33,155 matches
-
Acest articol prezintă diferențele teologice dintre catolici și ortodocși, bazate pe punctele de vedere ale unor teologi ai Bisericii Ortodoxe și ai Bisericii Romano-Catolice, despre ceea ce interpretează aceștia ca fiind diferențele dintre teologiile lor, precum și diferențele ecleziastice. Deși printre cauzele schismei existente se numără factori culturali și politici, diferențele teologice continuă să fie motiv de dispută între bisericile occidentale și cele răsăritene. Câteva dintre chestiunile menționate mai
Diferențe teologice între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/327563_a_328892]
-
Evanghelia lui Ioan [Ioan, 15 26], în care Iisus Hristos învață ucenicii spunându-le: „Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul adevărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine”. Catolicii interpretează textul în sensul că dacă Iisus trimite Duhul, aceasta ar implica faptul că Sfântul Duh ar purcede din Fiul. Ortodocșii subliniază faptul că trimiterea nu este același lucru cu purcederea, că faptul că Duhul Sfânt a fost trimis nu implică
Diferențe teologice între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/327563_a_328892]
-
Filmul este o adaptare cinematografică liberă a basmului „Punguța cu doi bani” (publicată pentru prima oară în „Convorbiri literare” nr. 10 din 1 ianuarie 1876) de Ion Creangă. El combină tehnica filmului cu actori și desenele animate. Rolurile principale sunt interpretate de Draga Olteanu-Matei, Ion Lucian, Angela Similea, Florin Piersic, Constantin Fugașin și Virginia Mirea. Filmul începe cu prezentarea următorului rezumat: "„A fost odată o babă (Draga Olteanu-Matei) și un moșneag (Ion Lucian). Moșneagul a făcut un rămășag pe o punguță
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
faptul că năzdrăvanul cocoș al lui Creangă are acum o explicație cât se poate de S.F.: e rezultatul amorului dintre o găină ortodoxă și cocoșul de tablă al giruetei de pe acoperiș; și are motorașe cu reacție sub aripi. Și e interpretat de o păpușă iritant de simplistă și inexpresivă, dar filmată în prim-planuri insistente, ca și cum primele zece secunde n-ar fi fost de ajuns ca să-i simțim gustul de plastic vopsit”". Singurul element care mai amintește de umorul din primele
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
filmată în prim-planuri insistente, ca și cum primele zece secunde n-ar fi fost de ajuns ca să-i simțim gustul de plastic vopsit”". Singurul element care mai amintește de umorul din primele filme ale lui Gopo este zmeul rănit în lupte, interpretat de Florin Piersic. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Rămășagul" este de fapt un amestec al mai multor basme, în care Gopo schimbă sensul personajelor: zâna cea bună este soția zmeului și se plimbă
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
Ciprian Porumbescu este un film biografic românesc în două părți din 1973, regizat de Gheorghe Vitanidis după propriul scenariu. Rolurile principale sunt interpretate de Vlad Rădescu, Tamara Crețulescu, Emanoil Petruț, Emilia Dobrin, Sebastian Papaiani și Dan Ionescu. Filmul prezintă viața compozitorului român Ciprian Porumbescu (1853-1883), care a trăit în Bucovina aflată sub stăpânirea austriacă. Tânărul a compus câteva binecunoscute cântece patriotice ("Trei culori
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu participarea Conservatorului Ciprian Porumbescu din București și cu concursul autorităților administrative din județele Suceava și Brașov. La realizarea filmului a colaborat Viorel Cosma pe post de consilier istoric. Rolul principal a fost interpretat de tânărul debutant Vlad Rădescu, student în anul I la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Printre actorii care au fost în probe la acest film s-a aflat și Elvira Godeanu. Rolul lăutarului Grigore Vindereu a fost
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
s-a aflat și Elvira Godeanu. Rolul lăutarului Grigore Vindereu a fost încredințat de regizor cântărețului de muzică populară Aurel Tudose (născut la 28 iulie 1941 în satul bucovinean Vicovu de Jos), angajat la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Artistul interpretase rolul principal - „Haiducul Darie” - în piesa „Haiducii” (alături de Sofia Vicoveanca) și în opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, ambele fiind regizate de profesorul Ioan Iacob. Regizorul Gheorghe Vitanidis l-a remarcat la un spectacol organizat la Casa de Cultură din
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
de la Moscova. Muzica din film a fost compusă de Ciprian Porumbescu, fiind prelucrată de compozitorul Richard Oschanitzky. Sunt incluse pe coloana sonoră și fragmente din opereta "Lăsați-mă să cânt" de Gherase Dendrino, pe versurile lui Johann Strauss. Muzica este interpretată instrumental de Orchestra Operei din București dirijată de Paul Popescu și vocal de corul Madrigal dirijat de Marin Constantin și de ansamblul Ciprian Porumbescu din Suceava dirijat de Gheorghe Sîrbu (solistă fiind Sofia Vicoveanca). Valsurile lui Johann Strauss sunt interpretate
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
interpretată instrumental de Orchestra Operei din București dirijată de Paul Popescu și vocal de corul Madrigal dirijat de Marin Constantin și de ansamblul Ciprian Porumbescu din Suceava dirijat de Gheorghe Sîrbu (solistă fiind Sofia Vicoveanca). Valsurile lui Johann Strauss sunt interpretate la vioară de Ștefan Ruha. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 8.526.000 lei. Filmul "Ciprian Porumbescu" a fost vizionat de 4.169.692 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
Femeia în roșu este un film românesc din 1997, regizat de Mircea Veroiu. Rolurile principale sunt interpretate de Elena Albu, Dragoș Pâslaru, Radu Amzulescu, George Petcu și Răzvan Popa. Acesta a fost ultimul film realizat de Mircea Veroiu; regizorul a decedat la două luni după premiera filmului. Filmul relatează câteva aspecte din viața Anei Cumpănaș (1889-1947), cunoscută
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
este o referire la Stanisław Kociołek, prim-secretarul Paritdului Comunist din Gdańsk, care a acționat ca viceprim-ministru în timpul masacrului muncitorilor din 1970. Grabówek și Chylonia sunt nume de cartiere din orașul Gdynia. În filmul "Człowiek z żelaza" (1981) Krystyna Janda interpretează împreună cu Jacek Kaczmarski și Przemysław Gintrowski. Interpretarea Krystynei Janda se află pe unul dintre discurile sale ("Guma do żucia"). În filmul "Psy" (1992) al lui Władysław Pasikowski apare o scenă în care ofițeri în stare de ebrietate de la Służby Bezpieczeństwa
Balada lui Janek Wiśniewski () [Corola-website/Science/327660_a_328989]
-
Bezpieczeństwa cântă "Balada", în timp ce transportă pe umerii lor un coleg beat. Această reprezentare a determinat proteste din partea membrilor sindicatului "Solidaritatea" care au considerat că s-a calomniat memoria protestatarului ucis . În filmul "Czarny czwartek" (2011) al lui Antoni Krauze "" este interpretată de Kazik Staszewski. A fost realizat și un videoclip pentru promovarea filmului. Piesa muzicală se află pe albumul "Bar La Curva / Plamy na słońcu" (2011) al grupului Kazik na Żywo.
Balada lui Janek Wiśniewski () [Corola-website/Science/327660_a_328989]
-
Este unul dintre cei mai marcanți actori ai teatrelor de limbă maghiară din Transilvania din secolul al XX-lea. Începând din 1990 a pregătit actorii de limbă maghiară din Cluj în calitate de profesor la Catedra de Teatru a Universității Babeș-Bolyai. A interpretat roluri memorabile în piese importante ale dramaturgiei universale. A jucat în importante filme românești și maghiare, precum "Pădurea spânzuraților" regizat de Liviu Ciulei, care a obținut în 1965 Premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul de Film de la Cannes
András Csiky () [Corola-website/Science/327650_a_328979]
-
cunoscuți în Grecia (după experiențele Formyx și respectiv Idols) în momentul în care s-au reunit cu Sideras și Koulouris pentru a înființa formația. Primele lor înregistrări au fost pentru albumul lui George Romanos, "În Concert and în Studio", unde interpretează patru piese fiind prezentați drept 'Vangelis și Orchestră'. În același an au înregistrat două piese demo pe care le-au prezentat studiourilor Philips Records. Cel mai probabil la propunerea lui Vangelis, formația încă anonimă (sub numele de "The Papathanassiou Set
Aphrodite's Child () [Corola-website/Science/327653_a_328982]
-
pentru albumele Global Underground. Release-urile au venit cu o prezentare grafică diferită, în rest fiind aceeași. Aceasta este o listă completă a albumelor disponibile din seria principala Global Underground, ce include numărul secvențial al albumului din serie, DJul/ producătorul care interpretează, locația în care a avut loc evenimentul și data de lansare oficială a compilației. Numerele listate din catalog șunt pentru versiuni britanice. Numerele de pe albumele distribuite de Prosperă în Statele Unite, șunt trecute în paranteze - cele fără astfel de etichete nu
Global Underground () [Corola-website/Science/327651_a_328980]
-
care lucrează în genurile fusion sunt adesea dificil de a clasifica în cadrul non-fusion stilurilor, în primul rând pentru că cele mai multe genuri au evoluat din alte genuri. Acești artiști, în general, se consideră parte a ambelor genuri. De exemplu, un muzician care interpretează predominant blues influențat de rock este etichetat adesea ca muzician de blues-rock, cum ar fi Stevie Ray Vaughan și Double Trouble. Vaughan, un chitarist de blues din Texas, a utilizat în combinașie rockul și bluesul. Ray Charles, care a ănregistrat
Fusion () [Corola-website/Science/327658_a_328987]
-
în sudul României, mai cu seamă în zona folclorică Vlașca-Teleorman. Numeroase și frecvent cântate până către mijlocul secolului al XX-lea la nunțile sătești, astăzi baladele s-au fărâmițat ori au dispărut de tot. Ele reprezintă niște „relicve” ale celor interpretate la curțile medievale. Ele se aseamănă cu doinele datorită ritmului lor rubato. Totuși, dispariția baladei nu înseamnă o rupere a acesteia din lumea poeziei populare. Elemente ale ei au fost reținute de alte specii ale poeziei populare, precum doinele. Textele
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
specii ale poeziei populare, precum doinele. Textele baladelor sunt de cele mai multe ori instabile, ea fiind „recompusă” în mii de variante de fiecare interpret (rapsod și lăutar). Melodia baladelor este mai stabilă decât textul lor. Actualmente, majoritatea baladelor din Gorj sunt interpretate de Cristian Geagu-Cătăroiu, nepotul lăutarului Petre Geagu. Din repertoriul său fac parte balade din toate categoriile: haiducești, vitejești („Ghiță Cătănuță”) și, mai ales, sociale („Uncheșelul”, „La nuntă la Vijulan”, „Bărbatul meu nu este mort”, „Gogin din Buduhala” ș.a.). Două dintre
Folclorul muzical din Gorj () [Corola-website/Science/327640_a_328969]
-
Stejar - extremă urgență este un film românesc din 1974, regizat de Dinu Cocea după un scenariu de Horia Lovinescu și Mihai Opriș. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Constantin Diplan, Irina Petrescu, Ion Caramitru, Amza Pellea, Vasile Cosma, Geo Barton și Mihai Pălădescu. El a fost dedicat răsturnării regimului dictatorial condus de mareșalul Ion Antonescu la 23 august 1944, în urma unei conspirații a Casei Regale, a
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
a fost cascadorul Szabolcs Cseh, fără a fi creditat însă pe generic. Textul și muzica momentului muzical-umoristic de la Teatrul Cărăbuș au fost scrise de Nicolae Stroe, coreografia a fost realizată de Sandu Fayer, iar rolul lui Constantin Tănase a fost interpretat de Aurică Tănase. Muzica filmului a fost compusă de Cornelia Tăutu (care a debutat ca autoare de muzică de film) la propunerea lui Dumitru Fernoagă, directorul Casei de Filme 5. Deoarece compozitoarea era debutantă, Dinu Cocea și-a imaginat că
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
la telefon după șapte ani de așteptare, iar compozitoarea s-a dus la coadă cu partitura în mână, continuând să scrie în picioare în timp ce-și aștepta rândul. Cornelia Tăutu a reușit să predea partiturile la termen și a interpretat muzica filmului la pian, în fața lui Dinu Cocea și a lui Fernoagă. "„Am crezut atât de mult în ceea ce făcusem și am interpretat atât de pătimaș încât i-am convins”", a afirmat compozitoarea. Dinu Cocea a insistat ca muzica filmului
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
în timp ce-și aștepta rândul. Cornelia Tăutu a reușit să predea partiturile la termen și a interpretat muzica filmului la pian, în fața lui Dinu Cocea și a lui Fernoagă. "„Am crezut atât de mult în ceea ce făcusem și am interpretat atât de pătimaș încât i-am convins”", a afirmat compozitoarea. Dinu Cocea a insistat ca muzica filmului să fie interpretată de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române dirijată de Iosif Conta. Dirijorul se afla în Italia, dar a venit imediat când
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
la pian, în fața lui Dinu Cocea și a lui Fernoagă. "„Am crezut atât de mult în ceea ce făcusem și am interpretat atât de pătimaș încât i-am convins”", a afirmat compozitoarea. Dinu Cocea a insistat ca muzica filmului să fie interpretată de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române dirijată de Iosif Conta. Dirijorul se afla în Italia, dar a venit imediat când l-au chemat. El a rugat-o pe compozitoare să oprească din sală orchestra, atunci când auzea o notă greșită. Deoarece
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
anilor 1970 ca solist al ansamblului de divertisment a Brigăzii de parașutiști. După terminarea serviciului militar s-a evidențiat prin succesele sale în cadrul Festivalului cântecului și șlagărului în stil oriental „La'mnatzéah Shir Mizmor”. La Festivalul organizat în 1971 a interpretat cântecul lui Avihu Medina, Oneg Shabat (Plăcerea Shabatului), iar în anul următor s-a plasat pe locul întâi cu melodia lui Amos Meller "Ir kalá" (Oraș mireasă). În 1973 a câștigat premiul al treilea cu Shir saméah (Cântec vesel) scris
Uri Shevah () [Corola-website/Science/327669_a_328998]