31,524 matches
-
Desigur, "toate cele ce rânduiește Imperatul sunt spre binele și spre fericirea cetățenilor" (p. 106); vi) în al șaselea rând, cetățenii au obligația civică de a plăti dările și birurile datorate împăratului "cu inima bună și fără de silă" (p. 107). Argumentele invocate pentru justificarea necesității de a plăti taxele sunt de două tipuri: primul face apel la rațiuni pragmatice și utilitare, menționând că toate taxele plătite de cetățeni sunt necesare pentru întreținerea administrației și a judecătoriilor, a școlilor și a armatei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
două tipuri: primul face apel la rațiuni pragmatice și utilitare, menționând că toate taxele plătite de cetățeni sunt necesare pentru întreținerea administrației și a judecătoriilor, a școlilor și a armatei, "toate acestea spre binele cetățenilor" (p. 107); celălalt tip de argument recurge la autoritatea biblică, oferind pilda christică: "Însuși Domnul nostru Iisus Christos a dat pentru persoana sa cuvenita contribuțiune, și poruncește aceasta și nouă, zicând: "dați Imperatului cele ce sunt ale Imperatului"" (p. 108); vii) în al șaptelea rând, cetățenii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a românilor, singularitatea unui aceluiași popor răsfirat pe toată suprafața vechii Dacii. Mai mult, este invocată unitatea de destin istoric, întrucât populația care a viețuit pe aceste teritorii "au fost supuse acelorași prefaceri". În fine, cheia de boltă a întregului argument este invocarea necesității unei "singure stăpâniri", idee care trădează dezideratul unității politice. O a patra idee-forte reperabilă în paradigma istoriografică a Școlii Ardelene este spiritualitatea creștină a poporului român. Fiind o mișcare ce își avea sediul în Biserica Unită, luminismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În sprijinul acestei concluzii este invocat același pasaj canonic din Eutropiu pe care s-au bazat și istoricii ardeleni. Desigur, teza continuității, cealaltă axă centrală a conștiinței istorice românești alături de teza originii latine, este apărată și de Kogălniceanu, pe aceleași argumente elaborate deja de precursorii săi și disponibile în repertoriul defensiv al istoricilor români. Tranziția dinspre luminismul Școlii Ardelene înspre romantismul istoriografic, care aducea cu sine și trecerea de la concepția unității etnice a poporului român către revendicarea unificării politice a tuturor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
22). Acceptând că retragerea trupelor i-a determinat pe mulți locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră pe loc. Ca argumente în favoarea justificării acestei decizii sunt aduse: i) obișnuința cu "supărările barbarilor"; ii) atașamentul afectiv față de pământul natal; iii) interesele materiale și financiare care îi legau de pământul dacic; iv) devotamentul față de mormintele părinților, "de care nu se desparte cineva cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
analiză el se oprește la limbă. Limba hotărăște despre Patrie și Naționalitate. Unul d-ar rămânea dintr-o patrie zdrobită care să-i vorbească limba, și Patria va exista (Delavrancea, 192-, p. 8). Referința la discursul lui Renan și reproducerea argumentului cu privire la centralitatea limbii în determinarea națiunii poartă toate însemnele precarității memoriei. În fapt, Renan se lansează în discursul său împotriva reducționismului lingvistic, argumentând persuasiv că limba, ca de altfel rasa, dinastia, religia, interesul material colectiv și geografia, nu poate fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și geografia, nu poate fi niciunul elementul decisiv al națiunii. Gânditorul francez chiar atenționează asupra confundării națiunii cu grupul lingvistic ca ducând către "o eroare dintre cele mai fatale" (Renan, 1990, p. 8). Scăpările memoriei sunt, probabil, blamabile pentru denaturarea argumentului renanian într-un om de paie, în contra căruia să își introducă Delavrancea propria concepție: [Limba] Neapărat este expresia fundamentală și externă a Patriei, dar nu e Patria. Pentru ca să fie o patrie trebue să fie mai întâi religia strămoșilor, sfânta cuminecătură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
siderală, unde se urmează ritmic dealurile încrederii și văile resignării" (p. 255). Prin această teorie a apriorismului românesc codificat într-o matrice stilistică autohtonă care se încrustrează indelebil în orice suflare culturală a geniului etnic, Blaga elaborează un foarte puternic argument, înrădăcinat într-un sistem metafizic de o robustețe geometrică, în favoarea permanenței ontologice a românismului în spațiul mioritic. Venerabila teză a continuității românești își găsește în metafizica blagiană a românismului aprioric desăvârșirea stilistică. Cuplată cu ideea la fel de tare a "unității stilistice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apriorice a umanității al cărui exponent este teologul ortodox stătea la baza crezului național din care se împărtășea și S. Mehedinți. Acesta din urmă face clar că "personalitatea fără naționalitate este un adevărat nonsens" (Mehedinți, 2002, p. 104). Împingându-și argumentul până la ultimele sale consecințe logice, dogmaticul ortodox pășește pe gura prăpastiei eretice, dacă nu cumva se și prăvălește în ea, când afirmă că "nu există om anațional. Nici Adam măcar n-a fost anațional [...]. Un om pur, necolorat din punct
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mit al originilor, povestea formării neamului nostru, rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace, ascunde, în pofida naivității ei, un sâmbure de adevăr" (p. 10). Autorii recidivează prin susținerea "inventării" națiunii moderne, inclusiv a națiunii române (p. 27)28. Argumentul avansat pentru sprijinirea acestei teze eretice susține că națiunea română a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 12). În locul unei soluționări pro domo nostra a problemei continuității, spre exemplu, disputa în cauză este folosită ca prilej de tematizare a relației dintre "știință și politică", concluzionându-se că "în fiecare scriere despre originea unui popor există, pe lângă argumente științifice, și multă exagerare și fantezie" (Vulpe et al., 1999, p. 34). Reflexivitatea istoriografică, prezentă încă din manualele gimnaziale, este cu atât mai pregnantă în literatura didactică dedicată clasei de XII-a. De exemplu, N. Dumitrescu et al. (1999) plasează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se găsește chiar și atunci când este analizat în cadrul "Epocii Fascismului". [...] Demonizarea celui de-al Treilea Reich trebuie să înceteze. [...] O investigare amănunțită și o comparare penetrantă nu va elimina singularitatea celui de-al Treilea Reich [...] (cf. Maier, 1988, pp. 17-18). Argumentul "revizioniștilor"36 a fost că cultura germană în general și memoria colectivă în special manifestă o obsesie față de Holocaust care trebuie depășită. Încă din 1981 cancelarul Helmut Schmidt a afirmat că "suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ARGUMENT Această lucrare se adresează elevilor de clasa a XI-a care doresc să-și consolideze cunoștințele de istorie, studenților care intenționează să devină profesori de istorie, precum și profesorilor debutanți care sunt interesați să consulte modele de sinteze pentru predarea lecțiilor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
abandonarea rocedeului de rostogolire ventrală, care, datorită acestui lucru a devenit perimat și cum vorbim despre el doar ca evoluție a procedeelor tehnice cunoscute la săritura în înălțime pe parcursul anilor. Adoptarea procedeului flop fosbur* de către toți ompetitorii se datorează unor argumente biomecanice evidente (fig. 59). p fl a p a Fazele săriturii în înălțime sunt aceleași ca și la procedeul cu pășire, ele sunt însă altfel structurate. Mecanismul de bază are aceeași înlănțuire temporală: elan - bătaie - zbor și aterizare, cu caracteristici
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ciclurile de ește calendarul com g a (tetratlonul): * alergare cu start de jos pe 60 m; * aruncarea mingii de oină cu elan; * săritura în lungime cu 1 și ½ pași; * alergarea pe 600 m m B pentru vârsta de 13-14 ani. Argument: * atletismul contribuie la dez ică ctă mo ă; * atletismul este accesibil tutu lor bel xe; * atletismul est are ză întrecerea individual * atletismul nu emnificații s aza unor pregătiri speciale și participării la nc i, l movarea ideilor ace și prietenie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Neajunsul principal al teoriei că subiectul și predicatul se află într-un raport de interdependență, văzut ca subordonare reciprocă, așa cum apare la autorii discutați mai sus, este acela că subiectul și predicatul sunt considerate, amândouă, părți principale de propoziție, cu argumentul că ele reprezintă „minimul necesar pentru existența unei propoziții”. Aceasta înseamnă că nu se ține seama de propozițiile (e drept, nu prea numeroase) numite „monomembre verbale”, de tipul: Plouă, Ninge, A fulgerat, O să tune, Se înserează, S-a înnoptat etc.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nu putem susține că subiectul este elementul regent în sintagma subiect - predicat numai prin faptul că verbul predicat „preia” particularitățile morfologice ale numelui prin care se exprimă subiectul. Într-un articol, D.D. Drașoveanu reia teza subordonării predicatului față de subiect cu argumente noi. După părerea sa, „structura în discuție se supune, ca oricare alta, probei omisibilității: și luptă din omul luptă este omisibil ca și luptător din omul luptător” pentru că și luptă, din exemplul de mai sus, exprimă o notă a unei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Ne aflăm în epoca încheierii procesului de romanizare, timp în care romanitatea sud-dunăreană târzie își exercită încă influența benefică asupra celor de la nord de Dunăre și de pe cursurile inferioare ale afluenților săi, conducând, în final, la cristalizarea etniei românești. Alt argument prin care se poate demonstra prezența etnosului românesc la începuturile sale, în partea meridională a Moldovei, pe văile apelor curgătoare din spațiul acesta geografic, inclusiv pe teritoriul comunei Umbrărești, îl constituie identificarea ceramicii aparținând culturii de tip Dridu. Am descoperit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Termeni juridico-lingvistici, ca dovadă a vechimii satelor Cercetătorul ieșean D. Ciurea a scris despre slaba locuire și populare a zonei în care se află și localitatea noastră, invocând noțiunea documentară „pustiul Oltenilor”, de pe cursul inferior al Bârladului, noțiune luată drept argument al afirmației sale. Se știe însă că au existat opinii contrare punctului de vedere menționat și, credem noi, mai conforme cu realitatea. De exemplu, Mihai Costăchescu, comentând documentul din 15 iulie 1448, prin care sunt întărite stăpâniri de locuri și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritoriale, cum ar fi sat din latinescul fossatum, cătun cu origine traco-ilirică, apoi traco-iliricul moș și, alături de el, latinescul veteranus, care a dat în limba română termenul bătrân, cu înțelesul unei părți de moșie moștenită dintr-un hotar anume. Alt argument de natură lingvistică, prin care se dovedește vechimea și sorgintea vechii obști sătești la români, rezidă din pluralul întâlnit în denumirea așezărilor, ce trebuie puse în corelație cu tradițiile întemeierii satelor românești. De asemenea, multe cuvinte de origine latină, ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apa Gerului”, la sud de Cudalbi, dar aparținând de hotarul ținutului Tecuci. Înregistrarea lor ca mici comunități în documentele vremii, durata scurtă, neprecizarea în acte și în mărturii a limitelor naturale, de genul celor localizate pe Bârlad sau Siret, constituie argumente în plus privind deosebirea ca vechime și organizare dintre cele două categorii de sate. Se mai poate remarca faptul că nici unul din ultimele sate nu are terminația străveche -ești. Situația se prezintă asemănător și în ceea ce privește întemeierea și forma de organizare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
disoluție a devălmășiei absolute, după ce anterior se rupsese din obște comunitatea Torceștilor. Bozieștii, ca și Torceștii, a devenit stăpânire boierească cu mult înainte de secolul al XVII-lea, când este atestat ca atare, adică stăpânire boierească. Există câteva date, ce reprezintă argumente demne de invocat, pentru a demonstra aserțiunea privitoare la includerea ab initio a Bozieștilor în vechiul hotar al obștii umbrăreștene, cum ar fi: -apa râului Bârlad, care va separa mai târziu aceste sate, nu constituie hotar pentru nici una din comunitățile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a dezvoltării economice, raporturile preponderent familiale sunt puse în consens cu cele teritoriale și când are loc și un mai riguros și mai exact proces de teritorializare între comunități. Trasarea hotarelor dintre sate, încă din timpuri imemoriale, constituie un alt argument peremptoriu în susținerea tezei că satul a cunoscut și a parcurs faza devălmășiei absolute, devălmășie ce-și va lăsa amprenta specifică în caracterul de interes strict comunitar în faza următoare, când se va trece la devălmășia pe părți, răzeșească, deci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
social-administrativă și politică, pe care unele familii le dețineau periodic (cum ar fi funcția de vornic, vătăman), diferiți slujitori ai domniei, preotul etc., criterii ce reprezintă vechi reminiscențe din organizarea și administrarea obștilor sătești românești. Situația se constituie într-un argument prin care se demonstrează că devălmășia venea atât de departe în timp, că era atât de înrădăcinată în mintea și obișnuința sătenilor, încât, vrând-nevrând, a trebuit să supraviețuiască sub diferite forme timp îndelungat. Iată și câteva date documentare în plus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
evolua în perimetrul la care ne referim, s-a desprins cândva (nu avem informații când) din hotarul Umbrăreștilor și s-a constituit în hotare distincte, cu identitate nouă, sub nume de Torcești. În susținerea acestei afirmații pot fi aduse câteva argumente legate de structura teritorială și onomastică identică ambelor comunități, a numeroase interferențe de interese și relații între ele de-a lungul timpului. Vorbind despre delimitarea teritorială a obștilor sătești, reputatul istoric medievist P. P. Panaitescu arată cum „de la o vreme
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]