34,057 matches
-
b> -confirmă, pe de o parte, necesitatea atașamentului față de povestea personală într-o construcție colectivă și, pe de altă parte, raportul biografic-politic: „Am lucrat toți. Și la structură, și la glume, și la rugăciunea din final. Fiecare își dădea cu părerea și ce era viabil rămânea fără probleme. Asta e și fascinant la lucrul în echipă, la formula asta: că, după ce se termină, nu poți să tragi linie și să spui cine ce-a făcut. Eu una mi-am schimbat aproape
De ce tații merg în rai și mamele în bucătărie? () [Corola-website/Science/295795_a_297124]
-
aligncenter" width="610"] 100% Paris[/caption] Dimensiunea participativă îi vizează, firește, și pe cei din public. În timpul spectacolului Prometeu în Atena, următoarele întrebări sunt adresate spectatorilor: „Cine simte că are vreo vină pentru criza economică a Greciei? Cine e de părere că Grecia ar trebui să falimenteze în mod eroic? Cine e în favoarea ajutorului financiar european? Cine se simte reprezentat?” . Margherita Laera analizează acest spectacol pornind de la scrierile lui Jean-Luc Nancy (Myth Interrupted și Of Being Singular Plural, Innoperative Community); ea
Prometeu în Atena. Post-scriptum: Syriza () [Corola-website/Science/295817_a_297146]
-
la produsele agricole. Evreii au devenit „țapi ispășitori”, fiind acuzați de jefuirea localnicilor.[ 16] Un subiect separat este contrastul dintre atitudinea populației urbane și a celei rurale față de evrei. Acest contrast apare frecvent în evaluările subiecților. Majoritatea supraviețuitorilor își exprimă părerea că, în Transnistria, sătenii erau mult mai binevoitori față de evrei, mai ales fiindcă țăranii i-au ajutat pe deținuți cu produse.[ 17] Un intervievat originar din Baltă, referindu-se la Transnistria, afirmă cu încredere: „Desigur că sătenii erau mult mai
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
-se la Transnistria, afirmă cu încredere: „Desigur că sătenii erau mult mai buni l a inima și se purtau mai bine decât cei din orașe.”[ 18] Aceast opinie este sprijinită de un mare număr de supraviețuitori din Transnistria, care împărtășesc părerea că sătenii se comportau mai bine și mai prietenos în comparație cu populația urbană.[19]</a> Acest punct de vedere este susținut și de supraviețuitorii originari din Basarabia. De exemplu, un intervievat a menționat că ucrainenii, mai ales cei de la sate, au
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
al acestora, dacă m-aș fi pus să scriu ceva despre mineriade, tare mă tem că mi-ar fi ieșit și mie o sforăiala din aia panicarda sau apologetica în care mi-aș fi dat și eu un pic cu părerea despre „mentalitatea minerului,” gândirea strategică a lui Iliescu, si tăvălugul de dispreț internațional care cică s-a abătut asupra țării ani de-a rândul după iunie 1990. Nu, mersi! [caption id="attachment 1698" align="aligncenter" width="600"] Capete înfierbântate, 2013. Foto
Programul de ieri al luptei de clasă. Post scriptum la Capete înfierbântate () [Corola-website/Science/295801_a_297130]
-
spre deosebire de apatia în care s-au scufundat mai încolo, amândoi erau destul de preocupați de viața politică și de transformările ce aveau loc pe vremea aia (țin minte că maică-mea era total împotriva lui Iliescu. Tata habar n-am ce părere avea, dar știu că tot bombănea despre inflație). Și-așa am ajuns să-mi amintesc de cat de înfierbântate erau capetele și la mine acasă, unde până la urmă ceartă s-a redus tot la ăștia cu gusturi middle class, pentru
Programul de ieri al luptei de clasă. Post scriptum la Capete înfierbântate () [Corola-website/Science/295801_a_297130]
-
ca om, să trăiască în condiții de siguranță. E important să înțeleagă ce înseamna statutul de refugiat și, ținând cont că în acest spectacol sunt mai multe povești și sunt diferite, este foarte relevant acest aspect. E foarte importantă, după părerea mea, și componența asta a personajului afgan din piesă, care face demersuri de plecare, și știe și el că ceea ce va face este ilegal, că va trece mai multe frontiere, ilegal, fără viză, ghemuit într-un container, pentru că altă soluție
„Povestea mea putea fi spusă de altcineva” () [Corola-website/Science/295728_a_297057]
-
m-au primit. Făceam teatru de comedie, dar tot despre război. Am fost la festivaluri, la competiții. În fiecare an făceam alt spectacol. [caption id="attachment 1243" align="aligncenter" width="225"] Valentina Ivanov la 18 ani. Foto: Arhiva personală.[/caption] Ce părere aveți despre rolul teatrului? Sunt mulți care spun că teatrul trebuie să vorbească despre lucruri frumoase, nu să facă o critică socială. Oamenii trebuie să vadă și cealaltă parte a vieții, nu doar ce e frumos. Partea frumoasă, poate o
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
pentru un actor este un parcurs puțin complicat spre zona de teatru social (poate și mai complicat “în provincie”), pentru lucrătorii din zonele sociale, drumul spre teatru trece prin bugetul de cultură al consilului local - unul, oricât de mic ar părerea celor din zona artistică, mult mai consistent decât cel pentru programe sociale. Astfel, în cazul festivalului egalității de gen, colaborarea cu actorii (pe care noi ne-am dorit-o ca experiment educațional) ne-a asigurat simpatia consiliului local care, în
De ce mai merg la teatru... () [Corola-website/Science/295743_a_297072]
-
UAB “ Merck Sharp & Dohme ” Tel . : +370 5 278 02 47 msd lietuva@ merck . com Acest prospect a fost aprobat în 196 ANEXA IV Pe baza revizuirii informațiilor disponibile , Comitetul pentru produse medicamentoase de uz uman ( CHMP ) a fost de părere că aspectele calitative , siguranța și eficacitatea acestui medicament continuă să fie adecvat și suficient demonstrate și , de aceea , a considerat că raportul beneficiu/ risc pentru Sustiva rămâne favorabil . Cu toate acestea , problemele specifice de siguranță legate de farmacovigilență se mențin
Ro_996 () [Corola-website/Science/291755_a_293084]
-
infectați cu HIV . Deoarece au devenit disponibile opținuni terapeutice mai noi pentru tratamentul infecțiilor cu HIV , raportulul beneficiu/ risc trebuie să fie continuu reevaluat din perspectiva introducerii acestor noi opțiuni în schemele terapeutice . Pe baza acestor mențiuni , CHMP este de părere că este necesară o reînnoire suplimentară în termen de cinci ani , ținând cont de aspectele legate de farmacovigilență . Deținătorul autorizației de punere pe piață va continua să depună anual RPAS- uri , cu excepția cazului în care nu este altfel specificat de către
Ro_996 () [Corola-website/Science/291755_a_293084]
-
și puse în practică de persoane care nu au în spate interese politice, în funcție de care să poată fi analizată, competent și nu discreționar, activitatea unui teatru, se acreditează ideea că teatrele sunt teritorii în care domină autoritatea aleatorului. Sunt de părere că trebuie să existe niște comisii de analiză a teatrelor publice, care să nu opereze însă în funcție de strategii electorale, care să nu plătească diverse tipuri de polițe, care să nu aibă în spate interese financiare sau de orice alt tip
Cine și cum controlează teatrele? () [Corola-website/Science/296033_a_297362]
-
acordării creditului în franci elvețieni era mult mai mare și deci mai profitabil pentru bancă în cazul unui credit performant... Da, da. Și atunci, bănci de talie mică, OTP, Volksbank ș.a.m.d., au fost promotorii acestui tip de credit. Părerea mea este că e foarte neplăcut ce se întâmplă acum cu persoanele cu credite în franci, dar sunt victimele propriilor lor erori și, dacă pot să mă exprim așa, fără să ridic sprâncene, cumva a lăcomiei lor. Pentru că, cu același
„Nu te plătește nimeni că ai scrupule” () [Corola-website/Science/296037_a_297366]
-
când au, îi mai iau de mâncare, țigări. El are o boală de piele, psoriazis, pe care a căpătat-o pe sistem nervos în 2003, când a murit mama lui. Cum vezi tu interacțiunea persoanelor fără adăpost cu restul societății? Părerea mea este că nu este o diferență foarte mare. Suntem toți oameni, suntem egali, suntem la fel, dar datorită sorții și părinților și felului în care te-ai pregătit tu în viață, de a face o școală, un curs, ceva
„Ne luptăm să trăim, să supraviețuim” () [Corola-website/Science/296063_a_297392]
-
din Occident Mai sus am menționat că în Occident o mare parte a clasei noastre este încorporată. Acest fapt deseori este exprimat prin conceptul privilegiului. Bărbații albi din clasa de mijloc germană, de exemplu, sunt privilegiați în raport cu muncitoarele migrante. După părerea mea, doar având această conștiință a ierarhiilor existente în rândul nostru (sexism, rasism, o anumită poziție de clasă) și asumându-ne consecințele respective (autocritică pe de o parte, self-empowerment pe de alta) o solidaritate veritabilă devine posibilă. Dar dacă mergem
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
departe de clasicul: „s-a întâmplat să rămân însărcinată și voi naște copilul pentru că asta e...”. Orice motivație personală a acestor eroine ar fi reprezentat o încercare de ieșire din paradigma destinului în fața căruia nu ai nicio putere și nicio părere. În Knocked Up - o situație și mai absurdă. Ai alege să ai un copil și să-ți întemeiezi o familie cu un partener pe care l-ai întâlnit o noapte într-un bar, din care scenariștii scot o comedie romantică
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
în terenuri virane sau blocuri nou construite. S.C. Danubiana a fost prima fabrică unde am lucrat, ca inginer-chimist. Am absolvit Facultatea de Chimie Industrială, Secția Chimie Organică și am și diplomă de profesor, pot preda chimie, matematica și fizica - suplinitor. Părerea mea este că trebuie să ai chemare, pentru a fi profesor bun. Deci, am lucrat că inginer-chimist la Danubiana, în ’98 și ’99. Mi-am făcut stagiatura acolo până în ’99, în vară. Apoi am lucrat la S.C. Sintofarm, unde am
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]
-
și prietene din cartier, care veneau pe la noi. Eu aveam slujba la liceu, măi dădeam meditații și acasă. A fost foarte obositor fizic și psihic. A durat cam cinci luni și ceva, până pe 24 mai 2008, când a fost o părere de rău pentru mine, dar și o ușurare sufletească, pentru că nu am mai văzut-o suferind în halul ăla. Adevărul e că eram foarte debusolat la vremea respectivă, [...] și pe fondul asta, neavând inspirația de a face ceea ce trebuie, am
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]
-
a unor lucruri care îmi atrăgeau atenția. Prezența camerei și asumarea rolului pe care îl aveam mă determinau să ies din zona de confort, să trec destul de des dintr-o parte în alta a spațiului, să cunosc și să aud păreri din ambele părți. La fel, când aveau loc violențele am încercat să fiu atât de partea protestatarilor, cât și a jandarmilor. Cu siguranță, dacă nu aș fi „înregistrat” evenimentele, aș fi rămas de partea protestatarilor, fără să am acces la
Reprezentări vizuale ale protestelor din 2012: “Tu cu cine eşti?” () [Corola-website/Science/295619_a_296948]
-
de către reporteri ca să dea bine în cadru). Pe lângă asta, în mijlocul oamenilor se afla un reporter care explica cum stau lucrurile, care selecta și intervieva doar anumiți oameni, cărora le punea întrebări convenabile, iar în studio câțiva pseudo-experți își dădeau cu părerea despre evenimente. Astfel, departe de a documenta un fenomen, televiziunile ficționalizau evenimentele, construiau discursul de care aveau nevoie (și pe care îl serveau direct), cu toate mijloacele pe care le aveau la îndemână, departe de presupusa „obiectivitate” a televiziunilor de
Reprezentări vizuale ale protestelor din 2012: “Tu cu cine eşti?” () [Corola-website/Science/295619_a_296948]
-
Cum stau lucrurile acum? Cum e văzut teatrul de către oamenii din comunitate? Mă folosesc pe mine ca exemplu pentru că toată lumea mă cunoaște aici. Fiind născut în tabără, mi-a fost mai ușor să comunic cu oamenii. Mulți și-au schimbat părerea și acum vin la spectacolele noastre. Dar nu toți sunt de acord cu ce facem și există încă neîncredere din partea comunității. Însă situația s-a îmbunătățit, mai ales pentru fete. La început era foarte greu să convingem fetele să vină
”Freedom Theatre e fereastra noastră spre lume” - interviu cu Faisal Abu Al-Heja () [Corola-website/Science/295625_a_296954]
-
pozitivă, în sensul în care simțeau că sunt istoriile lor spuse acolo și perspectiva lor transmisă sau înglobata într-un spectacol. Pentru vorbitorii de română sau de moldoveneasca, cum vreți să-i zicem, spectacolul funcționează bine pentru că fiecare are o părere despre istorie, despre ultimii douăzeci de ani, și cumva oamenii urmăresc să vadă ce păreri li se confirmă, ce li se infirmă. Spre exemplu, unii n-au fost de acord cu anumite chestii. Chiar despre 7 aprilie[1], o vorbitoare
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
transmisă sau înglobata într-un spectacol. Pentru vorbitorii de română sau de moldoveneasca, cum vreți să-i zicem, spectacolul funcționează bine pentru că fiecare are o părere despre istorie, despre ultimii douăzeci de ani, și cumva oamenii urmăresc să vadă ce păreri li se confirmă, ce li se infirmă. Spre exemplu, unii n-au fost de acord cu anumite chestii. Chiar despre 7 aprilie[1], o vorbitoare de rusă mi-a spus că ea „a fost acolo și că au mai fost
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
a fost istoria”, ci mai degrabă să creăm o discuție despre cum a fost istoria. Și cu toate ca spectacolul e destul de lung față de celelalte de la Spălătorie (are aproape două ore), întotdeauna spectatorii rămân la discuții după spectacol. Se dezbate, oamenii au păreri diferite și cumva asta e și ideea, să avem o dezbatere despre istoria recentă și în felul acesta să chestionam și propriile prejudecăți. În contextul în care nu se vorbește deloc despre asta și Moldova trece prin niște lucruri foarte
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
scurt timp, conducerea Universității a decis exmatricularea studentului fără nici o explicație, fără nici o discuție prealabilă cu acesta. Exmatricularea sau desfacerea contractului de muncă sînt soluții abuzive care arată poziția de forță pe care se situează conducătorii acestor instituții publice. După părerea mea, ele au efectul invers decît cel scontat: în loc să potolească scandalul, ele acutizează criza și solicită o poziționare clară, atît a celor din interiorul instituției, cît și a celor „din afară“. Am susținut pînă acum această inițiativă pornită de redacția
„Whistleblowing“ la UNATC () [Corola-website/Science/295881_a_297210]