32,310 matches
-
garanții sigure că munca de securitate va fi ferită de încălcarea legalității, de acte abuzive și samavolnice, că în acest cadru lucrătorii de securitate vor lupta alături de întregul popor pentru aplicarea politicii partidului, pentru apărarea cuceririlor socialiste, pentru adevăr și dreptate. Sărbătorirea a douăzeci de ani de la crearea Securității a fost un nou prilej de reafirmare a hotărârii cu care lucrătorii de securitate urmează politica internă și externă a partidului, a asigurării date conducerii de partid și de stat că se
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ce era de datoria mea ca să se curme cu aceste practici. Trebuie să fim mai hotărâți, să controlăm cu mai multă hotărâre toate activitățile pentru a nu se mai întâmpla acest lucru. Sunt, într-adevăr, practici de neînțeles. Pe bună dreptate conducerea partidului își pune această întrebare: pentru cine s-a făcut acest lucru? Nu am văzut aceste materiale, dar, personal, nu mi-am închipuit că au continuat până în zilele noastre asemenea practici. Vă asigur că, în ceea ce mă privește, voi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
participarea directă a clasei muncitoare, pentru înnoirea organelor vechi ale aparatului Ministerului de Interne și organizarea lor ca organe chemate să apere cuceririle revoluționare, să respingă orice încercări ale dușmanului de clasă de a împiedica înfăptuirea idealurilor de libertate și dreptate socială ale poporului român. În procesul de transformare a organelor Ministerului de Interne, ca și a altor organe de stat, partidul, menținând ceea ce a fost bun din ele, a acționat ferm pentru schimbarea conținutului de clasă al activității lor. În
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fiind de mai mică importanță. În toate măsurile pe care le întreprind, organele de securitate trebuie să aibă permanent în atenție respectarea strictă a legilor, înlăturarea oricăror manifestări de abuz și arbitrar, întronarea în întreaga lor activitate a spiritului de dreptate și echitate. Se impune totodată ca ele să dea dovadă de orientare politică și discernământ, să fie capabile să facă o deosebire clară între manifestările de natură ostilă și cele determinate de nemulțumirile personale, între dușmani și oamenii care comit
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pentru educarea elevilor în spiritul politicii științifice a partidului, formarea la aceștia a convingerilor și deprinderilor necesare cadrelor Ministerului de Interne. O atenție sporită se va acorda cultivării la elevi a discernământului politic, vigilenței revoluționare, respectului față de lege, adevăr și dreptate, dragostei nemărginite față de patrie, partid și popor, atașamentului profund față de instituția noastră. -Anual, se va analiza conținutul muncii politico-educative desfășurate în școli. -Răspund: Biroul Comitetului de partid, Comitetul I și VIII, O.B. 26 și 4. -Comitetul, organele și organizațiile
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
orice tendință de subiectivism și de abuz în aplicarea normelor legale; - Biroul comitetului va analiza periodic, pe compartimentele de muncă modul în care organele și organizațiile de partid se preocupă de educarea cadrelor în spiritul respectului față de lege, adevăr și dreptate. 3. În întreaga sa activitate comitetul de partid va acorda o atenție sporită intensificării activității pentru respectarea regulilor de conspirativitate și compartimentare a muncii, de păstrare cu strictețe a secretului de partid și de stat, de sporire a vigilenței și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
nu prea poate fi considerat? ca fiind static? ? i nu exist? niciodat? un ultim cuv�nt, chiar ? i acolo unde patimile na? ionaliste s�nt mai pu? în �nd�rjite că �n Europa central? r? s?ritean?. Dac? E.�H.�Carr are dreptate, �nseamn? c? modific? rile generale produse �n scrierea istoriei apar de la o genera? ie la alta. Noi le numim revizionism, un termen inadecvat, chiar dac? istoria manifest? o anumit? preferin?? pentru el. Dac? ne g�ndim la schimb? rile spectaculoase petrecute
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau de sociologi. �n asemena �mprejur? ri, poate istoricul s? r? m�n? fidel impar? ialit?? îi ? tiin? ifice (�n sensul implicat de Ranke)? Sau trebuie el s? r? m�n? �n turnul s? u de Filde?? Goethe �i spunea lui Eckermann: �E? ți �ntotdeauna nedrept �n fapte; dreptatea este apanajul celui care observ? �. Acest lucru ar fi de neconceput pentru na? ionali? ții Europei central? r? s?ritene ? i o anatem? pentru istoricul na? ionalist. Ranke a fondat �n Occident impar? ialitatea ? tiin? ific? a studiilor istorice (cum spunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
America. I?e ru? ine s? se �ntoarc?. A?a c? ne? am pierdut am�ndoi copiii�. Harriet se uit? neajutorat? la Guy, care, ? ocat de atrocit?? ile rasiste, se f? cuse palid. Spuse brusc c? o interven? ie sovietic? va face dreptate. Aceast? remarc? de st�nga nu a fost apreciat?. Cumnatul lui Drucker i? a acuzat pe ru? i c? submineaz? ? i ruineaz? comer? ul european. Guy a explicat motivele economice ale crizei din Europa, dar a fost redus la ț
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sau conciliant, atitudini a c? ror absen?? este stranie pentru un istoric. �?i scria articolele cu o emo? ie at�ț de spontan? , �nc�ț ? i ast? zi s�nt citite că ni? te strig? te de durere. Indiferent dac? avea sau nu dreptate. Sinceritatea ? i lipsa total? de artificialitate a lui Iorga confer? jurnalisticii sale un ton uman. Sute din articolele sale par �nc? de o actualitate frapant?. Tudor Vianu �? i amintea c? opera lui Iorga �este o oper? literar? individual?; este imposibil
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
oferea o solu? ie atotcuprinz? toare a problemelor societ?? îi rom�ne? ți. Iorga se considera �n primul r�nd na? ionalist, �n al doilea r�nd democrat, iar �n al treilea un ap? r? tor al ?? r? nimii, �ntruc�ț nici m? car dreptatea social? nu avea pentru el o valoare mai mare dec�ț na? iunea 147. Dar accentul pus de el asupra drept?? îi sociale �ntr? un cadru na? ionalist i? a deconcertat pe conservatori, chiar ? i pe marele adept al lui Bismarck
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
replicat: �M?? ntreb ce? ar fi spus dac? a? fi scris cu adev? raț din punctul de vedere al rom�nilor? �73 Br? tianu era furios. Iorga i? a spus mai ț�rziu lui ? eicaru: �Evenimentele au dovedit c? am avut dreptate�. A continuat, spun�nd c? �nu politicianul a fost r? zbunat, ci istoricul. Nu categoria de politicieni tributari prezentului imediat�. ?eicaru a afirmat corect c? tocmai aceast? supremă? ie a istoricului asupra politicianului f? cea dificil? luarea �n serios a activit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
it prin violen?? , �n 1940. �n 1918, toate acestea erau departe. Pe l�ng? realizarea unit?? îi na? ionale, Rom�nia a �nceput aceast? era plin? de speran? e cu o reform? agrar? , cea mai radical? din Europa postbelic? , f? c�nd dreptate la mai mult de 80% din rom�ni: ??r? nimea. Rom�nia Unit? (numit? �Rom�nia Mare�) a debutat �n nouă via?? cu o constitu? ie democrat? ? i votul universal 2. De? în�nd resurse bogate, i se spunea �o frumoas? făt? de m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care �i l? să numai teritoriile cu o majoritate maghiar? incontestabil?? Autorul c? r? îi de fă?? , educat �n Ungaria, are unele �ndoieli. Spiritul general era: �Nem! Nem! Soha! (Nu! Nu! Niciodat?!) Ungaria nu va accepta niciodat? Acordul de la Versailles! � Ideea general? � �Dreptate pentru Ungaria! � � nu era autodeterminarea, ci, a? a cum spunea un c�ntec: �Mindent vissza ami a mi�nk volt! � (�Vrem �napoi tot ce a fost al nostru�). Toate c? r? ile de istorie, toate lec? iile de geografie, toate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi��20. S? medit? m pu? în asupra rezultatului ofertei lui Măsar? k. Guvernul maghiar nu l? a luat niciodat? �n serios, iar Cehoslovacia democrat? a r? mas statul cel mai detestat �n ochii ungurilor dintre toate statele succesoare. Iorga a avut dreptate �n ultim? instan??: �Popoarele noilor state na? ionale nu doresc deloc s? reintre �n ǔnchisoarea Apostolic? � a vechii Ungarii�21. (Prin �Apostolic? �, Iorga se referea la caracterul tradi? ional al Regatului Ungariei). Iorga, cu sim? ul s? u al istoriei, ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nevoie de nici un partid; nu face dec�ț s? m? irite; �mi impune sacrificii pe care nu mi le pot permite. S�nte? i liberi s? merge? i unde vre? i�. ?i au plecat, chiar ? i cumnatul lui, ? tefan Bogdan. ?eicaru avea dreptate c�nd spunea c? nici un devotament nu poate rezista unui astfel de tratament 33. Conducerea Partidului Na? ionalist Democrat a fost �ntotdeauna o mic? coterie de oameni mediocri adună? i �n jurul lui Iorga (iar el recuno? tea c? ace? tia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trecutul ei. Dezarmarea nu constituia pentru Iorga un element abstract, dar a pus totu? i �ntrebarea urm? toare: �Are col? i?� Existau revan? arzi plini de ur? ? i al? îi care erau pu? i pe jaf. �Nu se ajunge la dreptate social? prin dezarmare, dar prin dreptate social? se poate ajunge la dezarmare�, conchidea Iorga 171. Suspiciunile lui fă?? de Germania �l obsedau. Atunci c�nd, la Rapallo, sovietele au �ncheiat un acord cu Republică German? de la Weimar Iorga a luat foc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga un element abstract, dar a pus totu? i �ntrebarea urm? toare: �Are col? i?� Existau revan? arzi plini de ur? ? i al? îi care erau pu? i pe jaf. �Nu se ajunge la dreptate social? prin dezarmare, dar prin dreptate social? se poate ajunge la dezarmare�, conchidea Iorga 171. Suspiciunile lui fă?? de Germania �l obsedau. Atunci c�nd, la Rapallo, sovietele au �ncheiat un acord cu Republică German? de la Weimar Iorga a luat foc: �Dou? p? s?ri de prad
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
reprezentant al eticii muncii): �sper s? ocup ? i mai multe fotolii ? i s? c�? tig ? i mai mul? i bani �n mod cinstit�20. Nu putem spune dec�ț c? , �n cadrul acestei confrunt? ri, Maniu a fost mai demn ? i c? avea dreptate. C�ț de mult? dreptate a avut se va dovedi la Consiliul de Coroan? din 1940, unde Iorga a trebuit �n cele din urm? s? văd? �n Carol ceea ce era acesta �n realitate. ?i interven? iile personale ale lui Maniu ? i ale generalului Antonescu (care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
per s? ocup ? i mai multe fotolii ? i s? c�? tig ? i mai mul? i bani �n mod cinstit�20. Nu putem spune dec�ț c? , �n cadrul acestei confrunt? ri, Maniu a fost mai demn ? i c? avea dreptate. C�ț de mult? dreptate a avut se va dovedi la Consiliul de Coroan? din 1940, unde Iorga a trebuit �n cele din urm? s? văd? �n Carol ceea ce era acesta �n realitate. ?i interven? iile personale ale lui Maniu ? i ale generalului Antonescu (care avea un mare respect
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
elegere cu Legiunea. Averescu a �ncercat ? i el s? fac? acest lucru. P�n? ? i Carol va �ncerca s? coopteze Legiunea, dar aceasta a r? mas inflexibil?. Nu există cale de cooperare cu regimul, Legiunea mîlit�nd �n schimb pentru reforme ? i dreptate social?. Dou? exemple vor demonstra c�ț de diferit era na? ionalismul Legiunii. Pacifismul era de neconceput pentru Codreanu. El declară c? nu? l interesa pacea, ci r? zboiul (�mpotriva r? ului). Atunci c�nd doi intelectuali pacifi? ți francezi, �? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu frumuse? ea lui obsedant? ? i �ndemn�nd la �mplinirea destinului rom�nesc142. Politicianul Goga nu sem? na totu? i cu tinerii ideali? ți ai Legiunii. El nu era animat de nici o am? gîre reformist? , de nici o chemare �arhangelic? � de dreptate social?. Burghezia ? i mică burghezie rom�n? care au adoptat linia Goga? Cuza �? i concentrau aten? ia asupra unui singur lucru: propriet?? ile, comer? ul ? i func? iile de? inute de evrei. Numai c? voiau toate acestea �n cadrul unui regim rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Universitatea din Bucure? ți. Nu g? sim asemenea manifest? ri de caracter la Iorga. Dimpotriv? , Iorga era gata s??? i asume orice risc, indiferent de pre? ul pe care urma s?? l pl? teasc? , atunci c�nd consideră c? are dreptate. Cel de al treilea membru important al Noii ? coli de istorie era P.�P.�Panaitescu. A devenit legionar, dar acest lucru nu a constituit ulterior un obstacol �n calea trecerii sale �n slujba comuni? tilor. Comuni? ții aveau nevoie de un specialist �n slavistic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
asta! � ad? uga el. Cu alt prilej, Giurescu amenin? a c? va face �de r�sul curcilor� cele zece volume ale lui Iorga 174. Cele zece volume ale lui Iorga constituie �nsumarea unei munci de o via?? , iar ? eicaru are dreptate afirm�nd c? �Acesta a fost cel mai minunat dar pe care i? l putea l? să profesorul Iorga na? iunii sale�. Faptul c? cele zece volume ale lui Iorga purtau acela? i titlu că ? i lucrarea lui Giurescu nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia, purt�nd titlul de Hiszek�gy (�Credin?? unic? �) era zilnic recitat de to? i ? colarii. Autorul acestei c? r? i ? i?l aminte? te cuv�nt cu cuv�nt: Cred �ntr? Unul Dumnezeu, Cred �ntr? O Patrie, Cred �ntr? O Dreptate Divin? Etern? , Cred �n �nvierea Ungariei. Amin! �n timpul manifestă? iilor sau a competi? iilor sportive, oratorii se refereau �ntotdeauna la teritoriile �smulse� Ungariei, iar mul? imea r? spundea cu glas tare: Mindent Vissza! (�Vrem totul �napoi! �). Centrul acestor ac? iuni era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]