314,502 matches
-
recunoscut de guvernul francez, de cel al SUA, al Marii Britanii și al Italiei drept exponent al intereselor poporului român; 5/18 octombrie 1918 - Declarația de independență a Transilvaniei, citită în Parlamentul de la Budapesta; 5/18 noiembrie 1918 - Manifest către popoarele lumii, prin care Consiliul Național Român Central afirmă dorința românilor transilvăneni de a se uni cu România; 4 iunie 1920 - Se încheie, la Trianon, Tratatul de pace între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria, document care recunoștea pe plan internațional unirea
1 Decembrie Ziua Naţională a României () [Corola-website/Journalistic/296338_a_297667]
-
în care toți românii s-ar regăsi administrativ și politic. Era o teorie formulată de bănățeanul Aureliu Popovici și care avea destui susținători în Regat, mai ales de cei fascinați de dezvoltarea tehnologică și ordinea și disciplina atât de tipice lumii germanofone. Nici unul dintre aceștia nu știa de codicilul secret. Doi ani de zile România s-a aflat într-o neutralitate militară, fiind sfâșiată de pasiunile politice ale celor două tabere. Victoria, nu îndeajuns de rumegată, a României în cel de-
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
Fiecare națiune are repere fundamentale care îi definesc locul în spațiu și timp. Oricât de globalizată ar deveni lumea în care trăim, poporul român are un pilon statal și identitar central: Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, statornicită ca Ziua Națională a României.Românii din țară și din afara granițelor au adânc întipărită în ființa lor însemnătatea covârșitoare a zilei
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Visul secular al românilor devenea astfel realitate politică, rămânând de neclintit și astăzi în ființa națională. O sărbătoare pentru TOȚI românii Faptul că 1 Decembrie este sărbătorită în toate comunitățile de români din lume atestă importanța acestui moment istoric pentru ființa națională și identitatea tuturor românilor. Din SUA în China, Ziua Națională a României este celebrată de românii din diaspora în principalele locuri în care ei simt românește: biserica, familia, pretutindeni unde se pot
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
singur stat. Și conaționalii noștri din Franța punctează marele moment al istoriei naționale prin dans și cântec românesc. O mențiune specială se cuvine Ligii Studenților Români din Străinătate, care celebrează în fiecare an Ziua Națională a României în toate colțurile lumii prin evenimente și întâlniri. A devenit o frumoasă tradiție ca, prin intermediul filialelor din întreaga lume, aceștia să contribuie la promovarea culturii naționale. Este cu atât mai remarcabil cu cât într-o lume în care sentimentele naționale au tendința de a
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
și cântec românesc. O mențiune specială se cuvine Ligii Studenților Români din Străinătate, care celebrează în fiecare an Ziua Națională a României în toate colțurile lumii prin evenimente și întâlniri. A devenit o frumoasă tradiție ca, prin intermediul filialelor din întreaga lume, aceștia să contribuie la promovarea culturii naționale. Este cu atât mai remarcabil cu cât într-o lume în care sentimentele naționale au tendința de a se estompa, tinerii duc mai departe sensul profund al unui moment fără egal, definitoriu pentru
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
an Ziua Națională a României în toate colțurile lumii prin evenimente și întâlniri. A devenit o frumoasă tradiție ca, prin intermediul filialelor din întreaga lume, aceștia să contribuie la promovarea culturii naționale. Este cu atât mai remarcabil cu cât într-o lume în care sentimentele naționale au tendința de a se estompa, tinerii duc mai departe sensul profund al unui moment fără egal, definitoriu pentru poporul român: Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
Hillary Clinton, deținătoare a unui background impresionant (două mandate de first lady, unul semnificativ de secretar de stat în administrația Obama, opt ani senator de New York din partea Partidului Democrat), a aruncat în aer marea majoritate a predicțiilor și calculelor mai-marilor lumii, analiștilor politici, mass - media interne și internaționale. Umărind presa americană, dar și pe cea externă, atrage atenția încă din debutul campaniei prezidențiale americane un editorialist, Thomas L. Friedman, deținător a două premii Pulitzer, a cărui rubrică din „New York Times” dă
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
și simplu se află din nou la o răscruce și își caută răspunsuri și soluții?! Răspunsurile nu pot fi acum decât parțiale, dificile și, poate, incomplete. Într-o perioadă în care votanții din SUA, dar și din alte colțuri ale lumii, din țări cu democrații consolidate, și-au arătat „antipatia” față de establishmentul politic, economia globalizată, privilegiile marilor corporații, clivajele tot mai pregnante dintre marile mase ale populațiilor și „minoritățile” conducătoare, atotputernice și prea bogate încep să iasă la iveală cu o
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
au votat sloganurile „Politica trebuie să fie despre oameni”, „Să facem America din nou măreață!”. Iar acest lucru ne traduce foarte clar dorința acestei națiuni de întoarcere la vechile valori, care au făcut din SUA cel mai puternic stat al lumii. Va reuși viitorul lider de la Casa Albă să-și țină promisiunile? Timpul ne va arăta cu certitudine dacă al 45-lea președinte american va avea forța să schimbe fundamental un sistem politic și economic deja ridigidizat de era neoliberalismului. El
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
Transpacific (TPP)? Oare va anula plăți de miliarde de dolari către ONU pentru programe ce vizează lupta împotriva schimbărilor climatice? Dar în privința Orientului Mijlociu, ce va decide? Dar față de Rusia? Va rămâne Europa principalul partener și aliat al Statelor Unite din lumea democrată sau se vor „îndepărta” cele două maluri ale Atlanticului? Își vor recalibra oare politica de securitate în zonă, premisă care neliniștește mai ales statele din vecinătatea vestică a Rusiei? Asemenea întrebări sunt firești, chiar dacă îngrijorătoare. Lumea de după 8 noiembrie
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
al Statelor Unite din lumea democrată sau se vor „îndepărta” cele două maluri ale Atlanticului? Își vor recalibra oare politica de securitate în zonă, premisă care neliniștește mai ales statele din vecinătatea vestică a Rusiei? Asemenea întrebări sunt firești, chiar dacă îngrijorătoare. Lumea de după 8 noiembrie 2016 cu siguranță nu mai seamănă cu cea din urmă cu o zi. Cu certitudine, o schimbare uriașă s-a produs. Sunt de apreciat înțeleptele cuvinte ale Regelui Mihai, după o mare dramă petrecută în România: „Democrația
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]
-
recuperate și expuse la Muzeul Prado din Madrid, numea operațiunea din anii 1930 ca fiind „cel mai mare efort de salvare a operelor de artă din istorie”. Estonia încearcă și astăzi să-și recupereze tezaurul împrăștiat în multe colțuri ale lumii și pe care l-a reprimit doar în parte. De la independența declarată în 1918, trecând prin anii de apartenență la fosta URSS, condițiile istorice nu au fost favorabile reîntoarcerii tezaurului eston la patria-mamă. Chiar și returnările de comori naționale au
Captivanta poveste a tezaurelor în pribegie () [Corola-website/Journalistic/296354_a_297683]
-
cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale și cu mari companii, în scopul demarării unui program complex de cooperare bilaterala. În anul 2012 a fost invitat de autoritățile chineze să participe la Congresul Asociației de Prietenie a Chinei cu Popoarele lumii și a rostit un discurs în plenul Congresului pe tema cooperării economice bilaterale România - China.
Dragonul Roşu – cel mai mare punct comercial al Chinei în afara graniţelor () [Corola-website/Journalistic/296360_a_297689]
-
conducerea Festivalului, această retragere, din motive care ar trebui să pună pe gânduri pe administratorii culturii din România, a dat prilejul unui regal artistic de neegalat.La București au fost întâmpinate cu aplauze mai mult decât binemeritate mari orchestre ale lumii. Au concertat „Israel Philarmonic Orchestra”, sub bagheta lui Zubin Mehta, un dirijor uriaș, „Berliner Philarmoniker”, dirijată de sir Simon Rattle, „Staatskapelle Dresden”, condusă de Christian Theleman și avându-l ca solist pe marele Yefim Bronfman, „San Francisco Simphony”, cu Michael
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
în număr impresionant la această ediție a Festivalului. Este limpede, Festivalul și Bucureștiul au nevoie de o mare și modernă sală de concerte, de un Auditorium care să primească pe scena sa în cele mai bune condiții marile orchestre ale lumii, inegalabilii soliști care aduc omagiul lor lui George Enescu. Ateneul Român este o sală minunată, clădirea este o bijuterie, simbolistica sa este pe deplin românească, dar, vrem nu vrem, aparține altui secol. Este nevoie de un pas înainte, un pas
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
precar, relațiile interstatale între cei mari - labile și nesigure, evoluțiile - imprevizibile, surprizele - frecvente, căutările și tatonările - pe agenda tuturor, neliniștea - omniprezentă. Toată lumea pare să aștepte ceva, pentru că toată lumea e nemulțumită de ceva, parcă nimeni nu-și mai găsește locul în lume sau nu e mulțumit de situația prezentă. Este, cumva, starea de spirit din 1914, cea din 1939, fără ca aceasta să însemne, însă, un nou război mondial, desi harmalaia mediatică în lume, uneori chiar și pe la noi, a ajuns la niveluri
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
ceva, parcă nimeni nu-și mai găsește locul în lume sau nu e mulțumit de situația prezentă. Este, cumva, starea de spirit din 1914, cea din 1939, fără ca aceasta să însemne, însă, un nou război mondial, desi harmalaia mediatică în lume, uneori chiar și pe la noi, a ajuns la niveluri de isterie și paranoia asemănătoare celor din pragul unui război. Alianțe politico-militare au dispărut (Tratatul de la Varșovia, CAER), altele își caută o nouă identitate (NATO) sau trec prin crize existențiale (UE
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
politico-militare au dispărut (Tratatul de la Varșovia, CAER), altele își caută o nouă identitate (NATO) sau trec prin crize existențiale (UE), încep să prindă consistentă noi grupări (Organizația de la Shanghai, Uniunea Eurasiatica, BRICS). Relațiile dintre protagoniștii statali și principalele alianțe ale lumii sunt, și ele, în tatonări și reevaluări. Statele Unite au rămas prima putere mondială (cu peste 55 la suta din cheltuielile militare ale lumii), dar mai spectaculoasă este schimbarea agendei de priorități externe a Washingtonului: dezangajarea treptată din Europa și Orientul Mijlociu
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
consistentă noi grupări (Organizația de la Shanghai, Uniunea Eurasiatica, BRICS). Relațiile dintre protagoniștii statali și principalele alianțe ale lumii sunt, și ele, în tatonări și reevaluări. Statele Unite au rămas prima putere mondială (cu peste 55 la suta din cheltuielile militare ale lumii), dar mai spectaculoasă este schimbarea agendei de priorități externe a Washingtonului: dezangajarea treptată din Europa și Orientul Mijlociu și focalizarea pe Asia-Pacific. Rezultatul imediat este tranșant negativ - pierdere de influență în zonele trecute în plan subaltern, în profitul unor forțe ostile
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
în fața unei noi sfidări, iar relațiile cu Rusia (pe fondul evenimentelor din Ucraina) solicită preocupant coerentă opțiunilor politice, economice și de apărare ale UE. Uniunea Europeană nu-și poate găsi o voce cu care să se exprime clar și hotărât în lume în condițiile în care Germania, liderul informal al organizației, ezita sau evita să-și asume un rol preeminent măcar în împrejurări în care acest lucru s-ar cere (iar ezitarea Berlinului vine de la faptul că nu poate exprima un consens
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
al organizației, ezita sau evita să-și asume un rol preeminent măcar în împrejurări în care acest lucru s-ar cere (iar ezitarea Berlinului vine de la faptul că nu poate exprima un consens european). Chină, devenită principala putere economică a lumii, și-a încetinit (premeditat?) ritmul impetuos de creștere. Performanțele sale sunt însă dualiste, observă universitarul Zingxua Căi, din Beijing: „Succesele economice, împărțite la 1,3 miliarde de locuitori, devin foarte slabe, iar problemele socio-economice, multiplicate de 1,3 miliarde de
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
mari. Chină rămâne încă o țară în curs de dezvoltare, nu putere mondială. Este mai degrabă o țară mare decât o țară puternică”. Rusia înscrie, de câțiva ani, o revenire și o prestație spectaculoasă în arenă mondială. Afirmarea să în lume, continuu ascendentă în timpul președințiilor lui Puțin, a stopat extinderea spre est a UE și a NATO, ca și intențiile europene și euroatlantice ale statelor post-sovietice europene. „Preinfarctul” relațiilor ruso-occidentale, cauzat de criza ucraineană, pare să se cicatrizeze, căci și în
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
primul rând Statele Unite - trăiesc de pește în sfert de veac cu impresia greșită că Rusia a pierdut Războiul Rece, ca a devenit o țară subalterna, ca multe altele, drept care trebue tratată ca atare. Iar nesocotirea rolului și locului Rusiei în lume este, pentru Puțin, cea mai mare ofensa care poate fi adusă țării sale. De aici înrăutățirea bruscă a atmosferei internaționale prin războaiele din Iugoslavia, Georgia, Ucraina, într-un fel acum și cel din Siria. Ne îndreptăm către un nou Război
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]
-
și Rusia și-au redus dramatic arsenalele nucleare, iar NATO și-a sporit capacitatea de apărare convențională (prin extinderea spre Est); - o competiție economică este exclusă, căci economiile SUA și UE sunt de 15 ori mai mari decât economia Rusiei. Lumea ar trebui, cu alte cuvinte, să se aștepte, cel puțin pentru următorii câțiva ani, nu la un război mondial, fie el și hibrid, ci mai degrabă la o pace hibrida. Pace hibrida însemnând, firește, si o sumedenie de disconforturi, inclusiv
Lumea 2016: nu război mondial, ci pace mondială hibridă by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296347_a_297676]