33,912 matches
-
Siena, Perugia, Assisi și Orvieto. După obținerea diplomei de profesor de desen se întoarce la Satu Mare unde își petrece vacanța desenând și pictând. La sfârșitul acestui an este încorporat. 1904 Îndeplinește stagiul militar la Viena; vizitează muzeele și frecventează cursurile "Academiei de Belle Arte". După demobilizare ocupă o catedră la Huedin, ca profesor suplinitor. 1905-1906 Activează, pe rând, ca desenator tehnic, profesor suplinitor la un liceu particular, iar în cele din urmă profesor de desen la Liceul Regal Maghiar din Satu Mare
Aurel Popp () [Corola-website/Science/319571_a_320900]
-
Publică broșura " Despre situația artistică și de artizanat a orașului nostru" (Satu Mare, n.a.). 1908-1909 Organizează la Satu Mare un curs de artă plastică pentru copiii talentați. 1911-1913 Primește din partea "Ministerului Cultelor" o bursă de studii la Paris, unde se înscrie la Academia Julian pentru a studia pictura. În paralel, urmează cursurile de sculptură ale lui Paul Landovski, sculptor francez de origine poloneză, autor al lucrării monumentale „Cristo Redentor” (Cristos Mântuitorul) din Rio de Janeiro. Câștigă în câteva rânduri premiul I pentru pictură
Aurel Popp () [Corola-website/Science/319571_a_320900]
-
juridice europene din Urbino, reuniți în cadrul "Grupului Galileo", beneficiază de finanțare din partea programului de cooperare științifică franco-italian Galileo. Încă de la crearea să, cursurile seminarului au fost ținute într-o proporție importantă de către profesori éce au fost de asemenea invitați ai Academiei de Drept internațional de la Haga : Riccardo Monaco (Haga 1949, 1960, 1968, 1977), Piero Ziccardi (1958, 1976), Henri Batiffol (1959, 1967, 1973), Yvon Loussouarn (1959, 1973), Mario Giuliano (1960, 1968, 1977), Phocion Francescakis (1964), Fritz Schwind (1966, 1984), Ignaz Seidl-Hohenveldern (1968
Seminarul de drept european din Urbino () [Corola-website/Science/319585_a_320914]
-
(n.12 martie 1860, Oradea Mare - d.21 septembrie 1937, Budapesta) a fost un lingvist, orientalist și etnograf maghiar, de origine evreiască din Transilvania, care s-a specializat mai ales în cercetarea limbilor fino-ugrice. A fost membru al Academiei de Științe a Ungariei. S-a născut într-o familie de evrei, Munk, din partea tatălui, din Oradea, în Transilvania, pe atunci parte a Imperiului habsburgic. Din copilărie a fost atras de studiul limbilor și în anii de liceu a învățat
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
studiul limbilor și în anii de liceu a învățat limba turcă. A urmat apoi studii de lingvistică la Universitatea din Budapesta, in cadrul cărora a cercetat, între altele, graiurile ceangăilor. Pentru această cercetare a fost premiat cu premiul Sámuel al Academiei de Științe a Ungariei. În scopul plecării în călătorii de studiu în locurile populate de popoare vorbitoare de limbi fino-ugrice , a învățat și limba rusă. În anul 1885 a plecat în prima sa expediție de studiu pe tărâmurile udmurților la
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
nouă călătorie de studiu în Rusia. Vreme de un an , până în aprilie 1889 a parcurs regiunea locuită de populația "vogulă" sau mansi. Materialul cules cu acest prilej a fost publicat în patru volume (1600 pagini) în publicațiile de lingvistică ale Academiei ungare de științe. Munkácsi a analizat în ele șase dialecte ale limbii mansi. Munkacsi a cercetat de asemenea și sursele iraniene și caucaziene ale unor cuvinte din lexicul maghiar. In anul 1915, în zilele primului război mondial el a continuat
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
familiilor evreiești din Ungaria, proiect întrerupt de Holocaust. Nu a fost terminat și publicat până la urmă decât un singur volum, redactat de Munkácsi însuși -"Arborele genealogic al familiilor Munk și Felsenburg" . În anul 1890 a fost ales membru corespondent al Academiei ungare de științe, de asemenea a devenit membru extern al Societății de studii fino-ugrice. În 1892 a fost ales vicepreședinte al Societății ungare de etnografie. Începând din 1900 a fost până la sfârșitul vieții coredactor al revistei maghiare de orientalistică, iar
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
vicepreședinte al Societății ungare de etnografie. Începând din 1900 a fost până la sfârșitul vieții coredactor al revistei maghiare de orientalistică, iar între 1894-1910 a fost redactorul revistei maghiare de științe etnografice. În anul 1910 a fost ales membru titular al Academiei Ungare de Științe. Când a împlinit vârsta de 70 de ani, în anul 1930 Academia a editat un volum în cinstea sa. În anul 2005 s-a înființat, în amintirea sa, un premiu care îi poartă numele, din partea Academiei, pentru
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
al revistei maghiare de orientalistică, iar între 1894-1910 a fost redactorul revistei maghiare de științe etnografice. În anul 1910 a fost ales membru titular al Academiei Ungare de Științe. Când a împlinit vârsta de 70 de ani, în anul 1930 Academia a editat un volum în cinstea sa. În anul 2005 s-a înființat, în amintirea sa, un premiu care îi poartă numele, din partea Academiei, pentru cercetari în domeniul lingvisticii,
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
al Academiei Ungare de Științe. Când a împlinit vârsta de 70 de ani, în anul 1930 Academia a editat un volum în cinstea sa. În anul 2005 s-a înființat, în amintirea sa, un premiu care îi poartă numele, din partea Academiei, pentru cercetari în domeniul lingvisticii,
Bernát Munkácsi () [Corola-website/Science/319633_a_320962]
-
doar până în 1947). Aici i-a avut ca profesori pe Mihail Jora (armonie, contrapunct și compoziție), George Breazul (teorie și solfegiu), Constantin Brăiloiu (folclor și istoria muzicii), Ioan D. Chirescu, Vasile Popovici și Ion Ghiga. A studiat în paralel și Academia de Comerț din București, pe care a absolvit-o în 1945. A debutat în compoziție la sfârșitul anilor 1940. A scris lucrări pentru orchestră, printre care se numără două concerte, pentru vioară (1952) și pentru oboi (1960), muzică de cameră
Mircea Basarab () [Corola-website/Science/319648_a_320977]
-
noi am început a șasea extincție masivă a biodiversității, cu o viteză fără îndoială mai mare decât cea care a condus, acum 65 milioane de ani, la dispariția dinosaurilor după căderea unui asteroid, cum a subliniat Eric Lambin, membru al Academiei de științe a Statelor Unite... Explozia demografică pusă în cauză : "deja e prea multă lume" La originea dezechilibrelor planetare care amenință însăși supraviețuirea Umanității, Frank Fenner incriminează explozia demografică și "consumul neînfrânat". Conform ONU, numărul de oameni a depășit 7 miliarde
Dispariția omului () [Corola-website/Science/319699_a_321028]
-
asta face să merite efortul de a rezolva problema. Noi avem cunoștințele științifice ca să o facem, dar nu avem voința politică." Cu acest titlu, Frank Fenner (1) a deschis la 23 iunie 2010 simpozionul "Healthy Climate, Planet and People" la Academia australiană de științe. Această conferință viza tocmai să umple prăpastia dintre știință și politicile de mediu înconjurător. În concluzia interviului său, Frank Fenner, care a avut totuși onoarea de a anunța eradicarea mondială a variolei la ONU în 1980, contemplă
Dispariția omului () [Corola-website/Science/319699_a_321028]
-
Michael (Publicarea Asgate Ltd 2000).<br> (Tipuri de circumscripții - Marea Britanie) Istoria datelor Britanice 1760-1830, De Chris Cook și John Stevenson (Comunicat de presă Macmillan 1980).<br> (Tipuri de circumscripții - Irlanda) Rezultatele alegerilor parlamentare în Irlanda 1801-1922, Editat de B.M. Walker (Academia Royal Irish 1978).<br>
Alegeri legislative în Regatul Unit, 1807 () [Corola-website/Science/319695_a_321024]
-
The Guardian” din Londra; este absolvent al cursului postuniversitar de științe juridice și al Colegiului Național de Apărare. Doctor în ordine publică și siguranță națională cu teza “Ordinea constituțională și siguranța națională în contextul integrării României în Uniunea Europeană”, susținută la Academia de Poliție “Alexandru Ioan Cuza”. A lucrat ca redactor la „Scînteia” (1985-1989)), la departamentul „Probleme cetățenești”, făcându-se remarcat prin investigații și anchete sociale, dintre care unele au fost citate și la “Europa Liberă”. În ziua de 22 decembrie 1989
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
din propria dorință". De la 9 până la 11 octombrie 2003, la Moscova, în Centrul-Muzeu "Roerich", a avut loc ședința plenară de încheiere a Conferinței științifice internaționale " Concepția cosmică despre lume - o nouă gândire a secolului XXI". Organizatorii conferinței: Centrul-Muzeu Internațional "Roerich", Academia de Științe ale Naturii din Rusia, Academia de Cosmonautică "C.E. Țiolkovski" din Rusia cu sprijinul Federației Cosmonauticii din Rusia, a Asociației internaționale a fondurilor păcii, a Institutului de Istorie a Științelor Naturii și Tehnicii "S.I. Vavilov" al Academiei de Științe
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
octombrie 2003, la Moscova, în Centrul-Muzeu "Roerich", a avut loc ședința plenară de încheiere a Conferinței științifice internaționale " Concepția cosmică despre lume - o nouă gândire a secolului XXI". Organizatorii conferinței: Centrul-Muzeu Internațional "Roerich", Academia de Științe ale Naturii din Rusia, Academia de Cosmonautică "C.E. Țiolkovski" din Rusia cu sprijinul Federației Cosmonauticii din Rusia, a Asociației internaționale a fondurilor păcii, a Institutului de Istorie a Științelor Naturii și Tehnicii "S.I. Vavilov" al Academiei de Științe a Rusiei, a Consiliului Central al Societății
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
Internațional "Roerich", Academia de Științe ale Naturii din Rusia, Academia de Cosmonautică "C.E. Țiolkovski" din Rusia cu sprijinul Federației Cosmonauticii din Rusia, a Asociației internaționale a fondurilor păcii, a Institutului de Istorie a Științelor Naturii și Tehnicii "S.I. Vavilov" al Academiei de Științe a Rusiei, a Consiliului Central al Societății de protecție a monumentelor de istorie și cultură, a Ligii internaționale de protecție a culturii, a Fondului culturii din Rusia, a Universității Umanitare Moderne, a Agenției aviacosmice din Rusia. La lucrările
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
au adresat participanților M.E. Nikolaev, vicepreședintele Consiliului Adunării Federale a Dumei de Stat a FR; V.S. Savciuk - în numele vicepreședintelui Dumei de Stat a FR, G.V.Boos; A.S. Gorelik, durector al Centrului Informațional al ONU la Moscova; B.N. Kantemirov, vicepreședinte al Academiei de Cosmonautică "C.E. Țiolkovski" din Rusia; cosmonautul I.P. Volc, prim-vicepreședinte al Federației de Comsonautică din Rusia; Ș.A. Amonașvili, academician al AȘ din Rusia. La adresa conferinței au sosit cuvinte de salut din partea lui Filip Keo, director al Biroului UNESCO de la
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
de la Moscova; A.M. Kadakin, ambasador extraordinar și plenipotențiar în Republica India; E.M. Primakov, academician, deputat în Duma de Stat a FR, Președinte al Camerei de Comerț și Industrie a RF; M.S. Gorbaciov, președinte al Fondului "Gorbaciov"; V.M. Ploskih, vicepreședinte al Academiei Naționale de Științe a Republicii Kârgâzstan; V.I. Nifadiev, rector al Universității Slave Kârgâzo-Ruse; V.V. Kovalionok, președinte al Federației de Cosmonautică din Rusia, precum și din partea altor persoane sus-puse și organizații. De la 7 până la 10 octombrie 2007, la Moscova, în Centrul-Muzeu "Roerich
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
altor persoane sus-puse și organizații. De la 7 până la 10 octombrie 2007, la Moscova, în Centrul-Muzeu "Roerich", a avut loc Conferința științifico-socială internațională "Etica Vie și știința". Organizatori: Centrul Internațional "Roerich", Centrul științific unit de cercetare a problemelor gândirii (conștiinței) cosmice, Academia de Instruire din Rusia, Academia de Științe Naturale din Rusia, Academia de Cosmonautică "C.E. Țiolkovski" din Rusia, Liga internațională de protecție a Culturii, Asociația Internațională a fondurilor păcii, Fondul Filantropic (de Binefacere) "Roerich", cu sprijinul Centrului Informațional al ONU la
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
De la 7 până la 10 octombrie 2007, la Moscova, în Centrul-Muzeu "Roerich", a avut loc Conferința științifico-socială internațională "Etica Vie și știința". Organizatori: Centrul Internațional "Roerich", Centrul științific unit de cercetare a problemelor gândirii (conștiinței) cosmice, Academia de Instruire din Rusia, Academia de Științe Naturale din Rusia, Academia de Cosmonautică "C.E. Țiolkovski" din Rusia, Liga internațională de protecție a Culturii, Asociația Internațională a fondurilor păcii, Fondul Filantropic (de Binefacere) "Roerich", cu sprijinul Centrului Informațional al ONU la Moscova. Cu un cuvânt de
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
la Moscova, în Centrul-Muzeu "Roerich", a avut loc Conferința științifico-socială internațională "Etica Vie și știința". Organizatori: Centrul Internațional "Roerich", Centrul științific unit de cercetare a problemelor gândirii (conștiinței) cosmice, Academia de Instruire din Rusia, Academia de Științe Naturale din Rusia, Academia de Cosmonautică "C.E. Țiolkovski" din Rusia, Liga internațională de protecție a Culturii, Asociația Internațională a fondurilor păcii, Fondul Filantropic (de Binefacere) "Roerich", cu sprijinul Centrului Informațional al ONU la Moscova. Cu un cuvânt de salut participanților la conferință li s-
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
din India; academicianul AȘ a Rusiei, E.P. Celîșev; A.S. Gorelik, director al Centrului Internațional al ONU de la Moscova; V.M. Afanasiev, cosmonaut, Erou al Uniunii Sovietice, președinte al Ligii Internaționale de protecție a Culturii; G.N. Fursei, academician al AȘNR, vicepreședinte al Academiei de Științe Naturale din Rusia; A.S. Koroteev, academician al AȘR, președinte al Academiei de Cosmonautică "K.E. Țiolkovski" din Rusia. La adresa conferinței au sosit cuvinte de salut din partea ministrului Culturii din Tatarstan, a Comitetului Național IKOM din Bulgaria, Academiei Independente de
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
Internațional al ONU de la Moscova; V.M. Afanasiev, cosmonaut, Erou al Uniunii Sovietice, președinte al Ligii Internaționale de protecție a Culturii; G.N. Fursei, academician al AȘNR, vicepreședinte al Academiei de Științe Naturale din Rusia; A.S. Koroteev, academician al AȘR, președinte al Academiei de Cosmonautică "K.E. Țiolkovski" din Rusia. La adresa conferinței au sosit cuvinte de salut din partea ministrului Culturii din Tatarstan, a Comitetului Național IKOM din Bulgaria, Academiei Independente de Știință din Israel, Academiei Naționale de Știință din Republica Kârgâzstan, Universității din Sofia
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]