32,310 matches
-
pe care l-am internaționalizat aducând trupe și artiști extraordinari din Italia, Brazilia, Israel, SUA și Suedia. Mă legasem sufletește de unii actori, dar, prieteni fiindu-mi, au cerut plecarea mea când lucram în Suedia. Iubirile neonorate aduc trădarea. Aveau dreptate?! Ar fi trebuit să mă mut la Brașov, să nasc o școală de teatru, o secție a Teatrului Româno-American, un vis, devenit ca întotdeauna la noi, un coșmar. Am inițiat Teatrul Româno-American (TRA) cu suflet curat și ajutor moral de la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
unei definiții prea largi sau prea specifice sunt foarte mari. Una dintre discuțiile importante în jurul definirii violenței având ca agresor omul este aceea a intenției distructive care susține actul violent. Intenția este importantă atât pentru a putea sancționa violența, făcând dreptate victimei, cât și pentru intervențiile pedagogice sau psihoterapeutice țintind prevenirea comportamentelor violente. Dar recunoașterea corectă a intenției ce susține conduita violentă este importantă și pentru victimă, pentru mobilizarea resurselor și a mecanismelor de apărare. Definită din perspectiva motivațională, violența nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
iubea" România ... Putem spune că pasiunea domnului Anghel pentru studiul Dreptului inspirată, parcă, și de marii jurisconsulți ai Romei, pe care i-a prezentat la disciplina pe care a predat-o multă vreme (Dreptul roman) și implicarea sa încrâncenată pentru ca Dreptatea să triumfe, precum și rigoarea practicată în cercetarea instituțiilor juridice, în formularea și interpretarea textelor de legi și a prevederilor din tratatele internaționale, atuurile cunoașterii și înțelegerii profunde la nivel interdisciplinar a materiei Dreptului, dar mai ales practica îndelungată în aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
profesorul Stanciu Cărpenaru, decan al Facultății de drept de la Universitatea "Nicolae Titulescu" din București, cât și pe distinsa doamnă a dreptului românesc, profesor universitar doctor Sofia Popescu, care urmează să fie răsplătiți, după o viață închinată statorniciei spiritului legii și dreptății, prin conferirea aceluiași titlu doctor honoris causa. În ce-l privește pe domnul Ion M. Anghel, aș dori să subliniez că cele câteva momente pe care le-am prezentat din viața sa profesională și pe care le cunosc de visu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
M. Anghel. Eu eram absolvent al Facultății de istorie, secția istorie filologie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și, ca atare, nu posedam nici un fel de noțiuni privind "științele juridice", având și o aversiune declarată față de "duduia" care împărțea dreptatea legată la ochi. "Ab ovo", Dreptul internațional privat nu avea nici o șansă să mă atragă! Domnul Profesor era o apariție interesantă. Nu cu mult mai în vârstă decât noi, aflasem că este directorul Direcției Consulare din M.A.E. și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
poporului său pentru politica pe care o duce și nu poate să o lase în mâna altora. La sfârșit, l-am întrebat ce părere are despre ideea de suveranitate națională...Spre surprinderea mea, Hrușciov a zis în final: "Bârlădeanu are dreptate, nu putem încălca voința altor partide"2. Era o recunoaștere care nu însemna însă nicidecum renunțarea de către Moscova la linia de a-și întări, prin CAER, subordonarea economică a țărilor participante la această organizație. Tot în 1963, Corneliu Mănescu, ministrul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
diverselor și complexelor aspecte pe care le ridică dreptul de proprietate al soților asupra bunurilor comune. Comunitatea de bunuri a soților nu poate constitui prin natura sa juridică o societate, deși între ele există unele asemănări. Așa cum remarcă, pe bună dreptate, M. Eliescu, "aceste netăgăduite asemănări nu sunt însă îndestulătoare pentru a ne permite să vedem în comunitate o societate"16. În conformitate cu prevederile art. 1491, combinat cu art. 1492 alin. (2) C. civ., societatea civilă este un contract prin care două
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
asociați. Tot astfel, nu-i pot fi aplicate comunității de bunuri dispozițiile cuprinse în art. 1526 C. civ., potrivit cărora asociații pot conveni ca societatea să continue, după moartea unui asociat, cu moștenitorii asociatului. Pentru toate aceste considerente, pe bună dreptate, s-a statornicit în literatura de specialitate și în practica judecătorească că prin natura sa juridică comunitatea de bunuri a soților nu poate constitui o societate, ci se înfățișează ca un drept de proprietate comună în devălmășie ce are ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
deosebit. Dac] doriți s] g]siți un anumit subiect ce nu este menționat în cuprins, puteti consulta indexul. Acesta este organizat în așa fel încât s] puteți g]și cu ușurinț] nu numai concepte și teorii specifice, ca, de exemplu, dreptatea sau utilitarismul, ci și aspecte particulare ale acestor teme. Astfel, pentru tema „uciderea”, v-ați g]și al]turi de intrarea principal] și subintr]ri care v] vor conduce la discuții asupra aspectelor etice ale uciderii în budism, hinduism și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s-ar fi îngrijit la fel de mult de orice copil că și de ai s]i. Într-un regim atât de nonșalant și imparțial, probabil c] puțini nou-n]scuti cu sânge clad ar supraviețui. Astfel, dup] cum subliniaz], pe bun] dreptate, sociobiologii, tr]s]turile altruiste ce pot fi moștenite nu sunt ușor transmise mai departe dac] nu fac posibil] o creștere a speranței de viat] a familiei persoanei altruiste, care împarte genă ce le d] naștere. Ins], când acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în st]ri de confuzie conflictual] și neajutorat]. Într-un anumit sens, aceasta este „originea eticii”, iar c]utarea noastr] a luat sfârșit. Ar putea p]rea totuși confuz ce fel de priorit]ți trebuie s] exprime aceste reguli. Avea dreptate Darwin s] spere c], în general, ele favorizeaz] afecțiunile sociale și valideaz] Regulă de Aur? Sau este aceasta doar o prejudecat] cultural]? Ar putea fi g]sit] o moral] care s] fie reflecția în oglind] a propriei noastre moralit]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea suporta povară impus] de o eliminare real]. Având în vedere c] d]m ochii unii cu altii în fiecare zi; cum l-aș putea ierta pe cel care mi-a spânzurat fratele? În acest fel le-aș face dreptate copiilor victimei. Dat] fiind eficientă comunic]rii la care se poate ajunge într-o comunitate mic], este posibil ca negocierea valorilor morale s] produc] destul de mult] satisfacție. Logică legii talionului presupune că f]ptașul s] sufere aceeași durere și pierdere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
om...”. Zeul putea fi, desigur, consultat în probleme urgente prin intermediul prevestirilor f]cute de templu - sistem care învestea preoțimea templelor cu o putere extraordinar]. Templul funcționa într-un mod foarte similar cu o prim]rie modern], fiind centrul care administra dreptatea. Viol]rile codurilor divine erau interpretate că jigniri aduse zeilor. Cazurile erau audiate la poarta templului, ins], cănd martorilor sau oponenților li se cerea s] jure în numele zeului, cazul era mutat în incinta templului propriu-zis. În ciuda controlului asupra p]mântului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toare prin faptul c] fiecare suveran își declară numirea divin] în funcție, unind astfel regulile p]mântești cu dorința divin]. Lipit-Iștar pretindea c] a fost ales de zeul cerului, Anu, si de zeul vântului și al furtunii, Enlil... ...s] asigure dreptatea în acele locuri, s] r]spund] plângerilor, s] elimine ostilit]țile și insurecția armat], și s] aduc] pacea sumerienilor și akkadienilor... Imnurile regale sl]veau pacea. Concentrarea asupra legii familiei reflect] preocuparea pentru valorile familiei și stabilitate prin oferirea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apare că un rege care a redus datoriile, a fixat controale pentru a preveni nedreptatea social] și a încercat s] limiteze averile particulare. Într-un epilog, regele se laud] c] a eliminat ostilit]țile, rebeliunea, plângerile și c] a stabilit dreptatea și adev]rul în regatul s]u. Cel mai faimos cod de legi mesopotamian, Codul lui Hammurabi al Babilonului (1728-1646 î.Hr.) reflect] mare parte din conținutul codurilor precedente. Hammurabi a fost numit de zei pentru a asigura bun]starea supușilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în regatul s]u. Cel mai faimos cod de legi mesopotamian, Codul lui Hammurabi al Babilonului (1728-1646 î.Hr.) reflect] mare parte din conținutul codurilor precedente. Hammurabi a fost numit de zei pentru a asigura bun]starea supușilor s]i cu dreptate și prin eliminarea r]ului și a vicleniei, astfel încât „cel puternic s] nu domine pe cel slab”. Dreptatea, care însemna „lucrul drept”, se referea în primul rând la dreptatea în sens economic (Saggs, 1962, pp. 198 și urm.) și multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reflect] mare parte din conținutul codurilor precedente. Hammurabi a fost numit de zei pentru a asigura bun]starea supușilor s]i cu dreptate și prin eliminarea r]ului și a vicleniei, astfel încât „cel puternic s] nu domine pe cel slab”. Dreptatea, care însemna „lucrul drept”, se referea în primul rând la dreptatea în sens economic (Saggs, 1962, pp. 198 și urm.) și multe legi priveau proprietatea, acțiunea în justiție, practica comercial] și contractele. Justiția f]cea distincție între clase sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de zei pentru a asigura bun]starea supușilor s]i cu dreptate și prin eliminarea r]ului și a vicleniei, astfel încât „cel puternic s] nu domine pe cel slab”. Dreptatea, care însemna „lucrul drept”, se referea în primul rând la dreptatea în sens economic (Saggs, 1962, pp. 198 și urm.) și multe legi priveau proprietatea, acțiunea în justiție, practica comercial] și contractele. Justiția f]cea distincție între clase sociale și membrii unei familii. Pentru injuriile aduse membrilor aristocrației se aplică lex
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aristocrat fâț] de omul de rând sau de sclav. îi. Etică în Egiptul antic În timp ce, în Mesopotamia, modelele etice prindeau contur, un accent etic se contura și în Egipt. La baza eticii egiptene se află mă’at, cuvânt care semnifică dreptate, echilibru, norm], ordine, adev]r, acțiune dreapt] și corect], toate stabilite de la începuturi de c]tre zei și garantate acum de faraoni. Începând cu Dinastia a V-a (cca. 2450-2300 î.Hr.), funcționarii publici numiți de rege pentru a se ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fi funcționat ca valoare de bâz] a conduitei și rațiunii morale. Este clar c] au existat reglement]ri uzuale care aveau la bâz] mă’at și care, din când în când, puteau fi ridicate la rangul de edicte faraonice. Dreptatea și adev]rul nu erau concepte vagi, ci trebuia aplicate în viața de zi cu zi. În tribunale, magistrații trebuiau s] manifeste mă’at în ceea ce spuneau și prin modul în care rezolvau cazurile (Morenz, 1973, p. 125). Egiptenii trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în expresia universalist] (Isaia 40-55). Semnul înțelegerii solemne, circumcizia, era destinat exclusiv b]rbaților, iar necircumcizia sau orice încercare de a ascunde semnul era echivalent] cu abandonarea angajamentului solemn (Macabei 1.15). Scopul legii era sedeq, interpretat de obicei prin „dreptate” sau „virtute”, si însemna „calea cea dreapt]” sau ceea ce este normal. În Deuteronom st] scris: Sedeq, sedeq, vei tr]i și vei moșteni p]mântul pe care Iahve, Domnul Dumnezeul ț]u, ți-l d]. (Deut. 16.20). Sedeq este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] sedeq era ignorat de c]tre unii oameni. Proteste profetice deplâng violarea drepturilor celor s]răci, ale v]duvelor și orfanilor de c]tre cei bogați și puternici. În secolul al VIII-lea î.Hr., Miheia a cerut poporului: „Faceți dreptate, iubiți bun]tatea și fiți umili în fața Dumnezeului vostru” (6.8). Amenințarea profetic] a dezastrului, îndreptat] împotriva poporului în aceeași perioad], i-a însp]imântat pe unii, ins] a fost ignorat] și luat] în batjocur] de altii (Isaia. 28.14-22
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bune („ceea ce trebuie” sau ordinea moral]). Aceast] convergent] a ordinii cosmice și a celei morale este recomandat] în categoria atotcuprinz]toare de dharma, care devine, mai mult sau mai putin, corespondentul indian pentru etic]. Ceea ce este „drept” sau, altfel spus, dreptatea se identific] cu „ritul”, adic] este formalizat că ritual, cu un conținut variat. Cu alte cuvinte, obligația derivat] dintr-o valoare, cum ar fi, supraviețuirea rasei, devine valoare în sine (de exemplu, sacrificiul), indiferent de ceea ce se ofer] în acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un „cadru” pentru ceea ce este potrivit sau dezirabil din punct de vedere etic la un moment dat. Dar ceea ce confer] coerent] conceptului în sine este, probabil, înclinația să spre necesitatea de a conserva unitatea organic] a existenței, de „a face” dreptate unde este nevoie și de a minimiza povară karmei, precum și de a elibera individul de greut]țile sale. Dar ce înțelegem prin conceptul de karma ? Karma (acțiune-efect). Ideea de bâz] este c] fiecare acțiune conștient] și voit] întreprins] de c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale vieții și sfârșiturile umane, prezint] posibilit]ți de integrare a tr]s]turilor separate și finite ale vieții umane în întregul organic. Nu în ultimul rând, principiul acțiunii nonviolente se poate dovedi a fi eficient în luptele permanente pentru dreptate și pace din întreaga lume. Referințe Bhagavadgita în the Mah³bh³rata; The; trans. and ed. J.A.B. van Buitenen (Chicago: Chicago University Press, 1985). Creel, A.: „Dharma and justice: compartive issues on ommensurability” (Paper read at Honolulu: Society for Asian
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]