32,821 matches
-
construcției. Aceasta a dus la modificarea proiectului, la noi întârzieri și la sume suplimentare de bani solicitate de către FCC Ministerului bulgar al Transporturilor. Alte întârzieri și solicitări de plăți suplimentare din partea constructorului spaniol s-au datorat descoperirii de-a lungul traseului a unor cabluri și instalații neprevăzute în proiectul inițial, care au necesitat noi lucrări de reproiectare și relocare. În vara lui 2009, constructorul FCC a fost nevoit să oprească lucrările la infrastructura feroviară din cauza a șase locuințe ilegale, amplasate în
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
cu abur care se deplasa pe șine din lemn. Este văzută și de Richard Trevithick, înainte ca acesta să construiască prima sa locomotivă. În 1804, Trevithick realizează o a doua locomotivă asemănătoare. Aceasta a remorcat, la 22 februarie 1804, pe traseul Pen-y-darran - Abercynon (15 km) un tonaj de 15 tone-forță, fiind atinsă viteza maximă de 8 km/h. În 1805, a fost construită, după planurile lui Trevithick, o variantă îmbunatățită a locomotivei din 1804. Deoarece greutatea ei (peste 8 tone) nu
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
personal execuția acestora. "Locomotion Nr.1" avea două osii cuplate prin biele (pentru prima dată se utiliza aceasta soluție), acționate printr-un sistem complicat de balansieri. La inaugurare, locomotiva a transportat 450 de călători și 90 t de marfă, parcurgând traseul Stockton - Brusselton cu o viteză maximă de 19 km/h. În anii care au urmat, traficul de călători și mărfuri pe linia Stockton - Darlington a fost asigurat atât de tracțiune cu locomotive cât și de cea cu cai (locomotivele aveau
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
construit, de către Timothy Hackworth, prima locomotivă cu trei osii cuplate. Pe baza acestui model, după îmbunătățirile lui Robert Stephenson, s-au construit modelele "Atlas" (linia Leicester - Swannington) și "Mammouth" (Paris - Orléans). Prima linie de cale ferată montană europeană cu un traseu dificil a fost o porțiune a magistralei Gloggnitz - Trieste, și anume Gloggnitz - Mürzzuschlag (Austria), care traversa Munții Alpi, porțiune denumită și "Semmeringbahn". După lucrări foarte dificile, "Semmeringbahn" a fost inaugurată la 15 mai 1854 pentru traficul de marfă și două
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
Munții Alpi, porțiune denumită și "Semmeringbahn". După lucrări foarte dificile, "Semmeringbahn" a fost inaugurată la 15 mai 1854 pentru traficul de marfă și două zile mai târziu pentru cel de călători. Se impunea găsirea unei locomotive care să satisfacă un traseu atât de dificil: curbe cu raze de numai 190 m și declivități ce ajungeau la 25 ‰. În acest scop, s-au publicat în martie 1850 condițiile unui concurs, dotat cu un premiu de 20.000 de ducați. Locomotivele participante trebuiau
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
numai 190 m și declivități ce ajungeau la 25 ‰. În acest scop, s-au publicat în martie 1850 condițiile unui concurs, dotat cu un premiu de 20.000 de ducați. Locomotivele participante trebuiau să remorcheze, în condițiile unui astfel de traseu montan, cu o viteză de 11,38 km/h, un tonaj de 140 tf. La 31 iulie 1851 s-au prezentat la concurs, în stația Payerbach, 4 locomotive: Concursul a avut loc între 13 august și 1 septembrie 1851. Performanțele
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
Premiul a revenit locomotivei "Bavaria". Concursul de la Semmering, la fel de celebru ca și cel organizat, în 1829, la Rainhill (Anglia), a marcat o nouă etapă în evoluția locomotivelor cu aburi. Acesta a determinat construirea primelor locomotive articulate și de forță pentru trasee montane dificile. Colonelul John Stevens este considerat părintele căilor ferate americane. În 1826, acesta a dovedit posibilitatea realizării unei locomotive cu abur care să fie și eficace, utilizând o cale ferata circulară construită chiar pe proprietatea sa din Hoboken, New
Istoria locomotivei cu abur () [Corola-website/Science/313745_a_315074]
-
hybridus, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Ardeola ralloides, Anser albifrons, Larus ridibundus, Charadrius alexandrinus, Glareola pratincola, Larus melanocephalus, Larus minutus, Recurvirostra avosetta, Tadorna ferruginea". Situat la nord-est de lacul Oltina, este accesibil de pe drumul național 3, urmând traseul Ion Corvin - Floriile - Aliman - Dunăreni. O altă variantă de acces este Ion Corvin - Mircești - Viile - Dunăreni, însă porțiunea de traseu Viile - Dunăreni este greu practicabilă, în special în condiții meteorologice nefavorabile.
Lacul Dunăreni () [Corola-website/Science/314025_a_315354]
-
melanocephalus, Larus minutus, Recurvirostra avosetta, Tadorna ferruginea". Situat la nord-est de lacul Oltina, este accesibil de pe drumul național 3, urmând traseul Ion Corvin - Floriile - Aliman - Dunăreni. O altă variantă de acces este Ion Corvin - Mircești - Viile - Dunăreni, însă porțiunea de traseu Viile - Dunăreni este greu practicabilă, în special în condiții meteorologice nefavorabile.
Lacul Dunăreni () [Corola-website/Science/314025_a_315354]
-
probleme în buna funcționare a companiei. Astfel în 1930 și până la jumătatea anului 1931 LARES nu a putut opera cursele aeriene pe care le avea programate. Totuși la 25 iulie 1931 aparatele Junkers F.13 au deschis cursa aeriană pe traseul București - Constanța - Balcic care avea o lungime de 304 Km. În același timp vechile Avia BH 25J operau o cursă sezonieră pe ruta Constanța - Carmen Sylva - Mangalia cu o lungime de 55 Km. Această cursă a fost închisă 1 septembrie
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
zilnică până la 15 septembrie după care a fost redusă la trei zile pe săptămână până la închidere pe 1 octombrie. Exact la o lună, la 1 noiembrie a fost deschisă o a treia cursă aeriană de trei zile pe săptămână pe traseul București - Galați - Chișinău - Cernăuți, aceasta având o lungime de 676 km și deservită de avioane Junkers F.13. Pe 20 decembrie 1931 toate cursele aeriene din România au fost reluate Rezultatele acestui sezon au fost foarte bine documentate și de
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
Rezultatele acestui sezon au fost foarte bine documentate și de asemenea au fost extrem de mulțumitoare. Astfel că au fost efectuați în zbor 73 527 km, 724 de pasageri transportați precum și 1642 kg de trimiteri poștale au fost transportate numai pe traseul București - Constanța - Balcic. Cu toate că pe celelalte rute nu s-au transportat trimiteri poștale, eficiența și regularitatea zborurilor au fost de 93,63%. Astfel primele două rute au avut o regularitate de 100% iar serviciul pe traseul București - Cernăuți a realizat
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
fost transportate numai pe traseul București - Constanța - Balcic. Cu toate că pe celelalte rute nu s-au transportat trimiteri poștale, eficiența și regularitatea zborurilor au fost de 93,63%. Astfel primele două rute au avut o regularitate de 100% iar serviciul pe traseul București - Cernăuți a realizat o regularitate de 80,9%. În 1932 au fost comandate mai multe avioane de tipul Junkers F.13. Astfel că la 24 aprilie au fost introduse aparatele înmatriculate YR-ABB și YR-ABD, și se pare ca LARES
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
au sosit din Anglia trei De Havilland D.H.90 Dragonfly care au primit înmatriculările: YR-FLY, YR-FLO și YR-FLU. Cu aceste ultime achiziții LARES poseda una din cele mai moderne flote ale timpurilor. Înainte de fuziune LARES opera două rute: una pe traseul București - Turnu Măgurele și una pe traseul București - Galați - Ismail - Cetatea Albă - Chișinău. După fuziune la acestea au fost adăugate alte trei rute: București - Craiova - Timișoara - Arad respectiv București - Galați - Iași - Cernăuți ultima fiind București - Constanța - Balcic. Singura rută internațională
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
D.H.90 Dragonfly care au primit înmatriculările: YR-FLY, YR-FLO și YR-FLU. Cu aceste ultime achiziții LARES poseda una din cele mai moderne flote ale timpurilor. Înainte de fuziune LARES opera două rute: una pe traseul București - Turnu Măgurele și una pe traseul București - Galați - Ismail - Cetatea Albă - Chișinău. După fuziune la acestea au fost adăugate alte trei rute: București - Craiova - Timișoara - Arad respectiv București - Galați - Iași - Cernăuți ultima fiind București - Constanța - Balcic. Singura rută internațională operată de SARTA pe traseul București - Cluj
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
una pe traseul București - Galați - Ismail - Cetatea Albă - Chișinău. După fuziune la acestea au fost adăugate alte trei rute: București - Craiova - Timișoara - Arad respectiv București - Galați - Iași - Cernăuți ultima fiind București - Constanța - Balcic. Singura rută internațională operată de SARTA pe traseul București - Cluj - Piešťany - Praga a fost preluată și operată în contrapartidă cu CSA Czech Airlines cu o regularitate de trei zboruri pe săptămână. În 19 Septembrie 1937 Guvernul României și Guvernul Italian au perfectat un acord aerian care permitea companiilor
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
1937 Guvernul României și Guvernul Italian au perfectat un acord aerian care permitea companiilor Ala Littoria și Avio Linee Italiana să opereze curse spre și dinspre România în contrapartidă cu LARES. Astfel că Ala Littoria deschide prima linie aeriană pe traseul Milano - Veneția - Zagreb - Belgrad - București. Această linie a fost deschisă în 4 Octombrie, având plecări din Milano în zilele de Luni, Miercuri și Vineri iar întoarcerea de la București în zilele de Marți, Joi și Sâmbătă, un zbor dura aproximativ 5
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
15 Mai, Bulgaria 22 Mai, Germania la 3 Octombrie și Ungaria 17 Decembrie. Un alt acord important era cel semnat cu Grecia care îi dădea dreptul companiei LARES de a survola teritoriul grec și de a deschide o rută pe traseul București - Salonic - Atena și Rhodos. Când acordul a fost semnat în iunie compania greacă HEES nu va opera pe acest segment internațional, acesta fiind operat de LARES și P.L.L. LOT. Totuși această linie aeriană va fi deschisă abia în 1939
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
tratate aeriene semnate, LARES putea începe expansiunea internațională. Una din cele mai interesante linii aeriene din Europa a fost deschisă la 28 Martie când LARES împreună cu P.L.L. LOT au creat o legătură aeriană între Palestina și Polonia. Aceasta era pe traseul: Lydda - Rhodos - Athena - Salonic - Sofia - București - Cernăuți - Liov -Varșovia. Pe direcția București - Lydda și retur se zbura de trei ori pe săptămână, iar pe direcția Bucuresti - Varsovia se zbura zilnic exceptând Duminica. Pentru aceste zboruri ambele companii foloseau aparate de
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
care mai târziu au fost suplimentate cu aparate de tipul Savoia-Marchetti S.M.83. Acordul aerian semnat cu Germania și cu Ungaria au dus la deschiderea în 1 Mai 1938 a zborului nr.117 între București -Berlin. Aceasta era zburată pe traseul București - Budapesta - Viena - Berlin. Companiile care operau această rută în contrapartidă erau: LARES, Malert și DLH. La 25 Septembrie LARES și Malert au inaugurat zborul numărul 1370 pe traseul Bucuresti - Arad - Budapesta care era operat de LARES cu avioane de
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
a zborului nr.117 între București -Berlin. Aceasta era zburată pe traseul București - Budapesta - Viena - Berlin. Companiile care operau această rută în contrapartidă erau: LARES, Malert și DLH. La 25 Septembrie LARES și Malert au inaugurat zborul numărul 1370 pe traseul Bucuresti - Arad - Budapesta care era operat de LARES cu avioane de tipul Douglas DC-3 și Lockheed L-10 Electra. La 1 Mai a fost redeschis zborul LARES/CSA: București - Cluj - Piešťany - Praga operat de LARES cu aparate Lockheed L-10
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
era Potez 561 dar pe ruta București - Constanta zbura un Douglas DC-3 iar pe ruta Cernăuți - Cluj - Arad zbura un de Havilland DH.89 Dragon Rapide. Într-un final LARES deschide prima cursă internă între două orașe din Transilvania pe traseul: Satu Mare și Târgu Mureș. Astfel rutele interne acopereau un total de 2.990 km, în timp ce lungimea totală a rutelor a crescut de la 6.122km în 1937 la 7.165km. Creșterea înregistrată în 1937 a continuat și în 1938 astfel că
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
anului LARES a acumulat 1.170.793 km zburați, 12,072 pasageri transportați și 50.406 kg de mărfuri. În 1939 zborul Nr.2119: Satu Mare - Târgu Mureș a fost rerutat și prelungit, astfel că la 1 Mai acesta era pe traseul București - Târgu Mureș,fiind modificat pentru a ajunge la traseul: București - Târgu Mureș - Cluj - Satu Mare. Zborurile numărul 2116 și 2119 erau efectuate de trei ore pe săptămână cu avioane de tipul Potez 561 și D.H..89 Dragon Rapid. Zborul numărul
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
072 pasageri transportați și 50.406 kg de mărfuri. În 1939 zborul Nr.2119: Satu Mare - Târgu Mureș a fost rerutat și prelungit, astfel că la 1 Mai acesta era pe traseul București - Târgu Mureș,fiind modificat pentru a ajunge la traseul: București - Târgu Mureș - Cluj - Satu Mare. Zborurile numărul 2116 și 2119 erau efectuate de trei ore pe săptămână cu avioane de tipul Potez 561 și D.H..89 Dragon Rapid. Zborul numărul.117 a fost modificat pe traseul: București]] - Arad - Budapesta - Viena
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]
-
pentru a ajunge la traseul: București - Târgu Mureș - Cluj - Satu Mare. Zborurile numărul 2116 și 2119 erau efectuate de trei ore pe săptămână cu avioane de tipul Potez 561 și D.H..89 Dragon Rapid. Zborul numărul.117 a fost modificat pe traseul: București]] - Arad - Budapesta - Viena - Berlin care era operat împreună cu Malert și DLH. De asemenea zborul numărul 1370 spre Praga a fost modificat și prelungit pe traseul: București - Arad - Budapesta - Praga - Berlin și se efectua zilnic exceptând Duminica, dar spre sfârșitul
LARES () [Corola-website/Science/314102_a_315431]