314,502 matches
-
kitsch, la tristețea plină de umor. Și destinele unor biete făpturi "în căutarea fericirii". O fericire niciodată "acum și aici", o fericire mereu altădată și mereu în altă parte, mereu "dincolo" (dincolo, adică în Occident, dar și dincolo, adică în lumea de dincolo - "confuzie" exploatată într-o secvență din film). Cristian Mungiu mizează pe complicitatea spectatorului, și în exploatarea unei anumite stări: starea de dezamăgire, pe toate fronturile. Dezamăgirea celui marcat, cale de o viață, de două mituri, care s-au
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
nu mai este vânt, a;a cum pentru spiritul versatil, duplicitar, odată deturnat, nu mai există greutate sau împotrivire. Pe de altă parte ponderea artei sunetelor nu mai este nicidecum în societatea noastră atât de însemnată încât, alunecând muzica, o lume întreagă să se prăbușească odată cu ea. Poate de aceea muzicienii s-au mulțumit, de-a lungul celor optzecișicinci de ani de comuniune instituționalizată cu atât cât au avut. Mai mult, ceea ce au avut nu s-a transformat nici în beție
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
Tot trecutul de până acum nu oglindește decât nașterea de azi. Să luăm, deci, trecutul Uniunii Compozitorilor așa cum este el și să nu căutăm a muta munții din loc, pentru că ei sunt așa cum sunt. 2 noiembrie 2005: Aula Palatului Cantacuzino. Lume multă, în majoritatea ei nedeprinsă cu instanțele de concert: reprezentanți ai mai multor instituții de spectacole bucureștene, slujitori ai bisericii, oameni de radio și televiziune, slujbași ai presei scrise, care de care mai nerăbdători să îl salute pe ministrul Culturii
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
multor structuri valabile și astăzi din angrenajul Uniunii), cu al său celebru, dar foarte rar întrupat sonor Cvartet în do major, lucrare emblematică pentru entuziasmul ca exaltare a meșteșugului ce tinde nonșalant către expresia poetică, grație focului ocrotitor al unei lumi sonore fruste, idilice, în stare fluidă, proprietara de substanță muzicală turnată în tipare îndelung pregătite de iscusința tradiției. Din creația lui Pascal Bentoiu (întâiul președinte post-decembrist) a fost preferat Cvartetul nr. 2, "al consonantelor", op. 19, lucrare ce savurează un
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
soluție facilă de conformism, pe cînd pentru Apostol Bologa datoria era o formă energică de angajare eroică. Iată cum redă autorul retragerea lui David Pop în ideea de datorie ca într-o cochilie: " Era atît de calm, parcă de cînd lumea numai războaie ar fi făcut. Amintindu-și în trecut de viața lui tihnită din Năsăud, i se părea că visează, că viața aceea n-a existat aievea niciodată, cu toate că nu trecuse mai mult de zece zile de cînd primise telegrama
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
psihologice și intelectuale complet diferite, pentru că pornesc de la premise diferite. Cea mai importantă diferență între David Pop și Apostol Bologa constă în disponibilitatea psihologică și capacitatea intelectuală de a-și analiza și evalua propria situație, modul de a fi în lume. Incapabil să termine studiile de drept, David Pop va rămîne un om obișnuit, fără ambiții intelectuale, ca ratat fără conștiința ratării. Apostol Bologa e versat în filosofie și are nu numai deschidere spre dezbaterea intelectuală a condiției lui naționale și
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
de investigație care determină aproape organic natura materială a revistei, expresia și corporalitatea ei. De fapt performanța grafică a Grai-ului se naște tocmai din această glosare infinită pe marginea existenței Poetului, a întrupării sale în viziunea Sculptorului și a lumii pe care amîndoi o generează și o dezvăluie. Dar cum la început a fost Cuvîntul, iar Ioan Alexandru și-a făcut din Logos o obsesie a creației și un partener absolut în ordine spirituală, traseul pămîntesc al poetului și ritmurile
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
iar Ioan Alexandru și-a făcut din Logos o obsesie a creației și un partener absolut în ordine spirituală, traseul pămîntesc al poetului și ritmurile creației sale mișcă întregul mecanism al mesajului și al arhitecturii revistei. Centru absolut al acestei lumi de hîrtie, de imagini și de iluzii, Poetul trece dintr-un registru în altul asemenea unei făpturi miraculoase, străbate istoria și aproximează mitul, coboară în cotidian și se înalță, apoi se pierde în transa mistică și în rostirea profetică. Imaginea
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
iluzii, Poetul trece dintr-un registru în altul asemenea unei făpturi miraculoase, străbate istoria și aproximează mitul, coboară în cotidian și se înalță, apoi se pierde în transa mistică și în rostirea profetică. Imaginea documentară ca argument al trecerii prin lume, textul olograf ca substanță reziduală a unei mari combustii și poezia definitivă, transpusă în abstracțiunea rece a tiparului, toate acestea își unesc forțele spre a construi un portret copleșitor, dinamic și hieratic în aceeași măsură. Dacă materialului iconografic îi mai
O nouă publicație: Grai - Despre locvacitatea barocă by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14529_a_15854]
-
pustiu, îl consolează cu un sentiment de melancolie luminoasă, de "singurătate activă", care poate vindeca rănile pe care tot ea le-a provocat mai înainte. Și apoi această singurătate nu este totală, fiindcă intervine uitarea. Viziunea lui Cernuda se completează: lumea nu este numai un presentiment, ci și o uitare, nu numai o pre-realitate, ci și o post-realitate. Iubirea are "culoarea uitării". Poetul are "o singură dorință: o dorință de dragoste și de uitare". Dar drumul nu s-a sfârșit: ultima
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
rănit Apollo", spusese Hölderlin la întoarcerea din voiajul făcut în sud. Rănit de Apollo este și Cernuda, care lâncezește după paradisul Greciei păgâne. Lectura lui Hölderlin (din care și traduce) probabil că l-a apropiat și mai mult de această lume. Anul acesta, cu ocazia centenarului, poetul a fost redescoperit și considerat mai viu și mai actual decât mulți colegi de generație, de a căror celebritate ne-ar "elibera" prin prospețimea poeziei lui de o neîntrecută puritate și pudoare. Creația poetică
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
ascultători să-mi facă. Să mă lovesc la cuget cu mulțimea Și, bun creștin, să-mi pun nădejdea-n Domnul. O: De ce-ți bați joc de mine fără milă? De-și pierde sarea gustul, nu mai poate Nimic pe lume să i-l dea-napoi. Nici tu n-ai fi, de eu n-aș fi ajuns Mai fericit, deși nu fericirea-i Pe lume totul. Mie-mi place gustul Amar al vieții, chinul de-a gândi Cu capul meu, cu
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
bați joc de mine fără milă? De-și pierde sarea gustul, nu mai poate Nimic pe lume să i-l dea-napoi. Nici tu n-ai fi, de eu n-aș fi ajuns Mai fericit, deși nu fericirea-i Pe lume totul. Mie-mi place gustul Amar al vieții, chinul de-a gândi Cu capul meu, cu remușcări cu tot, Să-nfrunt ispitele ce stau la pândă. D: Mărturisește, biet ascet sărman, Ce dulci sunt bogăția și puterea: Îți dau aripi
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
De îți vorbește-un demon și nu Domnul? N-ai alt prieten decât boldul meu Ce treaz te ține, suferind cu tine. Privește dar cum zorii bat în geam, Chemându-te la viața fără chef De om nefericit, proscris de lume. Ridică-te, zâmbește, ia aminte, Chiar dacă-aici nu mai aștept nimic.
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
Eugenia Vodă Am primit un e-mail de peste Ocean, din Canada, în care mi se reproșează că nu par destul de convinsă de faptul că "rolul Americii și al politicii ei agresive în lumea arabă, inclusiv sprijinirea constantă și necondiționată a tuturor acțiunilor statului Israel a dus la explozia de terorism"! Absurdul e desăvîrșit. Nu despre "rolul Americii"era vorba în articolul meu, ci despre modul în care un documentarist - Michael Moore, într-un
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
sine (Eugenia Bosînceanu); un prieten inimos, pe mîna căruia pînă și umorul negru capătă reflexe diafane (Ioan Gyuri Pascu)... Și, peste toți și toate, un refren sprințar, care "ne-a luminat copilăria": Noi în anul 2000! Auzit acum, pliat acestei lumi, cîntecelul e ca o strîngere de inimă, într-o comedie robustă care, printre rînduri, degajă o stranie melancolie... Într-un montaj al memoriei subiective, o vezi pe Tora Vasilescu indicîndu-i unui italian, cu distincție, adresa ("Răcăciuni"), vezi o statuie a
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
comedie robustă care, printre rînduri, degajă o stranie melancolie... Într-un montaj al memoriei subiective, o vezi pe Tora Vasilescu indicîndu-i unui italian, cu distincție, adresa ("Răcăciuni"), vezi o statuie a lui Venus cu un ceas în burtă, zeița unei lumi de un kitsch monumental, îți amintești de femeia gonflabilă neagră, care fusese albă, pe vremea cînd i-a servit, pe Dunăre, drept vehicul salvator unui fugar (subiect de reportaj post-revoluționar în revista Poliției, la rubrica " Despre viață, cu cărțile pe
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
Am jucat apoi Așteptîndu-l pe Godot de Beckett, ca pe un cabaret politic, ca o reacție directă la întîmplările din afara teatrului, pe străzi, în piețele publice. Ca artist m-am situat întotdeauna între artistic și politic. Călătorind mereu între două lumi, de la Moscova pînă la Paris (de fapt eu locuiesc la Chișinău, dar mi-am făcut studiile la Moscova și vin foarte des la Paris) unde am planuri de lucru, văd cît de tragice sînt realitățile din Republica Moldova, din Basarabia. Văd
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
pînă la Paris (de fapt eu locuiesc la Chișinău, dar mi-am făcut studiile la Moscova și vin foarte des la Paris) unde am planuri de lucru, văd cît de tragice sînt realitățile din Republica Moldova, din Basarabia. Văd cum e lumea și cum sîntem noi. Mirella Nedelcu-Patureau: Forța spectacolului rezidă din caracterul autentic al situațiilor, al personajelor. Cum ați integrat această dimensiune? M.F.: Cum spuneam, realitatea mă tulbură pînă la șoc. în urmă cu un an și ceva m-am întîlnit
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
traduce o anume emoție în final, cînd ecranul devine albastru, ca un cer ce se deschide dintr-odată, ca o promisiune, o speranță, "trebuie - spune o voce - să reconstruim o nouă arcă a lui Noe, pentru a salva din nou lumea și animalele". Să revenim la titlu, A șaptea Kafana, care e un cuvînt bosniac, balcanic... M.F.: Balcanic. Nici nu mai știu care e etimologia. Cred totuși că e de origine turcă. M.N.-P.: Și care în românește ar fi dat
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
turcă. M.N.-P.: Și care în românește ar fi dat cafenea, ceea ce e mult mai inocent ca accepție; revenind la acest titlu, este o aluzie la un cerc al infernului? M.F.: Fără îndoială. În Balcani, în Macedonia, în Bosnia, deci lumea unde, în ultimul timp, au avut loc atîtea conflicte armate, nu există bordeluri. Fetele sînt ținute în "kafanale", clienții vin sub pretextul că vor să bea o cafea. La bază, stă o istorie autentică - de obicei, fetele sînt vîndute din
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
Cornel George Popa Există în lume un popor numit Bundy. Oficial se cheamă altfel, dar dacă îl analizăm cu atenție el e poporul Bundy. Așezat pe-un picior de plai, pe-o gură de rai, poporul Bundy nu a fost niciodată vinovat pentru ce a pățit
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
buze, plătește impozite pînă la cocoșare, tinde către statutul de lebădă, își urăște conducătorii, ține tot timpul o pușcă gata încărcată pentru capra vecinului, oftează în somn, se îmbată cu apă rece, fiindcă e mai ieftin și speră că pe lumea cealaltă, la termenul numit paștele cailor sau odată și-odată, îi va fi și lui bine. în ultimul timp, atins de nevoi direct în plex, poporul Bundy a început să practice diverse sporturi extreme, cum ar fi: mîncatul de sub unghii
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
mică îndoială că ritmuri și alte influențe ale lui se pot detecta în ce am scris, mai ales în poemele de tinerețe. Alt poet pe care l-am studiat în tinerețe a fost Robert Graves. Amândoi erau foarte legați de lumea clasică, eu asemeni lor. Eliot ne-a influențat pe toți cei din generația mea, dar cu vremea a devenit mai interesant pentru mine să mă ocup de poeții care la rândul lor l-au influențat pe el: poeții clasici latini
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
bine zidit în sensul adânc, nerostit al versului, ești plină de mânie. De ce mânie? RF. Sunt multe lucrurile care-mi stârnesc mânia - politica, în sensul în care privește relația dintre sexe ca un fenomen politic, inegalitatea grupurilor sociale, a statelor lumii. Și cruzimea mă mânie. Dar mânia nu e cel mai bun răspuns - e un fel de autodistrugere. încerc să-mi canalizez mânia: uneori acționez (de pildă, sunt membra Comitetului pentru scriitorii întemnițați al PEN în Anglia), alteori scriu - fiindcă am
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]