31,524 matches
-
din Comitetul Economic Româno-American erau în favoarea președintelui. Nina Shea, din Liga Internațională pentru Drepturile Omului, pleda pentru creșterea emigrației, în vreme ce Jeri Laber, din Comisia pentru Implementarea Documentului Final de la Helsinki dorea ca membrii Congresului să revizuiască bianual Clauza pentru România. Argumentul său era acela că dacă revizuirea anuală îmbunătățea practicile României cu privire la drepturile omului pentru aproximativ șase luni din an, atunci o revizuire bianuală ar fi forțat Bucureștiul să dea și mai multă atenție problemelor umanitare 2247. Tema principală a audierilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fantastic 2336. Trible a stăruit ca Schifter să-și extindă depoziția referitoare la România și să explice de ce Administrația reînnoia întruna Clauza Bucureștiului, deși acesta nu respecta drepturile omului. Schifter a apărat poziția adoptată de Departamentul de Stat, folosind ca argument faptul că independența politicii externe a României o îndreptățea să-și păstreze "Clauza națiunii celei mai favorizate". România făcuse cîțiva pași în întîmpinarea intereselor politicii externe americane. Bucureștiul avea o participare limitată în cadrul Pactului de la Varșovia, se opusese invadării Cehoslovaciei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să nu mai obțină "Clauza națiunii celei mai favorizate"2353. Delegații Administrației de la Biroul de Reprezentanță Comercială al SUA și de la Departamentele de Stat și Comerț și-au prezentat depozițiile în cursul dimineții și în prima parte a după-amiezii. Printre argumentele ce justificau recomandarea anuală a președintelui de prelungire a Clauzei pentru România erau: (1) conform legislației în vigoare, emigrarea era singurul criteriu pentru reînnoirea Clauzei; (2) România tindea către o politică externă independentă; și (3), Clauza era o pîrghie prin
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în vigoare, emigrarea era singurul criteriu pentru reînnoirea Clauzei; (2) România tindea către o politică externă independentă; și (3), Clauza era o pîrghie prin care Washingtonul putea induce schimbări în România 2354. Nici un senator nu avea nimic de obiectat împotriva argumentului pîrghiei, însă la o zi după încheierea audierilor, în "Christian Science Monitor" a apărut un articol care sugera că unul din principalii suporteri ai acestui argument este chiar Bucureștiul. Așa cum îi declara un reprezentant oficial român unui reporter, "dacă nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
putea induce schimbări în România 2354. Nici un senator nu avea nimic de obiectat împotriva argumentului pîrghiei, însă la o zi după încheierea audierilor, în "Christian Science Monitor" a apărut un articol care sugera că unul din principalii suporteri ai acestui argument este chiar Bucureștiul. Așa cum îi declara un reprezentant oficial român unui reporter, "dacă nu vă place cum e acum, luați-ne "Clauza națiunii celei mai favorizate". Atunci nu veți mai avea nici ceea ce aveți acum"2355. Reprezentanții guvernamentali au ajuns
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Izbucnirea lui Schifter a pus capăt meschinăriilor. Examinarea a continuat, dar, în scurt timp, cele două părți și-au dat seama că nu se poate face nici un compromis. Schifter descrisese hotărîrea președintelui ca pe un "raționament". Aceasta însemna că existau argumente în sprijinul fiecăreia din cele două poziții. Președintele audiase ambele tabere și luase o decizie. Hotărînd să reînnoiască Clauza, hotărîse în mod conștient să nu o suspende. La două zile după aceea, în cursul unei dezbateri pe tema Legii comerțului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
înapoiată și jignitoare formă a comunismului"2464. Armstrong nu intenționa să permită continuarea acestei asocieri. În fruntea opoziției se aflau senatorii Lloyd Bentsen, din Texas, Bob Packwood, din Oregon și John Danforth, din Missouri. Poziția lor se baza pe două argumente: în primul rînd, numeroși lideri ai comunității evreiești erau împotriva suspendării, iar în al doilea, procesul de reînnoire anuală a Clauzei era o pîrghie eficientă pentru încurajarea emigrării și inducerea unor schimbări în politica românească. Dezbaterile au continuat, depozițiile fiind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în această postură". Acesta îi atribuia Casei Albe responsabilitatea suspendării Clauzei, nu Congresului. În aceasta consta esența unui amendament care te făcea să "te simți bine"2472. Dezbaterile au ținut peste două ore, iar susținătorii și opoziția au adus aceleași argumente care fuseseră audiate la discuțiile din iunie. Armstrong se temea ca nu cumva să se răzgîndească prea mulți senatori în cazul în care amendamentul ar fi fost supus votării. Din acest motiv, el a amînat discutarea moțiunii lui Danforth. Senatul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Paris, care colabora frecvent cu Amnesty International. Factorul final, care a contribuit la suprimarea sprijinului minorității române, a fost Mihail Gorbaciov. Noul lider sovietic îmbrățișa multe din inițiativele de pace ale lui Ceaușescu, anulînd, prin aceasta, specificul "nonconformist" al României. Argumentul că Statele Unite acordau Bucureștiului "Clauza națiunii celei mai favorizate" ca răsplată pentru independența față de Moscova nu mai era valabil. Rămas fără această acoperire, regimul lui Ceaușescu putea fi acum iscodit și încălcările drepturilor omului îi făceau chiar și pe susținătorii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și douăzeci de minute. Stimulați punctele reflexe care se află de aceeași parte a corpului cu zona dureroastc " Stimula]i punctele reflexe care se afl\ de aceea[i parte a corpului cu zona dureroas\" Prietenul meu, Bobby, mi-a împărtășit argumentul pe care l-a dat într-o dispută pe tema reflexologiei: Uneori, oamenii sunt judecați mai degrabă după rezultate decât după experiența pe care o au. Este o situație similară cu cea a mecanicilor din micile ateliere, care sunt deseori
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
mâna dreaptă fără nici un rezultat. Când am început acțiunea reflexogenă asupra degetului mare stâng, mi-a spus zâmbind: Cred că aici eă. După cinci minute, nu mai simțea nici o durere, iar suferințele n-au mai revenit. Acesta este un alt argument pentru stimularea zonei reflexe corespunzătoare.” Medicii afirmă că reflexologia vindecă ulcerul Doctorul Reid Kellogg a vindecat câteva cazuri de ulcer, aplicând metoda reflexologiei în una până la zece ședințe. Tratamentul pacienților cu hemoragii periculoase sau alte simptome supărătoare a durat două
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Nu cred că oamenii au fost predestinați să îmbătrânească și să moară atât de repede. Profesorul Hilton Hotema afirmă: „Se spune că înainte de potop oamenii trăiau 500 sau chiar 900 de ani. Ca fiziolog, pot afirma că știința nu are argumente pentru a dovedi că acest lucru este imposibil. Este mult mai greu, din punct de vedere științific, să explicăm de ce mor oamenii decât să credem că ar putea trăi o mie de ani”. Înțelepții din vechime vorbeau de reîntineriretc "În
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea" (Luca, 22:19). Aceeași centralitate o atribuim memoriei și în conștiința națională. Memoria este la fel de substanțială națiunii aceasta este teza fundamentală a acestei cărți, o teză ce străbate de la un capăt la altul argumentul lucrării de față. Comemorarea morților și a eroilor trecutului care și-au dat duhul pe câmpurile de luptă pentru întruparea în realul politic a idealului național sau și-au pus viața în slujba înfăptuirii acestui ideal este grefată pe țesutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elemente de intrigă în care sunt încuibate surprize programate a fi descoperite pe măsura înaintării în text, lucrările academice au consacrat practica devoalantă a rezumatului (eng. abstract). Supunându-ne acestui principiu de transparență academică, ne simțim obligați să dezvăluim sinopsisul argumentului general dezvoltat în cartea de față încă din primele pagini. Prima parte a lucrării insistă asupra relației intrinseci existente între memorie și națiune, încercând să arate rolul crucial jucat de memoria colectivă în procesul de construire politică a statului-națiune. Argumentul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
argumentului general dezvoltat în cartea de față încă din primele pagini. Prima parte a lucrării insistă asupra relației intrinseci existente între memorie și națiune, încercând să arate rolul crucial jucat de memoria colectivă în procesul de construire politică a statului-națiune. Argumentul glisează apoi de pe relația memorie-națiune pentru a introduce în ecuație rolul sistemului educațional și al literaturii didactice în instituționalizarea identității naționale. Capitolul metodologic detaliază "hermeneutica discursivă" utilizată ca metodă precumpănitoare în analizarea modului în care manualele de istorie a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apoi în construcția statalității naționale românești. Cele două teze pe care le avansăm, deși tributare "naționalismului metodologic" întrucât vizează realități social politice strict circumscrise spațiului românesc, au repercusiuni ce răzbat dincolo de granițele specifice ale cazului românesc. Din acest motiv, desfășurarea argumentului nostru va urma traseul ce duce de la general la particular. Plecând de la considerații teoretice generale asupra legăturii dintre memoria istorică, naționalism și statul-națiune, ne vom delimita gradual sfera de cuprindere pentru a ajunge, în cele din urmă, la examinarea aprofundată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
realei apartenențe naționale. Într-un anumit sens, termenul de "deșteptare" lasă impresia unei subite epifanii colective, în care un întreg popor își regăsește propria identitate prin activarea conștiinței naționale. Această concepție poate fi numită "doctrina revelaționismului național". Se înțelege, din argumentul desfășurat până în acest punct, că această doctrină este evident eronată. Departe de a fi o conversie fulger, o "re- deșteptare" subită, dezvoltarea identității naționale a fost un proces de lungă durată, greoi și anevoios, care a întâmpinat chiar rezistențe majore
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la adresa ordinii politice consacrate, status quo-ul transilvănean a eludat punerea diplomei în aplicare, astfel că diploma secundă a rămas fără efect. Pe acest fundal istoric, schițat sumar în rândurile precedente, trebuie înțeleasă activitatea petiționară a lui I. Micu-Klein, în care argumentul central în revendicarea de drepturi politice a fost apelul la trecut. Tradiția petiționarismului românilor ardeleni a fost inaugurată prin asidua muncă a episcopului Micu, desfășurată între 1729 (anul instalării în funcția eclezială) și 1751 (anul în care, din exil, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1751 (anul în care, din exil, a demisionat din această calitate, punând punct episcopatului său). Numeroasele sale memorii adresate curții imperiale și Dietei transilvane solicitau drepturi civile pentru cler și "națiunea" română, revendicările sale fiind fundamentate prin recursul la trei argumente crucis: a) vechimea românilor pe teritoriul Transilvaniei, ca descendenți ai romanilor (episcopul Klein este creditat de către K. Hitchins [1987, p. 40] ca avansând pentru prima oară ca argument politic în lupta românilor pentru egalitate și emancipare doctrina continuității daco-romane într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cler și "națiunea" română, revendicările sale fiind fundamentate prin recursul la trei argumente crucis: a) vechimea românilor pe teritoriul Transilvaniei, ca descendenți ai romanilor (episcopul Klein este creditat de către K. Hitchins [1987, p. 40] ca avansând pentru prima oară ca argument politic în lupta românilor pentru egalitate și emancipare doctrina continuității daco-romane într-o petiție pe care a adresat-o în 1735 Cancelariei Transilvaniei din Viena); b) majoritatea demografică a românilor în populația Transilvaniei; c) încărcătura fiscală a românilor: în postura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor: în postura de populație majoritară numeric, românii suportau cea mai mare pondere din povara fiscală a Transilvaniei (sub forma dărilor plătite pentru acoperirea cheltuielilor publice). Apelul la vechime, corelat cu invocarea originii nobile (romane) cărora li se adăugau și argumentele demografic și fiscal -, constituia ideea forță din argumentația lui I. Micu în zbaterea sa pentru emanciparea a românității din condiția de împilare politică, socială și economică în care s-a cufundat în decursul secolelor. Lupta politică pe calea petiției s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schimb, chiar dacă pe planul luptei politice pentru emancipare petiționarismul s-a dovedit a fi un instrument steril, efectele sale pe planul cristalizării conștiinței naționale a românilor din Transilvania a fost decisiv. În lupta sa politică, elita ardeleană, prin elaborarea de argumente istorice sofisticate a căror veracitate au susținut-o cu pasiune monomanică, s-a conectat ferm de trecut, construind pe parcurs liniile de forță ale unei memorii colective ce avea să devină memoria națională a neamului românesc. Necesar de subliniat este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care i-au urmat episcopului Klein în perioada postiosefină a restituțiilor privilegiale. Acțiunea românească este reluată un an mai târziu, prin adresarea Supplex-ului din 30 martie 1792 purtând semnăturile capilor episcopali ai națiunii valahe, Ioan Bob și Gherasim Adamovici. Reiterând argumentele istorice deja forjate ale priorității, continuității, egalității originale, precum și cele moderne ale numărului majoritar de locuitori, Suplica din 1792 combate în 17 puncte concluziile Dietei care respingeau categoric pretențiile ridicate de prima Suplică drept inacceptabile. Ce o diferențiază de cea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proba tăria credințelor în dreptul românilor la emancipare. Se termină cu sfioșia aproape feciorelnică pe care o vădeau semnatarii memoriilor adresate curții imperiale. Locul acestei reverențiozități cucernice este luat de spiritul polemic, în care nu ezită să își facă drum, printre argumente academice, și ironii mușcătoare. Călcând pe urmele pașilor făcuți de D. Prodan și L. Blaga, care au descins analitic în cotloanele gândirii politice românești din Transilvania secolului al XVIII-lea, ajungem la conturarea unei imagini generice asupra genezei și evoluției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
această carte, după cum observă și O. Ghibu (1975), a fost de a-i face pe țărani "să înțeleagă că năzuințele lor de dezrobire nu sunt justificate nici din punct de vedere tradițional, nici juridic, nici umanitar" (p. 179). Unul din argumentele dezvoltate în cartea de citire susține că "deosebirea dintre domni și slugi, între proprietari și iobagi, e lăsată de Dumnezeu și oamenii trebuie s-o respecte. Iobagii să fie mulțumiți cu soarta lor și să lucreze cu dragă inimă pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]