32,796 matches
-
semnat la București, împreună cu amiralul rus Serafim Evghenievici Ciursin, comandantul Flotei URSS din Marea Neagră, „Convenția între guvernele R.S. România și URSS, asupra dislocării temporare și reciproce a unei părți din forțele maritime militare în marea teritorială, în porturile și bazele maritime militare din Marea Neagră și pe Dunăre, precum și pe aerodromurile Părților contractante, dacă acest lucru va fi impus de situație”, care a fost aprobată de către partea română prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.2913 din 1 decembrie 1967. Viceamiralul Grigore Marteș
Grigore Marteș () [Corola-website/Science/307464_a_308793]
-
dată de autoritățile Republicii Populare Romîne și păstrată după 1989. Până în 1948 s-a denumit Marina Regală Română iar înainte de 1880, Flotila Domnească. Forțele Navale Române, parte militară a Marinei române, cuprind : Cu o lungime de 245 km a coastei maritime, România ocupă un loc important în cadrul țărilor riverane Mării Negre prin amploarea spațiului terestru cu ieșire la mare. De asemenea, România deține 1.075 km de fluviu, reprezentând 38% din lungimea totală a Dunării, din care 236 km sunt ape interioare
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
stabilit în zonele adiacente Mării Negre și ale Dunării au demonstrat, fără tăgadă, preocupările economice, culturale și militare legate de luciul de apă. Pescuitul, comerțul pe apă sau marinăria sunt tot atâtea ocupații specifice populațiilor din aceste zone. România, ca stat maritim european - membru al Uniunii Europene și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord -, și-a afirmat, în spațiul geopolitic al Mării Negre, după obținerea și recunoașterea Independenței sale (1877-1878), un rol recunoscut pe măsura statutului său, beneficiind de avantajul natural al propriei
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
000”. Deloc întâmplător, Comandamentul Marinei Regale și întreaga Marină au făcut obiectul citării prin Ordin de Zi pe întreaga Armată de către Conducătorul Statului. După cel de-al doilea Război Mondial, România a fost lipsită, în primii ani postbelici, de flota maritimă și, într-o mare măsură, și de cea fluvială, din cauza preluării navelor românești de către flota Uniunii Sovietice, nave restituite ulterior, parțial, în urma înțelegerii între guvernele României și U. R. S. S. Între 1946-1947, structurii de comandă a Marinei Militare, ca de
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
o serie de reorganizări menite să o adapteze condițiilor de pace, dar și datorită presiunilor politice și militare la care au fost supuse autoritățile de la București de către sovietici. Cu toate aceste greutăți, generate de amestecul brutal al sovieticilor, conducerea Forțelor Maritime Militare a continuat să susțină marina militară ca armă de elită în cadrul Armatei României și să participe la garantarea suveranității și integrității teritoriale a țării. Odată cu reintrarea în dotare a monitoarelor, a fost reconstituită Flotila de Dunăre, denumită din 1959
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
elită în cadrul Armatei României și să participe la garantarea suveranității și integrității teritoriale a țării. Odată cu reintrarea în dotare a monitoarelor, a fost reconstituită Flotila de Dunăre, denumită din 1959 Brigada Fluvială. În anul 1962 a fost înființată Divizia 42 Maritimă, continuatoarea tradițiilor Diviziei de Mare, mare unitate care fusese desființată la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. În perioada 1965-1989, Comandamentul Marinei Militare a pregătit, a susținut și a coordonat dezvoltarea accentuată a marinei militare în conformitate cu politica internă și
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
1965-1989, Comandamentul Marinei Militare a pregătit, a susținut și a coordonat dezvoltarea accentuată a marinei militare în conformitate cu politica internă și externă a României, precum și cu doctrina de apărare a țării în vigoare în acea perioadă. O serie de nave militare maritime construite în șantierele navale românești, la sfârșitul anilor ’70 și la începutul anilor '80, precum escortoarele „Midia” și „Constanța”, crucișătorul ușor „Muntenia”, transformat în distrugător, iar ulterior în fregata „Mărășești”, fregatele din clasa „Eustațiu Sebastian”, clasificate apoi în corvete, a
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Marinei s-a restructurat într-o manieră modernă, susținând aplicarea unei politici noi privind apărarea țării în noul context geopolitic european, schimbându-și denumirea în Statul Major al Forțelor Navale. Reînviindu-se tradiția apărării fluvio-maritime, a fost înființat Comandamentul Flotei Maritime, transformat apoi în Comandamentul Operațional Naval, iar ulterior în Comandamentul Flotei și Componenta Operațională Navală. La fluviu au fost înființate Comandamentul Flotilei de Dunăre și Flotila de Dunăre, transformate în Componenta Fluvială și ulterior în Serviciul Fluvial, subordonat Comandamentului Flotei
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
apă ale țării, îndeplinindu-și rolul atribuit de conducerea politico-militară. În prezent, Forțele Navale ale României continuă tradiția semnificativă a acestei categorii de forțe militare, în interesul națiunii și pentru apărarea unor idealuri generoase precum siguranța granițelor, securitatea fluvială și maritimă și dezvoltarea relațiilor complexe militaro-diplomatice la Marea Neagră și pretutindeni unde statul român își află interesul geostrategic. Încadrându-se în amplul proces de reformă a Armatei României, cu principala finalitate a creării interoperabilității cu forțele armate ale statelor membre ale NATO
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
dintre Orientul Mijlociu și Europa Occidentală, România trebuie să dispună de o forță navală credibilă și bine structurată, cu o putere combativă pe măsura responsabilităților ce-i revin la mare și fluviu. În contextul evoluției contemporane a mediului de securitate, puterea maritimă a țării este un factor de importanță vitală, iar Forțele Navale Române sunt pilonul principal al acesteia. ISTORIC Divizia de Mare - Înalt Decret Regal de Înființare nr.1093 emis de Regele Carol I la 26.02.1896 Comandamentul Forțelor Navale
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
a țării este un factor de importanță vitală, iar Forțele Navale Române sunt pilonul principal al acesteia. ISTORIC Divizia de Mare - Înalt Decret Regal de Înființare nr.1093 emis de Regele Carol I la 26.02.1896 Comandamentul Forțelor Navale Maritime - 1943 Divizia 42 Maritimă - 1963 Flota Maritimă - 1990 Comandamentul Operațional Naval - 2002 Comandamentul Flotei - 2006 Destinația Rolul Comandamentului Flotei MISIUNI • Planifică variantele de întrebuințare a forțelor navale în situații de criză și pe timp de război; Pregătește personalul Comandamentului Flotei
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
factor de importanță vitală, iar Forțele Navale Române sunt pilonul principal al acesteia. ISTORIC Divizia de Mare - Înalt Decret Regal de Înființare nr.1093 emis de Regele Carol I la 26.02.1896 Comandamentul Forțelor Navale Maritime - 1943 Divizia 42 Maritimă - 1963 Flota Maritimă - 1990 Comandamentul Operațional Naval - 2002 Comandamentul Flotei - 2006 Destinația Rolul Comandamentului Flotei MISIUNI • Planifică variantele de întrebuințare a forțelor navale în situații de criză și pe timp de război; Pregătește personalul Comandamentului Flotei pentru planificarea și conducerea
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
vitală, iar Forțele Navale Române sunt pilonul principal al acesteia. ISTORIC Divizia de Mare - Înalt Decret Regal de Înființare nr.1093 emis de Regele Carol I la 26.02.1896 Comandamentul Forțelor Navale Maritime - 1943 Divizia 42 Maritimă - 1963 Flota Maritimă - 1990 Comandamentul Operațional Naval - 2002 Comandamentul Flotei - 2006 Destinația Rolul Comandamentului Flotei MISIUNI • Planifică variantele de întrebuințare a forțelor navale în situații de criză și pe timp de război; Pregătește personalul Comandamentului Flotei pentru planificarea și conducerea acțiunilor; • Exercită comanda
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
a forțelor navale în situații de criză și pe timp de război; Pregătește personalul Comandamentului Flotei pentru planificarea și conducerea acțiunilor; • Exercită comanda și controlul operațional asupra forțelor proprii și a celor subordonate operațional; Supraveghează/monitorizează și realizează managementul spațiului maritim și fluvial; Participă la protejarea platformelor de foraj marin; • Cooperează cu comandamentele operaționale, protecția civilă, poliția de frontieră; Conduce căutarea, salvarea, evacuarea și umanitare, în condiții deosebite și în cazul producerii unor catastrofe și/sau calamități naturale; Organizează cercetarea și
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
cu comandamentele operaționale, protecția civilă, poliția de frontieră; Conduce căutarea, salvarea, evacuarea și umanitare, în condiții deosebite și în cazul producerii unor catastrofe și/sau calamități naturale; Organizează cercetarea și supravegherea navală a unor raioane, aliniamente sau itinerare din spațiul maritim/ fluvial; Coordonează executarea unor misiuni de curierat, legătură și transport naval de trupe, tehnică de luptă, muniții și materiale. NAVE MARITIME Deplasament (To): 4900 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 148,2 x 14,75 x 4
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
unor catastrofe și/sau calamități naturale; Organizează cercetarea și supravegherea navală a unor raioane, aliniamente sau itinerare din spațiul maritim/ fluvial; Coordonează executarea unor misiuni de curierat, legătură și transport naval de trupe, tehnică de luptă, muniții și materiale. NAVE MARITIME Deplasament (To): 4900 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 148,2 x 14,75 x 4,6 Propulsie: 4 turbine Rolls-Royce Viteza (Noduri): 30 Număr punți: 7 Autonomie: 4500 Mm Echipaj: 205 (18 ofițeri) Armament: • tun super-rapid
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
77 turbine pe gaz; 16,016 hp (11,77 MW); 2 shaft Viteza (Noduri): 36 Echipaj: 41 (5 ofițeri) Armament: Rachete: 4 SS-N-2C Styx (binate) Tunuri: 1 USSR 3 în (76mm)/60 Nave de minare - deminare - 4 DRAGOARE DE MINE (MARITIME) Deplasament (To):790 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 60,8 X 9,5 X 2,8 Propulsie: 2 motoare Diesel; 4800 hp Viteza (Noduri):17 Echipaj: 60 Armament: Rachete: Nava-aer: 2buc. tip SA-N-5 Tunuri: 2 X
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 79 x 10,6 x 3,6 Propulsie: 2 motoare Diesel; 6400 hp Viteza (Noduri):19 Echipaj: 75 Armament: Tunuri: 1-57 mm 4 USSR 30mm/65, binate Mine: 200 Nave auxiliare GROZAVUL - REMORCHER MARITIM DE SALVARE Deplasament (To):3600 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 64,8 x 14,6 x 5,5 Propulsie: 2 motoare Diesel; 5000 hp Viteza (Noduri):12 Tunuri: 2-30 mm (binate); 8-14,5 mm Mine: 200
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 64,8 x 14,6 x 5,5 Propulsie: 2 motoare Diesel; 5000 hp Viteza (Noduri):12 Tunuri: 2-30 mm (binate); 8-14,5 mm Mine: 200 GRIGORE ANTIPA - NAVĂ PENTRU CERCETĂRI MARITIME Deplasament (To):1450 (încarcare maximă) Dimensiuni (metri: lungime x lățime x pescaj): 79 x 10,4 x 3,6 Propulsie: 2 motoare Diesel; 6400 hp Viteza (Noduri):19 Echipaj:75 VENUS - NAVĂ RAPIDĂ DE SCAFANDRI Deplasament (To):128,5 Dimensiuni
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
protocol Posibilități de cazare la bord: dispune de 2 apartamente cu pat dublu Posibilități de ambarcare pasageri: 40 de pasageri (dispune de două saloane, unul la puntea principală și unul la puntea superioară “BELVEDERE”). Autonomie : 15 ore Zona de navigație : Maritim: până la 50 Mm Fluvial: poate naviga pe Dunărea Maritimă, canalul Sulina și canalul Sfântu Gheorghe până la un pescaj de minim 3m. Destinație: activități de protocol Posibilități de cazare la bord: 2 cabine cu pat dublu și baie; 3 cabine a
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
apartamente cu pat dublu Posibilități de ambarcare pasageri: 40 de pasageri (dispune de două saloane, unul la puntea principală și unul la puntea superioară “BELVEDERE”). Autonomie : 15 ore Zona de navigație : Maritim: până la 50 Mm Fluvial: poate naviga pe Dunărea Maritimă, canalul Sulina și canalul Sfântu Gheorghe până la un pescaj de minim 3m. Destinație: activități de protocol Posibilități de cazare la bord: 2 cabine cu pat dublu și baie; 3 cabine a 2 locuri (cușete suprapuse) și baie comună pe hol
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
la bord: dispune de o cabină pentru pasageri cu 2 cușete. Posibilități de ambarcare pasageri: maxim 10 pasageri (dispune de un salon la puntea principală); Preparare hrană la bord pentru pasageri: numai produse semipreparate; Autonomie : 10 ore Zona de navigație : Maritim: până la 3 Mm Fluvial: poate naviga pe Dunăre și canale până la un pescaj de minim 2 m ISTORIC • 22 Octombrie 1860 - s-a înființat Corpul Flotilei, prin Înaltul Ordin al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în urma unirii flotilelor Moldovei și Munteniei
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
În perioada 1970-1990, Forțele Fluviale au cunoscut un amplu proces de dezvoltare, intrând în serviciu diferite tipuri de nave, precum: nave purtătoare de artilerie, monitoare, vedete blindate, dragoare și nave auxiliare cu diferite destinații. • 1983 - se înființează Brigada 27 Fluvial Maritimă • 1995 - se reînființează Flotila de Dunăre "Mihail Kogălniceanu" care avea în subordine două comandamente de brigăzi, unități de vedete blindate de diferite generații, vedete dragoare, nave purtătoare de artilerie, unități logistice, de transmisiuni, de infanterie marină și scafandri de luptă
Forțele Navale Române () [Corola-website/Science/307458_a_308787]
-
născut la data de 1 ianuarie 1905 în orașul București. A studiat la "Colegiul B.P.Hașdeu" din Buzău și apoi la Școala Navală din Constanța. După finalizarea studiilor, a lucrat la Serviciul Hidrografic, Compania a V-a din cadrul Bazei Navale Maritime, ca ofițer la bordul torpilorului "Zmeul", ofițer secund la bordul remorcherului "Lt. Vârtosu". Până în perioada postbelică a lucrat aproape neîntrerupt la Serviciul Hidrografic, cu excepția perioadei 1925-1926. Pe timpul campaniilor de vară a activat ca ofițer cu navigația pe torpilorul "Zborul", ofițer
Emil Grecescu () [Corola-website/Science/307466_a_308795]
-
studiul doctrinei și diplomației navale românești în actualul context geopolitic și geostrategic". După absolvirea Școlii Superioare de Marină, a fost comandantul Unității de luptă Observare, Transmisiuni și Radioelectronica pe dragorul de bază 60 din Divizionul 146 Dragoare al Diviziei 42 Maritime (1968-1973). După doi ani în care studiază la Academia Militară din București, revine în funcții de comandă operativă: comandantul dragorului de bază 62 (1975-1976), șeful Transmisiunilor Diviziei 42 Maritime (1976-1978), ofițer 2 în Biroul Mecanizarea și Automatizarea Conducerii Trupelor în cadrul
Traian Atanasiu () [Corola-website/Science/307465_a_308794]