31,867 matches
-
de dezvoltare în plan economic și, sub efectul inerției, la nivel social. De aici rezidă întrebări precum: „În ce măsură aceste modele au fost aplicate?”, „Dacă ele au produs efecte asemănătoare cu cele din vechile state membre?” sau „În ce măsură este sistemul autohton capabil să le înțeleagă și să le pună în practică?”. Iată că dezvoltarea regională durabilă în România este un proces real, actual, care poate fi operaționalizat, diagnosticat, interpretat statistic și care presupune responsabilitate socială, problematizare și cunoaștere. Lucrarea de față se
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
presupune formarea unui grup de comunități naționale într-o structură omogenă și cu o politică regională suverană. Acesta este modelul Uniunii Europene care se bazează pe integritatea pieței, securitatea externă și cea internă. Normele europene cer ca regiunile să fie capabile de a coopera între ele, atât în interiorul statului cât și transfrontalier, pentru realizarea de proiecte comune. Relațiile pe care regiunea le dezvoltă față de comunitățile locale, statul și instituțiile europene sau cu alte regiuni, conform intereselor sale de dezvoltare, imprimă procesului
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și producția necesară pentru a menține o creștere stabilă și ocuparea deplină a forței de muncă într-o economie dezvoltată. Acesta pune în evidență rolul investițiilor în acumularea de capital, investițiile urmând a fi realizate cu precădere în sectorul industrial, capabil să asigure un surplus suficient pentru ca procesul să fie reluat la un proces superior. Asistența financiară externă era menită să completeze insuficiența resurselor interne. Teoriile și modelele privind schimbările structurale se concentrează asupra trecerii de la economia subdezvoltată, structurată mai
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de revizuire a acestei strategii, Consiliul UE a adoptat în iunie 2006 Strategia de Dezvoltare Durabilă reînnoită pentru o Europă extinsă, având ca obiectiv general- „îmbunătățirea continuă a calității vieții pentru generațiile prezente și viitoare prin crearea unor comunități sustenabile, capabile să gestioneze și să folosească resursele în mod eficient și să valorifice potențialul de inovare ecologică și socială al economiei în vederea asigurării prosperității, protecției mediului și coeziunii sociale” și ca obiective - cheie [Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
ec.europa.eu, 2008]: o indicatori structurali, care au apărut din nevoia de a evalua progresele realizate de Uniunea Europeană în îndeplinirea obiectivului strategic al ultimului deceniu: ,,de a deveni cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere din lume, capabilă de creștere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe și mai bune și o mare coeziune socială”; Indicatorii structurali permit o prezentare mai concisă și o mai bună evaluare a realizărilor în timp, vis-à-vis de Agenda Lisabona și sunt
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
cât și în timp. 3.3.3 Indicatori structurali Din nevoia de a evalua progresele realizate de către Uniunea Europeană în îndeplinirea obiectivului strategic stabilit pentru ultimul deceniu, „de a deveni cea mai competitivă și dinamică economie din lume bazată pe cunoaștere, capabilă de creștere economică durabilă cu locuri de muncă mai multe și mai bune și o mare coeziune socială” [Structural Indicators, http://ec.europa.eu/eurostat, 2008], au apărut indicatorii structurali. În anul 2006, Strategia Lisabona reînnoită stabilește patru domenii cheie
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în profil regional și a coeziunii (regiuni de dezvoltare, euroregiuni). Modelul Uniunii Europene vizează integrarea regională prin formarea unui grup de comunități naționale într-o structură omogenă și cu o politică regională suverană. Normele europene cer ca regiunile să fie capabile de a coopera între ele, atât în interiorul statului, cât și transfrontalier, pentru realizarea de proiecte comune. Elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor de dezvoltare regională în România în strictă concordanță cu obiectivele de coeziune economico - socială promovate în Uniunea Europeană, a impus
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
o atenție deosebită beneficiază evoluția de-a lungul secolelor a medicinei românești, cu punerea în lumină a contribuțiilor școlii ieșene, dar nu numai, în cadrul căreia activează autoarea acestui valoros manual. Un merit deosebit al cărții este reproducerea unei abundente iconografii, capabile să înlesnească înțelegerea spiritului fiecărei epoci în cauză. Este incontestabil că avem a face cu manualul medico-istoric românesc cel mai realizat din punctul de vedere al prezentării grafice. Se desprinde din această carte concluzia că în fața meșteșugului prevenirii și tratării
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
PRELIMINARII La început a fost durerea, semn al agresării, sau disfuncționalității organismului. Indiferent de forma ei: localizată, difuză, de cauză evidentă sau obscură, de scurtă sau lungă durată, ea a generat îngrijorarea, convertită în căutarea intuitivă a leacului, a mijloacelor capabile de restabilire a normalului printr-un dinamic proces de intuire și finalizare a actului curativ. Desigur, la începuturile umanității, preocuparea pentru însănătoșire nu s-a centrat pe etiologia durerii, doar dacă agentul cauzator era la vedere, ci pe simptom, pe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
scoată lumea din preistorie și medicina din tatonări și obscurantism. MEDICINA ASIRO-BABILONIANĂ SAU MESOPOTAMIANĂ În Orientul Apropiat și Mijlociu, în această răspântie de drumuri, continente și lumi, se făcuse deja cunoscută, în mileniul al V-lea, civilizația și cultura sumeriană, capabilă să-i îmbogățească spiritual pe babilonienii, ajunși stăpâni între Tigru și Eufrat, în Mesopotamia, ei înșiși gânditori și luptători cunoscuți. Babilonul, Ninive, cetăți fruntașe în istorie, ies spiritual din perimetrul lor. Roata și metalurgia, carul cu boi și corabia cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
prin Constantinopol —, cu vecinii, afirmând unitatea de obârșie, limbă, credință și ideal: libertate, prosperitate, unire națională. Acestea sunt, de fapt, componentele crezului european luminist. Dar, pentru provinciile românești condițiile sunt diferite și nevoia de cadre medicale stringentă. De aceea, tineri capabili, cu burse și fără burse, încep să se îndrepte spre centre europene, pregătindu-se juridic, medical și în alte științe. Așa va apare doctorul Pavel Vasici- Ungureanu care va traduce Macrobiotica sau Arta prelungirii vieții, în care Hufeland expune principii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
electrice a cortexului, subcortexului ca și a neuronilor de distanță (izolați) care concură la actul condiționării etc. I. P. Pavlov, autorul teoriei reflexelor condiționate, după 30 de ani de experiențe, dă o nouă interpretare funcțiilor cerebrale, introducând noțiunea de conexiune temporară, capabilă să ofere organismului capacitatea de a dobândi noi reflexe în cursul vieții. școala neurologică creată de Pavlov aduce contribuții importante în explicarea fiziologiei normale și patologice a sistemului nervos. Gh. Marinescu și A. Kreindler aplică teoria reflexelor condițioonate în explicarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de Alexandra, japițone de X, un ratangiu de băiat; c) sintagme mai ample, care stau la baza unor adjective derivate, foarte expresive: habarnista de fată ("care nu are habar de ceva"), pafarista de Popeasca ("care este pe dinafară, nu este capabilă să facă un anumit lucru"). Am observat că există diferențe stilistice în cadrul utilizărilor construcției în româna actuală. Alături de variantele familiar-argotice foarte expresive există și o zonă a exprimărilor mai conservatoare. Observația a fost confirmată într-o anumită măsură și de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
vârstă În parte. Datorită schimbărilor permanente care se produc În societatea actuală, cadrele didactice trebuie să se adapteze din mers la noile cerințe ale sistemului educațional actual, acest lucru putându-se realiza doar prin autoeducație permanentă. Educatoarea trebuie să fie capabilă să se adapteze la condițiile concrete, să privească critic, de pe poziții practice - raportarea la propria experiență, măiestrie, să privească contextual activitățile instructiv - educative. Noua programă pentru Învățământul preșcolar prezintă o abordare sistematică, În vederea asigurării: continuității În interiorul aceluiași ciclu curricular, interdependenței
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
Concepută ca substanță, căldura nu putea fi nici creată, nici distrusă și se credea că este lipsită de greutate și autorepulsivă. Totodată, se presupunea că este atrasă de materie, în interiorul căreia putea pătrunde și ocupa spațiile dintre particule. Frecarea era capabilă să scoată acest caloric latent, rezultând încălzirea constatată experimental. În ultima decadă a secolului al XVIII-lea, Benjamin Thomson a propus un alt mod de a considera natura căldurii, teoria lui bazându-se pe efectele constatate practic. Fiind însărcinat de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
specialist în fizică cuantică, Erwin Schodinger a declanșat cercetările de biologie moleculară și de studiere a ecosistemelor prin fructificarea unor sugestii venite din termodinamică. De asemenea, cosmologii pot prelua sugestii venite din biologie, dacă se poate gîndi universul ca fiind capabil de auto reproductibilitate și creștere. Astfel dacă urmăm definiția dată vieții de biologi (proces ce posedă reproducere, variație și ereditate ) am putea vorbi de un univers ce se comportă ca un organism viu. Totodată, conceptul de ireversibilitate se leagă de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
a unei interacțiuni anterioare plasate în trecut. Dar așa cum ne dezvăluie fizica cuantică și cosmologia, lumea trebuie reprezentată ca o rețea dinamică de relații între procese. Conceptele de spațiu și timp trebuie reconsiderate și din perspectiva informației pe care suntem capabili să o extragem consumînd timp și energie. Dar această informație este limitată de aria ecranelor care înconjoară obiectele din realitate, precum și de viteza limită a luminii. Aceasta din urmă împarte universul în părți care sunt în afara contactului cauzal una cu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
-i înțelege și de a se apropia de ei, priceperea de a transmite cunoștințele pe care le deține, capacitatea de a relaționa afectiv cu fiecare elev și cu clasa ca grup, inteligență spontană, inspirație de moment, mânuirea conștientă a mecanismelor capabile să optimizeze actul educațional” (S. Marcus și colab., 1999, p. 12). Spre deosebire de aptitudine, competența are o sferă de cuprindere mai mare. Ea pune în evidență integral și în orice moment aptitudinile, trăsăturile de personalitate și cunoștințele acumulate, precum și strategiile dobândite
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
310). Există locuri în lume, după cum am arătat anterior, unde vârsta adultă începe o dată cu maturizarea sexuală. În lumea civilizată însă, debutul maturității nu mai este atât de clar delimitat. Din punct de vedere intelectual, o persoană este matură când este capabilă de gândire abstractă. Din punct de vedere social, ea este matură când se poate întreține singură, când are o slujbă stabilă, când s-a căsătorit sau și-a întemeiat o familie. Din punct de vedere legal, vârsta adultă începe când
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
începutul menstruației. Vârsta medie este de 12 ani, la aproximativ doi ani după ce a început dezvoltarea sânilor și a uterului și a încetat puseul de creștere. În majoritatea cazurilor, primele 12 - 18 luni nu includ ovulația, deci fetele nu sunt capabile de reproducere. Se pare că acest semn al maturizării a survenit din ce în ce mai devreme în ultimele două secole. Această schimbare este o consecință a îmbunătățirii standardelor de viață și se pare că s-a sfârșit, deoarece media de vârstă pentru începutul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a pendulului. Rezolvând această problemă, copilul a dovedit că a ajuns la stadiul operațiilor formale în care poate gândi în termenii a ce este și ce nu este adevărat din ceea ce vede într-o situație concretă. Pentru prima dată este capabil să formuleze ipoteze și să conceapă modalități de rezolvare a situațiilor problematice. Ia în considerare toate relațiile posibile care pot exista, le analizează, pe rând pentru a le elimina pe cele greșite și a le păstra pe cele corecte. Altfel
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și să conceapă modalități de rezolvare a situațiilor problematice. Ia în considerare toate relațiile posibile care pot exista, le analizează, pe rând pentru a le elimina pe cele greșite și a le păstra pe cele corecte. Altfel spus, adolescentul este capabil de raționament ipotetico - deductiv. Cercetătorii americani au demonstrat că există oameni care nu ating niciodată stadiul operațiilor formale. Astfel, într-un experiment realizat pe 265 de subiecți de vârste diferite, care trebuia să rezolve aceeași problemă a pendulului, s-au
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
subiecți de vârste diferite, care trebuia să rezolve aceeași problemă a pendulului, s-au constatat următoarele rezultate: Din acest tabel rezultă că cei aflați în perioada tinereții sau a adolescenței târzii au rezolvat problema în proporție mai mare. Ei sunt capabili de gândire abstractă, de analiza critică a doctrinelor filosofice și politice și câteodată, de elaborarea unor teorii proprii care să reformeze societatea. II.7 Afirmarea personalității la adolescenți Traiectoria construcției personalității nu este lină, fără contradicții, ci cunoaște momente de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sentimentele, ideile, experiențele celorlalți, putând astfel să le înțeleagă, să le modifice să coopereze la nevoie cu partenerii pentru atingerea unui scop comun! Pentru a dialoga eficient, profesorul nu trebuie numai să cunoască și să înțeleagă elevul, ci să fie capabil să-i comunice felul în care îl simt și îl înțelege. Aceasta este posibilă numai prin apelul la abilitatea empatică. Practica pedagogică ce urmărește numai transmiterea în mod arbitrar a cunoștințelor și priceperilor are ca efect dezgustul elevilor cu privire la materiile
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
are drept model figurile maternă și paternă. Lipsa afectivității sau iubirea prost Înțeleasă, de a oferi copilului tot ce are nevoie, material, răsfățul, cu alte cuvinte, poate face din copilul pașnic În primii ani de viață un delincvent la adolescență, capabil de minciuni, furt, bătaie, consum de droguri. În familiile În care unul dintre părinți este violent, repercusiuni sunt mai ales În ceea ce Îl privește pe copil, el fiind cel mai fragil și influențabil. Copilul-victimă tinde fie să se victimizeze, să
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]