33,202 matches
-
fie al decuplării frânelor, - șoferul poate în orice moment să crească sau să reducă forța frânării, prin acționarea dispozitivului de control, - forța de frânare acționează în aceeași direcție cu acțiunea dispozitivului de control (funcționare uniformă), - este ușor de efectuat o adaptare suficient de fină la forța de frânare 1.4. "Dispozitivul de control" se referă la unitatea activată direct de șofer(sau în cazul unor remorci, de către un asistent) pentru a trimite cutiei de transmisie energia necesară pentru frânare sau pentru
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
, sau stress, reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forță, solicitare, mobbing. Pornind de la conceptul de stres, menționăm că termenul aparține lui Hans Hugo Bruno Selye care consideră că stresul se leagă de sindromul de
Stres () [Corola-website/Science/304126_a_305455]
-
pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forță, solicitare, mobbing. Pornind de la conceptul de stres, menționăm că termenul aparține lui Hans Hugo Bruno Selye care consideră că stresul se leagă de sindromul de adaptare reacția la stress pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului. Hans Selye definește stresul ca ansamblu de reacții al organismului uman față de acțiunea externă a unor agenți cauzali (fizici, chimici, biologici și psihici) constând în modificări morfo-funcționale, cel mai
Stres () [Corola-website/Science/304126_a_305455]
-
reacții al organismului uman față de acțiunea externă a unor agenți cauzali (fizici, chimici, biologici și psihici) constând în modificări morfo-funcționale, cel mai adesea endocrine. În cazul în care agentul stresor are o acțiune de durată vorbim de sindromul general de adaptare care presupune o evoluție stadială. Primul stadiu este cel al reacțiilor de alarmă și are două subetape: Stadiul al doilea este cel de rezistență specifică (revenire), când după primul contact cu agentul stresor organismul se adaptează, comportamentul individului fiind aparent
Stres () [Corola-website/Science/304126_a_305455]
-
după primul contact cu agentul stresor organismul se adaptează, comportamentul individului fiind aparent normal, persistând modificări specifice stadiului anterior, în special de la faza de contrașoc. În plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturității, când individul are o rezistență bună, fiind posibilă adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu. Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparține bătrâneții) când scad aproape toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menține din cauza scăderii reacțiilor de tip vegetativ. Apar vădit consecințele negative
Stres () [Corola-website/Science/304126_a_305455]
-
plan ontogenetic, acest stadiu corespunde maturității, când individul are o rezistență bună, fiind posibilă adaptarea la aproape orice tip de stres din mediu. Stadiul al treilea este cel de epuizare (aparține bătrâneții) când scad aproape toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menține din cauza scăderii reacțiilor de tip vegetativ. Apar vădit consecințele negative ale acțiunii îndelungate a acestor mecanisme neurovegetative. Orice tip de stres apare pe fondul adaptării permanente a organismului la mediu când se poate produce un dezechilibru
Stres () [Corola-website/Science/304126_a_305455]
-
epuizare (aparține bătrâneții) când scad aproape toate resursele adaptative ale organismului. Adaptarea nu se mai menține din cauza scăderii reacțiilor de tip vegetativ. Apar vădit consecințele negative ale acțiunii îndelungate a acestor mecanisme neurovegetative. Orice tip de stres apare pe fondul adaptării permanente a organismului la mediu când se poate produce un dezechilibru marcant între solicitările mediului și posibilitățile de răspuns reale ale individului. Adaptarea presupune păstrarea integrității organismului care este în permanență amenințată de agenții stresori de toate tipurile. În plus
Stres () [Corola-website/Science/304126_a_305455]
-
vădit consecințele negative ale acțiunii îndelungate a acestor mecanisme neurovegetative. Orice tip de stres apare pe fondul adaptării permanente a organismului la mediu când se poate produce un dezechilibru marcant între solicitările mediului și posibilitățile de răspuns reale ale individului. Adaptarea presupune păstrarea integrității organismului care este în permanență amenințată de agenții stresori de toate tipurile. În plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. ul apare în momentul când acest echilibru al adaptării se perturbă. Această perturbare este reversibilă
Stres () [Corola-website/Science/304126_a_305455]
-
permanente a organismului la mediu când se poate produce un dezechilibru marcant între solicitările mediului și posibilitățile de răspuns reale ale individului. Adaptarea presupune păstrarea integrității organismului care este în permanență amenințată de agenții stresori de toate tipurile. În plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. ul apare în momentul când acest echilibru al adaptării se perturbă. Această perturbare este reversibilă. Stresul reprezintă, după Landy, un dezechilibru intens perceput subiectiv de către individ între cerințele organismului și ale mediului și
Stres () [Corola-website/Science/304126_a_305455]
-
posibilitățile de răspuns reale ale individului. Adaptarea presupune păstrarea integrității organismului care este în permanență amenințată de agenții stresori de toate tipurile. În plus adaptarea presupune realizarea unui echilibru dinamic cu mediul. ul apare în momentul când acest echilibru al adaptării se perturbă. Această perturbare este reversibilă. Stresul reprezintă, după Landy, un dezechilibru intens perceput subiectiv de către individ între cerințele organismului și ale mediului și posibilitățile de răspuns individuale. În funcție de natura agentului stresor, stresul poate fi psihic, fizic, chimic și biologic
Stres () [Corola-website/Science/304126_a_305455]
-
că inferioară comparativ cu alte comedii. Este jucată relativ rar în zilele de azi, mai ales că cele mai bune momente ale piesei sunt considerate cele în care apar servitorul "Launce" și câinele acestuia "Crab" și nu personajele principale. 1953 - Adaptarea radiofonica de Mihnea Gheorghiu, regia artistică George Teodorescu, regia de studio Ion Vova, regia muzicală Paul Urmuzescu, regia tehnică Lucian Ionescu. În rolurile principale au jucat actorii: Ion Manolescu, Gheorghe Ionescu Gion, Marcel Gingulescu, Ion Lucian, Radu Beligan, Ion Vova
Doi tineri din Verona () [Corola-website/Science/304172_a_305501]
-
avangardistă newyorkeză Mabou Mines. A avut premiera în Boston, la Boston Shakespeare Theatre (18-30 iunie 1985) și a fost jucată și la New York și Chicago. În anii '80 s-a jucat și o piesă bazată pe "Radio Free Albemuth". O adaptare radiofonică a povestirii "Mr. Spaceship" a fost lansată de Finnish Broadcasting Company (Yleisradio) în 1996, sub numele "Menolippu Paratiisiin". Adaptările radiofonice ale povestirilor "Colony" și"The Defenders" au fost lansate de NBC în 1956 ca parte a seriei "X Minus
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
și la New York și Chicago. În anii '80 s-a jucat și o piesă bazată pe "Radio Free Albemuth". O adaptare radiofonică a povestirii "Mr. Spaceship" a fost lansată de Finnish Broadcasting Company (Yleisradio) în 1996, sub numele "Menolippu Paratiisiin". Adaptările radiofonice ale povestirilor "Colony" și"The Defenders" au fost lansate de NBC în 1956 ca parte a seriei "X Minus One". Marvel Comics a realizat o adaptare în ediție limitată a povestirii "Furnica electrică", pe care a editat-o în
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
fost lansată de Finnish Broadcasting Company (Yleisradio) în 1996, sub numele "Menolippu Paratiisiin". Adaptările radiofonice ale povestirilor "Colony" și"The Defenders" au fost lansate de NBC în 1956 ca parte a seriei "X Minus One". Marvel Comics a realizat o adaptare în ediție limitată a povestirii "Furnica electrică", pe care a editat-o în 2009. BD-ul a fost produs de scriitorul David Mack ("Daredevil") și de artistul Pascal Alixe ("Ultimate X-Men"), coperta fiind realizată de artistul Paul Pope. Tot în
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
2009. BD-ul a fost produs de scriitorul David Mack ("Daredevil") și de artistul Pascal Alixe ("Ultimate X-Men"), coperta fiind realizată de artistul Paul Pope. Tot în 2009, BOOM! Studios a editat o mini-serie BD de 24 de numere cu adaptare după "Visează androizii oi electrice?". "Vânătorul de recompense", ecranizarea realizată în 1982 după "Visează androizii oi electrice?", a fost adaptată anterior sub forma unui BD sub titlul "A Marvel Comics Super Special: Blade Runner". În 1986, revista BD Weirdo a
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
electrice?", a fost adaptată anterior sub forma unui BD sub titlul "A Marvel Comics Super Special: Blade Runner". În 1986, revista BD Weirdo a editat Experiența religioasă a lui Philip K. Dick a artistului R. Crumb. Deși nu reprezintă o adaptare a unei cărți sau povestiri a lui Dick, ea conține elemente ale experiențelor pe care Dick le-a inclus în povestiri, romane, eseuri și în cartea Exegesis. De la moartea sa, Dick a apărut ca personaj într-o serie de romane
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
kB) și OPUS (16 kB), care mai apoi erau atașate la portul de expansiune al calculatorului, pentru a evita încărcarea sistemului de operare de pe dischetă. Pe placa dublu-strat cu circuite imprimate se mai află conectate și alte câteva circuite pentru adaptări de semnale și realizări de interfețe. Panoul cu prize conectoare din spatele carcasei permite conectarea calculatorului la o sursă de alimentare, precum și legătura cu perifericele și celelalte sisteme. Cinci prize (cele pentru monitor color, monitor alb/negru, RS 232, auxiliar, casetofon
CoBra () [Corola-website/Science/304187_a_305516]
-
DIRECTIVA 92/69/ CEE A COMISIEI din 31 iulie 1992 de adaptare pentru a șaptesprezecea oară la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la protecția animalelor utilizate în scopuri experimentale 7, se impune reducerea la minimum a numărului de animale utilizate în scopuri experimentale; întrucât dispozițiile prezentei directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului de adaptare la progresul tehnic a directivelor de eliminare a barierelor tehnice din calea comerțului cu substanțe și preparate periculoase, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Anexa la Directiva 84/449/CEE se înlocuiește cu anexa la prezenta directivă. Articolul 2 Metoda de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
ANEXĂ Anexele menționate se publică în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L 383 A (Vezi nota publicată pe partea interioară a copertei din spate a prezentului Jurnal Oficial) Anexa la Directiva Comisiei 92/69/CEE din 31 iulie 1992 de adaptare pentru a șaptesprezecea oară la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase 8 CUPRINS INTRODUCERE PARTEA A METODE PENTRU
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
concentrație alimentară constantă (ppm sau mg/kg), fie o doză constantă, în raport cu greutatea corporală a animalelor; se precizează metoda aleasă. În cazul unei substanțe administrate prin gavaj, dozele se administrează zilnic în același moment. Dozele trebuie să facă obiectul unei adaptări (săptămânale sau bisăptămânale) pentru a menține constant nivelul dozei, în raport cu greutatea corporală a animalului. 1.6.2.4. Test limită Dacă în urma unei experiențe de 28 de zile efectuată conform metodei descrise mai jos, la o doză de 1000 miligrame
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
lot martor sau, dacă este cazul, un lot martor pentru excipient. Perioada de expunere este de cel puțin șase ore pe zi. Se aplică substanța de testare în fiecare zi în același moment, iar dozele trebuie să facă obiectul unei adaptări (săptămânale sau bisăptămânale) pentru a menține constant nivelul dozei în raport cu greutatea corporală a animalului. Cu excepția substanței de testare, se tratează animalele din lotul martor la fel cu cele din grupul de experiment. Dacă se folosește un excipient pentru a facilita
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
cel puțin 80% din valoarea de saturație în aer, - alimentație: zilnic sau de 3 ori pe săptămână, cu o pauză de 24 de ore înaintea începerii testului. 1.6.3.2. Mortalitate După o perioadă de 48 de ore de adaptare, se înregistrează mortalitatea și se aplică următoarele criterii: - mai mare de 10% din populație în 7 zile: respingerea întregului lot, - între 5 și 10% din populație: perioada de întreținere continuă încă 7 zile. Dacă nu mai apare mortalitate, lotul este
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
7 zile: respingerea întregului lot, - între 5 și 10% din populație: perioada de întreținere continuă încă 7 zile. Dacă nu mai apare mortalitate, lotul este acceptat, în caz contrar este respins, - sub 5% din populație: acceptarea lotului. 1.6.4. Adaptare Toți peștii trebuie să fie ținuți în apă de calitatea și temperatura apei care urmează să fie folosită la test, timp de cel puțin 7 zile înainte de a fi folosiți. 1.6.5. Mod de operare Testul principal poate fi
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
1.6.2. Se amestecă 10 ml de soluție (a) cu 800 ml apă de diluție, se adaugă câte 1 ml din soluțiile (b) - (d) și se completează până la 1 litru cu apă de diluție. II.2.3.Prepararea și adaptarea inoculului Inoculul poate proveni dintr-o varietate de surse: efluenți uzați, ape de suprafață, soluri sau dintr-un amestec al acestora. Vezi punctele 1.6.4., 1.6.4.1., 1.6.4.2. și 1.6.5. II.2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]