314,502 matches
-
noaptea Soarelui de Lapte, romanul lui George Bălăiță, apărut în 2004 la Gramar. Începeam, și nu doar fiindcă înaintea cărților de povești stau, mai totdeauna, cărțile de colorat, de la paleta de pictură. Iaromira Popovici pictează, în tonuri foarte tari, o lume altminteri pastelată. E, în istorisirile ei, mult gallus (netoxic...) care transformă șoricei și prințese, motani, pisici și zîne în coaja decorativă a unor ouă pascale. Sparte sau - nu zic bine ,sparte" - ciocnite delicat, apucate de mijloc și făcute cumva să
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
mijloc și făcute cumva să plesnească, dau la iveală bucăți de manuscris rătăcite la noi dintr-o țară legiuită de copii. Care, cu vopseluri și hîrtie chinezească (vorba lui Arghezi!), se descurcă minunat să-și învingă plictiseala și să fățuiască lumile pustii. Să vedem cam ce desenează (cartea alternează paginile scrise cu schițe verzi, naive spre abstracte, felul de ,abstract" al avangardei). Prințese albastre, reci, fiindcă albastre, nobile (fiindcă albastre), îmbăiate în albastru de metil, nu în lapte de măgăriță, ca să
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
ciudate se-ntîmplă cu ele, cu știutele ,intrigi" de altădată. De fapt, nici nu prea mai e loc de intrigi, în castelele de modă nouă, făcute din vălătuci de curcubeu. Fiecare poveste începe și se stinge parcă de la sine, într-o lume doar putințel deraiată și veșnic pîndită de normalitate. Însăși normalitatea, beatitudinea, plăcerea de-a istorisi lucruri care pur și simplu merg bine iau locul vechilor scenarii cu încercări dincolo de puterile omenești, trecute cu nelipsitul concurs al unor animale de treabă
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
și simplu merg bine iau locul vechilor scenarii cu încercări dincolo de puterile omenești, trecute cu nelipsitul concurs al unor animale de treabă. Aici, în poveștile astea noi, animalele își au distracțiile lor, fără legătură cu afacerile oamenilor (fiindcă, ,în pervertita lume a basmelor" se fac afaceri ,ușor, și anume cu bagheta magică: dacă voiai să-ți iasă, îndreptai capătul bun asupra partenerului tău; dacă nu, n-aveai decît să îndrepți capătul opus, cel rău."). Iar micile istorioare despre animale sînt frumoase
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
față doar un cîine identic cu el care, în loc să fie roz pe dreapta și alb pe stînga, era viceversa. Era cam tot ca-n povestea cu mlaștina și cireșul, cu josul în sus și susul în jos. Simetrice erau legile lumii ăsteia, dar ce mai conta: cîine era tot ce putea fi mai perfect pe lume, gîndi cîinele. Se luară de labe și o porniră înainte, prin lumea goală, fără direcție și imposibil de descris. Erau doi și erau fericiți." Că
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
pe stînga, era viceversa. Era cam tot ca-n povestea cu mlaștina și cireșul, cu josul în sus și susul în jos. Simetrice erau legile lumii ăsteia, dar ce mai conta: cîine era tot ce putea fi mai perfect pe lume, gîndi cîinele. Se luară de labe și o porniră înainte, prin lumea goală, fără direcție și imposibil de descris. Erau doi și erau fericiți." Că tot vorbeam de cititorii rutinați ai fantazărilor de tot felul, uzul i-a învățat că
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
și cireșul, cu josul în sus și susul în jos. Simetrice erau legile lumii ăsteia, dar ce mai conta: cîine era tot ce putea fi mai perfect pe lume, gîndi cîinele. Se luară de labe și o porniră înainte, prin lumea goală, fără direcție și imposibil de descris. Erau doi și erau fericiți." Că tot vorbeam de cititorii rutinați ai fantazărilor de tot felul, uzul i-a învățat că poveștile sînt un soi de proză dar, totuși, altceva decît proza. Mai
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
vreme culese decît scrise, păstrează, puse pe hîrtie, cumințenia bunicilor care le spun. Nu încurcă motivele, fentîndu-și mușteriii, care credeau că știu cam ce fapte și eroi sînt de găsit între coperți și, cînd colo, altfel stau lucrurile, nu zăpăcesc lumea cu detalii din alte povești și, mai ales, nu-i lasă, autorului lor, superbia unor ,lovituri" de romancier. Ei bine, la Iaromira Popovici și, încă mai mult, la George Bălăiță, stilul face povestea. Care, înainte de-a fi poveste, e
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
e mai tîmpă. În schimb, îi vorbește cireșul. Și-n timpul ăsta, ,puiul de vulpe dormea. Și el visa. Ziua și noaptea strigau în el străbunii trăiți în păduri și morți acolo, umblînd în libertate și călcînd după pofta inimii lumea jivinelor, iarna, vara, toamna, primăvara, cîntînd la lună și făcînd ospețe și nunți lungi în poieni ascunse pe veci străinilor, în bucurie și desfătare, da, acești străbuni strigau din depărtarea sîngelui și puiul de vulpe îi auzea cu sîngele, cu
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
Fang la Lassie, un soi de legende moderne, în tot cazul altceva decît basmele. Doar că istoriile astea de fermă păstrează acroșul la real, pe cînd în romanul lui Bălăiță eroul, Cantemir, are ajutoare (Frica-de-întuneric, bunăoară) și se poartă, în lumea lui vag campestră, după scenarii din Andersen și Frații Grimm. S-ar zice, atunci, că e pur și simplu relatarea (am renunțat la alte categorisiri...) poveștii care devine lumea copiilor știutori de povești. Vorba mătușii Magdalena către mătușa Amalia (două
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
Bălăiță eroul, Cantemir, are ajutoare (Frica-de-întuneric, bunăoară) și se poartă, în lumea lui vag campestră, după scenarii din Andersen și Frații Grimm. S-ar zice, atunci, că e pur și simplu relatarea (am renunțat la alte categorisiri...) poveștii care devine lumea copiilor știutori de povești. Vorba mătușii Magdalena către mătușa Amalia (două ,capre" din povestea iedului cu trei capre, doar că a treia mătușă lipsește): ,copii deștepți ca azi nu s-au mai văzut. Prea deștepți și obraznici, dragă." Și, în jurul
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
i-o duce unui pui de vulpe cuminte. O vulpe prefăcută, ca toate roșcatele poveștilor, ce crește și se îmblînzește, pînă dispare, într-o altă noapte, la frații ei, prăduind înainte cotețele. The Call of the Wild. Aceeași chemare, spre lumile alternative, îi încearcă pe toți copiii (și poate că nu doar pe ei...), luminați, la ceas de seară, de un soare provizoriu, ca dinții de lapte. Știind asta, Iaromira Popovici și George Bălăiță nu toarnă, din tipare, imperii de baga
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
poet de mare forță și certă originalitate", prin Cuvinte potrivite (1927), și-a șocat contemporaneitatea datorită prestației de pamfletar. După debutul "fulminant" din Facla (1911), își continuă discursul de specifică incisivitate în Cronica, Seara, Viața socială, Hiena, Cugetul românesc, Națiunea, Lumea, Țara noastră, Adevărul literar și artistic, seriile succesive ale Biletelor de papagal etc., "diversificîndu-și (...) aria tematică și făcînd din pamflet un veritabil gen artistic". O însemnată cotă a textelor publicate în menționatele periodice va alcătui materia volumelor Icoane de lemn
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
astfel o autentică mărturie de viață proprie, o apologia pro vita sua. Situîndu-se sub zodia sumbră a negației, ele nu se mulțumesc a respinge un aspect sau altul al realului reprobabil, ci execrează întreaga societate, mai mult: întreaga constituție a lumii, în direcția unei rupturi globalizate, fidelă oglindă a eului liric turbulent în năzuința sa spre o "revoltă pură", analoagă "artei pure". Vom reveni. "Apocalipsa cuvîntului" (e titlul unei secțiuni a eseului lui Ștefan Melancu) constituie exercițiul acestei furori destructive, neîngrădite
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
la typologie des discours modernes, Paris, Payot, 1982. Potrivit lui Angenot, pamfletul împreună cu satira și polemica, aparțin discursului agonal, vizînd "o dublă strategie: demonstrarea ideii principale și combaterea/ descalificarea unei opinii adverse". Marcînd "o distanțare și o incizie radicală față de o lume antagonistă, concepută ca absurditate, haos și malignitate", pamfletarul țintește, "cu o tactică desăvîrșită, să învingă adversarul pe propriul său teren, să demonstreze că argumentația sa o înglobează și o domină pe cea adversă". Așadar obiectul diatribei este "înglobat", înghițit de
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
Pavel Șușară Dacă în cazul lui Camil Ressu și al lui Corneliu Baba programele realismului socialist se insinueză pe un traseu deja marcat prin vocația eroică și umanistă a operei lor anterioare, dacă Vasile Kazar participă la construcția simbolică a lumii noi cu acea convingere definitivă pe care experiența umilinței și a morții o identifică drept unică soluție, în cazul altor artiști importanți lucrurile sînt mult mai delicate. Un pictor ca Al. Ciucurencu, al cărui program estetic ținea de pura vizualitate
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
infailibile de coagulare. Din această pricină, multe compoziții au, retroactiv, un farmec bizar și halucinant, interesul virînd spontan dinspre realismul lor aprioric către un efect manieristo-suprarealist prin abuzul de elaborare mentală. Cum o asemenea ficționalizare a expresiei artistice și a lumii înseși nu avea cum să-și împrospăteze resursele, pe măsură ce presiunea ideologică a dat semne de relaxare, marii actori ai realismului socialist, adică obscurii autori ai unor conjuncturale gesticulații prometeice, s-au resorbit în penumbrele din care au apărut, iar artiștii
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
căreia sclipesc stelele Uniunii Europene e plin de sugestii: el atârnă deasupra unuia dintre podurile de peste Dunăre, pe care mașinile circulăîn dublu sens: cele de pe dreapta intră, cele de pe stânga ies din spațiul Schengen. Mai clar mesaj de ruptură între lumi și civilizații nu puteam primi. Am amintiri foarte clare de la sfârșitul anilor '60, când cetățeni unguri veneau în orașul copilăriei mele, Arad, pentru a-și procura, la prețuri mai scăzute decât acasă, unt, carne, zahăr, textile și cam tot ce
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
a căzut o dată cu integrarea țării vecine în EU). Ori se vor scumpi simțitor. Dacă până acum aveam o idee pur teoretică despre ceea ce înseamnă integrarea europeană, acum vom avea și o percepție practică: cu cât ești mai departe de centrul lumii normale, cu atât plătești mai scump. Dac-am fi intrat în UE deodată cu ungurii, polonezii și cehii, am fi săltat dintr-o dată în altă categorie. Așa, vom ronțăi oasele putrede pe care Iliescu și baronii lui ni le aruncă
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
de întâmplare, l-ar fi certat pe D. Popescu fiindcă se exprimase cum se exprimase față de Uniune, el care, ca toți tiranii cu termen redus, ținea la politețea protocolară. Și că tocmai un scriitor să-l pună la punct. Legende. Lumea se aștepta la mai mult din partea mea în această privință, la o răzvrătire... Cred că mă luase la ochi și organul respectiv, mirat probabil, știindu-mă ca un om potolit. Ce i-o fi venit?... Ca și cum lucrul meu principal trebuia
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
meu mod, poate, scrisul, de a lăsa în urmă o dâră serioasă. Invers decât cu Dinescu. Deși, vorba latinilor: Asinus asinum fricat... Măgarul de măgar se freacă. În zilele următoare, devenind, fără voie, eroul Asociației de scriitori bucureșteni de la care lumea intelectuală cel puțin se aștepta să mai dea cine știe ce lovituri spectaculoase, primisem o invitație din partea primarului Pană, la un ceai... Ce să spun, am fost făcut mat. Știam că numai britanicii, în istoria lor bazată totuși pe securea din Turnul
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
de când eu văd teatru) pe scenele românești și europene. Dintre spectacolele și filmele lui Lucian Pintilie, acesta a fost - după părerea mea - Capodopera sa, lucrarea pentru care ar fi meritat un eventual Premiu Nobel pentru cel mai bun spectacol din lume! Ca un blestem, spectacolul n-a trăit decît trei zile. Mă număr printre fericiții muritori care au văzut spectacolul de atunci și l-am comentat în zeci, sute de întîlniri prietenești, făcând "cronici orale" în locul cronicii scrise care trebuia să
Noul Revizor by George Radu () [Corola-website/Journalistic/14616_a_15941]
-
din improvizații video în alb/negru, gaguri suprarealiste și cu un buget la fel de mizerabil ca și cel al lui It Happened Here (al cărui plot deviant îl reflectă, oarecum), e o comedie neagră excentrică și debordînd de imaginație despre sfîrșitul lumii adus de un străin à la Zelig care-și însușește identitățile celor cu care intră în contact. E, vorba lui Hopkins, "ceva ce n-ați mai văzut pînă acum" - și e genul de îndemn extrem care prinde întotdeauna, în caz că n-
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
și într-o paranteză, faptul îmbucurător că în România de azi au apărut, iată, structuri de producție particulare - cum e și acest"Temple Film", aflat la primul lungmetraj -, capabile să producă filme de performanță, cu un profesionalism competitiv oriunde în lume.) Șadar, Cristian Mungiu respinge, din start, condiția de cineast "nebun", sau de cineast "artist", sau de cineast provocator, sau de cineast indiferent (față de public), ca să se livreze unui alt țel: cineastul complice. Regizorul contează pe inteligența și pe complicitatea spectatorului
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
că spectatorul e invitat să fie coautor; resortul secret al filmului e plăcerea privitorului de a combina piesele de puzzle și de a descoperi, în fluxul și refluxul unor "povești simple", jocul fastuos al Destinului și al destinelor... Destinul unei lumi condamnate la derizoriu, la kitsch, la tristețea plină de umor. Și destinele unor biete făpturi "în căutarea fericirii". O fericire niciodată "acum și aici", o fericire mereu altădată și mereu în altă parte, mereu "dincolo" (dincolo, adică în Occident, dar
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]