circulă de 8 ori pe zi autocarul Bălti - Sangereii Noi, ceea ce facilitează deplasarea tineretului studios și a celor încadrați în câmpul muncii în orașul Bălti. Binevenită pentru locuitori e și ruta Țaplești - Chișinău care permite localnicilor să călătorească ori de câte ori
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
prin câteva picturi în ulei (vândute la expoziția lui personală), un monument de for public ( Emanoil Ungureanu) și un număr redus de machete pentru sculpturi (Cap de negresă, Maternitate, Portretul mamei Prohaska). Sub influența marilor curente artistice apar și parcurg trasee singulare câteva personalități puternice sau execută rarele comenzi publice care îi lansează pentru un timp în lumina reflectoarelor criticilor de artă. Franz Ferch la început a câștigat aprecierea publicului cu lucrările sale de mari dimensiuni, realizate în stilul agreat la
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
roirea călugărilor care, în căutare de locuri pustii, prielnice sihăstriei, părăseau incinta mănăstirii și-și formau chilii izolate (cele două Cioclovine, Ploștina Drăgoeștilor în hotar cu Hobița, schitul Aninoasa). În sfârșit, urmează marele grup al bisericilor și mănăstirilor aflate pe traseul urmat de Nicodim în căutarea locului sfânt de la Tismana și descris de Ștefan Ieromonahul. De-a lungul timpului acesta s-a tot lărgit, cuprinzând o salbă de lăcașuri de cult de la Izverna și Ponoare până la confluența râului Tismana cu Jiul
Mănăstire () [Corola-website/Science/305374_a_306703]
-
Mare, câmpul de doline din zona centrală, legat de prezența drenajului subteran Toaia-Munău-Izbucul Dămișenilor ș.a.), puncte de belvedere (Măgura Dosului, Glimeia Mare, Dealul Bere), lacuri temporare (Bălțile Munău, Bălțile Bivolilor, Toaia) etc. Totodată, Depresiunea Damiș poate fi inclusă în câteva trasee turistice, astfel: I. Bratca-Secătura-Damiș. Traseul pornește din centrul comunei Bratca, urmând drumul județean 764D, apoi după ce părăsește ramificația spre Valea Brătcuței și se trece pârâul cu același nume, urcă serpentinele spre cătunul Secătura. Pe dreapta se lasă drumul spre fosta
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
zona centrală, legat de prezența drenajului subteran Toaia-Munău-Izbucul Dămișenilor ș.a.), puncte de belvedere (Măgura Dosului, Glimeia Mare, Dealul Bere), lacuri temporare (Bălțile Munău, Bălțile Bivolilor, Toaia) etc. Totodată, Depresiunea Damiș poate fi inclusă în câteva trasee turistice, astfel: I. Bratca-Secătura-Damiș. Traseul pornește din centrul comunei Bratca, urmând drumul județean 764D, apoi după ce părăsește ramificația spre Valea Brătcuței și se trece pârâul cu același nume, urcă serpentinele spre cătunul Secătura. Pe dreapta se lasă drumul spre fosta exploatare minieră, se depășește cătunul
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
stânga), se coboară lent pe la baza dealului Glimeia Mică și, după depășirea unei șei, de unde se poate observa întreaga depresiune a Damișului, se coboară până în centrul satului, la o triplă bifurcație. Distanța de parcurs: circa 10 km. II. Bratca-Valea Brătcuței-Damiș. Traseul are același punct de plecare, dar la indicatorul spre Valea Brătcuței se urmează acest drum. După circa 1 km se depășesc ultimele case și cantonul silvic Bratca, apoi se intră în Cheile Brătcuței (circa 4 km). Pe dreapta se pot
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
urcă versantul abrupt de circa 300 m. După ce se depășește Peștera Chivadarului (în dreapta) se ajunge la pârâul Știopul, al cărui fir duce, prin cătunul Stalimade, spre drumul din centrul satului Damiș. Distanța de parcurs: circa 7 km. III. Circuitul Damiș-Toaia-Peșteruța-Damiș. Traseul începe la bifurcația din centrul satului, urmează drumul din dreapta, se depăsesc câteva case izolate, apoi se cotește ușor spre stânga (în dreapta se depășește avenul din Hârtopul Mare) și se continuă drumul înainte, până se ajunge la confluența a două pâraie
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
a două pâraie. Urmând malul drept, după câțiva zeci de metri, se întâlnește Peștera de la Toaia, la baza căreia, cu circa 40 m mai jos, se află ponorul cu același nume. La ape mari, aici se formează un lac temporar. Traseul continuă pe o curbă de nivel a Glimeuțului, de unde se observă o priveliște deosebită a întregii depresiuni, apoi trece de înșeuarea ce îl desparte de Dealul Oașului și avansează pe un drum de căruțe, care îl conduce spre drumul județean
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
Tăul Bivolilor iar peste drumul amintit, mormântul soldatului-erou, mort în timpul celui de-al doilea război mondial. De aici, urmând drumul județean, revenim la punctul de plecare. Distanța de parcurs: circa 4 km. Variantă: de la înșeuarea dintre Glimeuț și Dealul Oașului, traseul se poate continua spre Depresiunea Ponoraș sau satul Zece Hotare. IV. Damiș-Poiana-Ponorul Runcșor- Fântânele. Traseul începe din centrul satului și urmează drumul județean pe direcția Roșia-Beiuș. După ce trece de cătunul Fundătura, drumul face un cot la stânga, apoi la dreapta și
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
mondial. De aici, urmând drumul județean, revenim la punctul de plecare. Distanța de parcurs: circa 4 km. Variantă: de la înșeuarea dintre Glimeuț și Dealul Oașului, traseul se poate continua spre Depresiunea Ponoraș sau satul Zece Hotare. IV. Damiș-Poiana-Ponorul Runcșor- Fântânele. Traseul începe din centrul satului și urmează drumul județean pe direcția Roșia-Beiuș. După ce trece de cătunul Fundătura, drumul face un cot la stânga, apoi la dreapta și coboară ușor spre cătunul Poiana. Depășește bifurcația ce urcă în dreapta spre catunul Fântânele și după ce
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
între cele două prize de aer. Fuselajul central prezintă pe intrados două frâne aerodinamice perforate, pilonul central de acroșare și trenul principal de aterizare. Pe extrados, între cabina pilotului și ampenajul vertical, se găseste o coamă profilată aerodinamic care adăpostește trasee ale circuitelor hidraulice și comenzi de zbor. Fuselajul posterior conține cele două motoare ale avionului, ampenajul vertical și orizontal, iar pe extrados două derive. Ampenajul vertical este tip clasic, compus din derivă si direcție, iar cel orizontal este tip pendular
IAR 93 () [Corola-website/Science/303456_a_304785]
-
Șos. Măgurele, actuala Șos. Sălaj - Comuna Militari trecând pe Calea Ferentarilor - Str. Veseliei - Str. Doinei) și 45 (P-ța Ferentari - P-ța 8 Iunie, actuala P-ța Unirii - Calea Floreasca), în 1947 doar de o linie de autobuz cu un traseu ce asigura legătura cu P-ța Chirigiu trecând pe Calea Ferentarilor, pe Str. Veseliei, Str. Doinei, Str. Spătaru Preda și Șos. Viilor. În 1949 a fost introdusă linia de tramvai pe Calea Ferentarilor, până la Piața Ferentari ce a fost deservită
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
fiind introduse în vederea asigurării unor condiții mai bune de transport pentru populație. În toate aceste situații legătura cartierului cu centrul orașului a fost asigurată. Totuși, după 1987, odată cu amplificarea lucrărilor de constucție a noului Centru politic și administrativ din București traseele acestor linii au fost modificate radical, acestea ocolind centrul. Chiar dacă, la începutul anilor 90 a fost restabilită o legătură cu Piața Unirii de care a beneficiat publicul călător din cartierul Rahova, tramvaiele din Ferentari nu au mai ajuns niciodată acolo
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
importanței imaginii de sine în alegerea carierei; 3. Depistarea unor surse formale/informale de informații despre carieră; 4. Descoperirea cerințelor exercitate pe piață în privința anumitor profesii; 5. Evaluarea rolului atitudinilor față de sine în alegerea carierei; 6. Rolul părinților în parcurgerea traseului educațional privind îmbrățișarea anumitei profesii de către copii; 7. Identificarea competențelor necesare practicării unor profesii cunoscute sau meserii dorite; 8. Dobândirea abilităților în promovarea propriei imagini în fața altora, privind capacitățile personale de a exercita o profesie. Deci, informarea, cunoașterea specificului domeniului
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
alegerea profilului de liceu (a meseriei) consult un psiholog, un consilier, părinții, prietenii, etc.; 5. Eu vreau ca fiul meu să devină actor pentru că eu nu am putut face asta în tinerețe. Profil ocupațional ELECTRICIAN AUTO Atribuții și responsabilități - urmărește traseele schemelor instalației electrice; - execută lucrările în vederea fixării și susținerii diverselor piese ale instalațiilor electrice; - montează și revizuiește diferite elemente componente ale instalațiilor electrice. Cerințe pentru exercitare AVOCAT Atribuții și responsabilități - efectuează cercetări privind teoriile și principiile juridice în corelație cu
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
nu participe la Adunarea Națională de la Blaj din 30 aprilie. Episcopul greco-catolic Lemeny a interzis preoților români greco-catolici să se prezinte la adunare, iar coloanele de țărani români au încercat să fie oprite prin diferite metode: amplasarea de trupe pe traseul acestora, interdicția de a trece podurile, confiscarea tuturor ambarcațiunilor cu care se puteau trece râurile, etc. Întrunirea românilor din duminica Tomii s-a ținut deci fără aprobarea guvernatorului Transilvaniei. Fruntașii români au căutat să formuleze revendicările românești și au discutat
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
la Sibiu, unde i-a rugat să accepte mijlocirea comisiilor, mai ales că în scurt timp urma să aibă loc vizita împăratului în Transilvania. Prefecții Avram Iancu, Simion Balint și Mihai Andreica l-au convins pe guvernator să ceară schimbarea traseului vizitei împăratului. Inițial, traseul urma să străbată pe la Dobra, spre Deva și Săcărâmb, apoi prin Brad, Hălmagiu și Abrud, Alba Iulia, Sibiu, iar la întoarcere să treacă prin zonele locuite de secui și să iasă pe la Cluj și Baia Mare. Prefecții
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
a rugat să accepte mijlocirea comisiilor, mai ales că în scurt timp urma să aibă loc vizita împăratului în Transilvania. Prefecții Avram Iancu, Simion Balint și Mihai Andreica l-au convins pe guvernator să ceară schimbarea traseului vizitei împăratului. Inițial, traseul urma să străbată pe la Dobra, spre Deva și Săcărâmb, apoi prin Brad, Hălmagiu și Abrud, Alba Iulia, Sibiu, iar la întoarcere să treacă prin zonele locuite de secui și să iasă pe la Cluj și Baia Mare. Prefecții au reușit să obțină
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]