31,891 matches
-
importanță vitală pentru atacul trupelor germane. În timp ce trupele de asalt aeropurtate au luat cu asalt fortul și au scos din luptă garnizoana belgiană și tunurile pe care le deservea acestea, alte unități de parașutiști au cucerit cele trei poduri de peste Canalul Albert. După ce au cucerit fortul, parașutiștii germani au primit ordinul să se deplaseze în sprijinul camarazilor care cuceriseră podurile, pentru a le proteja de contraatacurile belgineilor, până când în zonă ar fi ajuns forțele terestre ale Armatei a 18-a a
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
aruncătoare de flăcări. După ce subunitățile de "Fallschirmjäger" au intrat în fortăreață ucigând mai mulți apărători, i-au blocat pe restul militarilor garnizoanei în sectoarele inferioare ale fortificațiilor. Simultan, restul forței germane de asalt a aterizat lângă cele trei poduri de peste canal, distrugând mai multe cazemate și poziții defensive ale forțelor belgiene care păzeau obiectivele. Cele trei poduri au fost cucerite de către germani, care au trecut la organizarea apărării. Trupele aeropurtate au suferit pierderi grele în timpul operațiunii, dar au reușit să păstreze
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
frontiera cu Belgia, avea un mare număr de fortificații, a căror apărare era sprijinită de existența unor obstacole naturale precum zonele mlăștinoase sau câmpiile inundabile. Apărarea belgiană se baza pe o linie de încetinire a înaintării inamicului de-a lungul Canalului Albert și o linie defensivă principală de-a lungul râului Dyle. Această ultimă linie defensivă asigura atât protecția capitalei Brussels cât și a portului Antwerp. Liniile defensive belgiene aveau plasate în avanposturi o serie de unități, cu excepția unei regiuni, unde
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
Albert și o linie defensivă principală de-a lungul râului Dyle. Această ultimă linie defensivă asigura atât protecția capitalei Brussels cât și a portului Antwerp. Liniile defensive belgiene aveau plasate în avanposturi o serie de unități, cu excepția unei regiuni, unde canalul se întindea în apropierea frontierei olandeze - așa-numitul 'Maastricht Appendix' din apropierea orașului omonim. Armata belgiană nu a putut să construiască nicio poziție fortificată în această zonă, din acest motiv fiind desemnată pentru apărare o divizie de infanterie, care să păzească
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
frontierei olandeze - așa-numitul 'Maastricht Appendix' din apropierea orașului omonim. Armata belgiană nu a putut să construiască nicio poziție fortificată în această zonă, din acest motiv fiind desemnată pentru apărare o divizie de infanterie, care să păzească cele trei poduri peste canal, câte o brigadă pentru fiecare pod. Podurile erau apărate de mici cazemate echipate cu mitraliere. Sprijinul de artilerie era asigurat de Fortul Eben Emael, raza de acțiune ale bateriilor căruia acoperea două dintre cele trei poduri. OKW a înțeles planul
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
apărate de mici cazemate echipate cu mitraliere. Sprijinul de artilerie era asigurat de Fortul Eben Emael, raza de acțiune ale bateriilor căruia acoperea două dintre cele trei poduri. OKW a înțeles planul belgienilor - întârzierea atacului german, retragerea de-a lungul Canalului Albert și efectuarea joncțiunii cu forțele franceze și britanice pe linia defensivă a râului Dyle. De aceea, germanii au conceput propriul lor plan pentru ruperea apărării adverse și ocuparea celor trei poduri principale peste Canalul Albert, dar și a unora
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
german, retragerea de-a lungul Canalului Albert și efectuarea joncțiunii cu forțele franceze și britanice pe linia defensivă a râului Dyle. De aceea, germanii au conceput propriul lor plan pentru ruperea apărării adverse și ocuparea celor trei poduri principale peste Canalul Albert, dar și a unora secundare din Belgia și Olanda, ceea ce le-ar fi permis să înainteze cu ușurință spre interiorul Olandei. Divizia a 7-a de infanterie belgiană a fost repartizată apărării celor trei poduri de peste canal, militarii acestei
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
principale peste Canalul Albert, dar și a unora secundare din Belgia și Olanda, ceea ce le-ar fi permis să înainteze cu ușurință spre interiorul Olandei. Divizia a 7-a de infanterie belgiană a fost repartizată apărării celor trei poduri de peste canal, militarii acestei unități alăturându-se garnizoanei Fortului Eben Emael în moementul declanșării bătăliei Sistemul de apărare al fiecărui pod era format din patru buncăre din beton amplasate pe partea vestică a canalulu, trei dintre ele echipate cu mitraliere și unul
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
ele echipate cu mitraliere și unul cu un tun antitanc. Acest din urmă buncăr era amplasat mai aproape de drumurile de acces, iar celelalte apărau flancurile podurilor. Câte o companie de infanterie era plasată în tranșee pe partea de vest a canalului în dreptul fiecărui pod. Infanteriștii aveau mici posturi de observație pe partea răsăriteană a canalului, ai căror militari puteau fi retrași rapid la nevoie. Toate cele trei poduri puteau fi distruse cu încărcături explosive montate pe structurile de rezistență, ele fiind
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
era amplasat mai aproape de drumurile de acces, iar celelalte apărau flancurile podurilor. Câte o companie de infanterie era plasată în tranșee pe partea de vest a canalului în dreptul fiecărui pod. Infanteriștii aveau mici posturi de observație pe partea răsăriteană a canalului, ai căror militari puteau fi retrași rapid la nevoie. Toate cele trei poduri puteau fi distruse cu încărcături explosive montate pe structurile de rezistență, ele fiind acționate cu dispozitive de inițiere a exploziei montate în buncărele antitanc. Fortul Eben Emael
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
două puteau să se rotească la 360 de grade), 16 tunuri de 75 mm, 12 tunuri rapide antitanc de 60 mm, 25 de mitraliere cu țeavă dublă și mai multe alte tunuri antiaeriene. O latură a fortului era paralelă cu canalul, iar celelate două aveau vedere spre câmp. Ele erau apărate de câmpuri minate, șanțuri adânci și ziduri înalte de 6 m. În fața zidurilor erau amplasate mici cazemate dotate cu mitraliere. Pe acoperișul fortului erau amplasate proiectoare de căutare și tunurile
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
aerului din cazemate. Planul de luptă al belgienilor nu prevedea ca garnizoana fortului și infanteria de sprijin din afara zidurilor să ducă o luptă defensivă de durată în teren. În cazul unui atac, se considera că detașamentul de pe malul estic al canalului ar avea la dispoziție timpul necesar să se retragă peste poduri, să le arunce în aer. Forțele reunite belgine ar fi avut mai apoi posibilitatea să lupte protejate de fortificații o bătălie de întârziere a înaintării inamicului. Când apărarea fortului
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
încărcăturile explosive pe țevile tunurilor, să le detoneze și toate aceste acțiuni să fie executate cu succes sub focul inamicului. Planurile finale de asalt luau în considerație folosirea a nouă - unsprezece planoare, care să aterizeze pe malul de vest al Canalului Albert, în dreptul tuturor celor poduri la ora 05:30 pe 10 mai, ora la care era programată declanșarea operațiunii Fall Gelb. Grupurile desemnate pentru atacarea podurilor urmau să copleșească apărătorii belgieni, să preia controlul podurilor, să îndepărteze încărcăturile explozive și
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
După ce ușa a fost aruncată în aer, germanii au luat cu asalt cazemata și au eliminat obstacolul. În acest timp, Altmann și-a condus soldații printr-un șant paralel cu podul. Doi dintre oamenii săi s-au strecurat până pe malul canalului, au excaladat una dintre picoarele podului și au deconectat încărcărcăturile explozive plasate de geniștii belgieni. Germanii au eliminat astfel pericolul demolării podului și au luat cu asalt pozițiile apărătorilor podului. După ce au rezistat o vreme, belgineii s-au retras spre
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
În acest fel, garnizoana a fost prinsă în capcană în fort, împieicându-i pe belgieni să contraatace. Parașutiștii au reușit să își atingă obiectivele principale - distrugerea sau scoaterea din funcțiune a pieselor de artilerie care ai fi putut bombardeze podurile peste canal, dar unele ținte mai mici, precum unele cupole mai mici, cuiburi de mitralieră sau baterii antiaeriene nu au putut fi distruse. În timpul în care aceste obiective secundare erau atacate, un planor a aterizat pe fort. Din acesta a ieșit grupa
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
în atacurile aeropurtate cu planoare. Hauptmann Koch a fost înaintat la gradul de maior și a fost numit la comanda Batalionului I al regimentului. În ceea ce privește podul Canne, aruncat în aer de belgieni, geniștii germani a construit un nou pod peste canal pe 15 septembrie 1944.
Bătălia de la Fortul Eben-Emael () [Corola-website/Science/333741_a_335070]
-
(în limbile olandeză: "Albertkanaal", franceză: "Canal Albert") este un canal navigabil de mica adâncime în partea de nor-est a Belgiei, care a fost numit în cinstea regelui Albert I al Belgiei. Canal leagă orașele Antwerp de Liège și râurile Meuse și Scheldt. De asemenea, Canalul Albert
Canalul Albert () [Corola-website/Science/333782_a_335111]
-
(în limbile olandeză: "Albertkanaal", franceză: "Canal Albert") este un canal navigabil de mica adâncime în partea de nor-est a Belgiei, care a fost numit în cinstea regelui Albert I al Belgiei. Canal leagă orașele Antwerp de Liège și râurile Meuse și Scheldt. De asemenea, Canalul Albert face legătura cu Canalul
Canalul Albert () [Corola-website/Science/333782_a_335111]
-
(în limbile olandeză: "Albertkanaal", franceză: "Canal Albert") este un canal navigabil de mica adâncime în partea de nor-est a Belgiei, care a fost numit în cinstea regelui Albert I al Belgiei. Canal leagă orașele Antwerp de Liège și râurile Meuse și Scheldt. De asemenea, Canalul Albert face legătura cu Canalul Dessel-Turnhout-Schoten. Canalul Albert are o adâncime standard de 3,4 m și o lățime de maximum 6,7 m. Vasele cele mai
Canalul Albert () [Corola-website/Science/333782_a_335111]
-
franceză: "Canal Albert") este un canal navigabil de mica adâncime în partea de nor-est a Belgiei, care a fost numit în cinstea regelui Albert I al Belgiei. Canal leagă orașele Antwerp de Liège și râurile Meuse și Scheldt. De asemenea, Canalul Albert face legătura cu Canalul Dessel-Turnhout-Schoten. Canalul Albert are o adâncime standard de 3,4 m și o lățime de maximum 6,7 m. Vasele cele mai mare care pot folosi canalul sunt barje de cel mult 10.000 t
Canalul Albert () [Corola-website/Science/333782_a_335111]
-
canal navigabil de mica adâncime în partea de nor-est a Belgiei, care a fost numit în cinstea regelui Albert I al Belgiei. Canal leagă orașele Antwerp de Liège și râurile Meuse și Scheldt. De asemenea, Canalul Albert face legătura cu Canalul Dessel-Turnhout-Schoten. Canalul Albert are o adâncime standard de 3,4 m și o lățime de maximum 6,7 m. Vasele cele mai mare care pot folosi canalul sunt barje de cel mult 10.000 t, mult mai mici decât cele
Canalul Albert () [Corola-website/Science/333782_a_335111]
-
de mica adâncime în partea de nor-est a Belgiei, care a fost numit în cinstea regelui Albert I al Belgiei. Canal leagă orașele Antwerp de Liège și râurile Meuse și Scheldt. De asemenea, Canalul Albert face legătura cu Canalul Dessel-Turnhout-Schoten. Canalul Albert are o adâncime standard de 3,4 m și o lățime de maximum 6,7 m. Vasele cele mai mare care pot folosi canalul sunt barje de cel mult 10.000 t, mult mai mici decât cele care navighează
Canalul Albert () [Corola-website/Science/333782_a_335111]
-
Liège și râurile Meuse și Scheldt. De asemenea, Canalul Albert face legătura cu Canalul Dessel-Turnhout-Schoten. Canalul Albert are o adâncime standard de 3,4 m și o lățime de maximum 6,7 m. Vasele cele mai mare care pot folosi canalul sunt barje de cel mult 10.000 t, mult mai mici decât cele care navighează pe Rin sau Dunăre, sau cele care folosesc căile navigabile din SUA sau Canada. Între Antwerp și Liège diferența de nivel este de 56 m.
Canalul Albert () [Corola-website/Science/333782_a_335111]
-
cel mult 10.000 t, mult mai mici decât cele care navighează pe Rin sau Dunăre, sau cele care folosesc căile navigabile din SUA sau Canada. Între Antwerp și Liège diferența de nivel este de 56 m. De-a lungul canalului au fost construite șase ecluze pentru depășirea problemelor create de diferența de nivel. Cinci ecluze asigură depășirea unei diferențe de nivel de câte 10 m la Genk, Diepenbeek, Hasselt, Kwaadmechelen, și Olen. A șasea ecluză de la Wijnegem asigură o diferență
Canalul Albert () [Corola-website/Science/333782_a_335111]
-
Cinci ecluze asigură depășirea unei diferențe de nivel de câte 10 m la Genk, Diepenbeek, Hasselt, Kwaadmechelen, și Olen. A șasea ecluză de la Wijnegem asigură o diferență de nivel de 5,45 m. Până la darea în folosință în 1939 a Canalului Albert, călătoria pe apă din Antwerp la Liege lua o săptămână. În zilele noastre, distanța dintre cele două orașe este străbătută pe cale apei aproximativ 18 ore. Canalul Albert a fost construit din 1930 până în 1939. Compania germană de construcții „Hochtief
Canalul Albert () [Corola-website/Science/333782_a_335111]