32,616 matches
-
aduce o cantitate mare de preicipitații pe teritoriul țării. Vremea are o dublă influență: una a sistemului climatic siberian și a doua. a tipului climatic din zona sudică a Pacificului. Clima este influențată de prezența Curentului Japoniei(Kuroshio), un curent cald iar nordul este dominat de Curentul Kuril(Oyashio), un curent rece, care acționează în estul insulei Hokkaido și la nord de Honshu. Zona intersecției celor doi curenți este una propice pescuitului. Curentul Tsushima, un braț al Curentului Japoniei, transportă apă
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
iar nordul este dominat de Curentul Kuril(Oyashio), un curent rece, care acționează în estul insulei Hokkaido și la nord de Honshu. Zona intersecției celor doi curenți este una propice pescuitului. Curentul Tsushima, un braț al Curentului Japoniei, transportă apă caldă către nord, până în Marea Japoniei. Umiditatea este destul de ridicată tot timpul anului, cu precipitații ce variază, în medie, de la 1000 la peste 2500 mm. Temperatura medie variază de la 17°C, în porțiunile sudice, la 9°C, în extremitatea nordică. Hokkaido
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
Mortua Est", și "Epigonii" și va reveni ulterior după moartea poetului asupra întregului set de poezii publicate antum în studiul "Eminescu și poeziile sale", publicat la scurtă vreme după moartea sa prematură. Dar poate documentul cel mai uman, cel mai cald este scrisoarea pe care i-o trimite în perioada în care poetul se îngrijea de sănătate, în străinătate, într-un sanatoriu din Viena, asigurîndu-l că volumul său de "Poesii", editat de Socec în ediție princeps în 1883, se bucură de
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
interferența aerului cald-umed din zona mediteraneană, cu umiditate insuficientă, ceea ce determină o frecvență mare a secetelor. De exemplu, doar în perioada 1990-2007, în țară au fost înregistrate nouă secete. Cele patru anotimpuri sunt bine evidențiate, iarna fiind blândă, iar vara caldă. Mișcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest și Sud-Vest. Temperatura medie anuală a aerului din nord spre sud variază între 8,0 °C (Briceni) și 10,0 °C (Cahul) semnalându-se
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
4 000 km între Capul Nordului, unde temperatura medie anuală este de −5 °C, și insula Creta unde temperatura medie anuală este de 18 °C. Centrul și răsăritul continentului au o climă continentală contrastată, cu ierni reci și veri foarte calde (mai ales în ultimele decenii și cu precădere în orașele moderne dominate de asfalt, ciment, beton și sticlă), dar în apus și la miazăzi se manifestă respectiv influențele atlantice și mediteranene care moderează contrastele termice. Dinspre Atlantic vin vânturile de
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
sticlă), dar în apus și la miazăzi se manifestă respectiv influențele atlantice și mediteranene care moderează contrastele termice. Dinspre Atlantic vin vânturile de apus care aduc umezeală tot anul și mențin temperaturile deasupra mediei mondiale la latitudinile corespunzătoare, mulțumită apelor calde aduse de curentul Nord-Atlantic zis și „Curentul Golfului” (este vorba de Golful Mexic: acest curent este numit "Gulf Stream" în limba engleză și "Corriente del Golfo" în spaniolă). Spre răsărit, marile presiuni de iarnă formează bariere de aer rece în
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
mase de aer se întâlnesc sau geruri uscate mai la răsărit. Munții norvegieni constituie de asemenea o barieră, astfel că Scandinavia are o climă continentală rece. Spre sud, clima mediteraneană se caracterizează prin ierni călduțe și ploioase și prin veri calde, uscate și însorite, astfel încât această climă a fost definită ca fiind „temperată iarna și subtropicală vara”. Acești factori explică repartizarea climelor Europei așa cum apar pe harta alăturată. Factorii genetici ai climei Europei sunt: Europa este situată în spațiul de acțiune
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
a vânturilor polare. Influența centrilor barici situați în afara continentului sau pe marginile acestuia (Anticiclonul Azorelor, Anticiclonul Groenlandez, Anticiclonul Siberian, Ciclonul Islandez, Ciclonul Central Asiatic) determină deplasarea pe continent a unor mase de aer diferite: polare- foarte reci și relativ continentale-reci/calde, atlantice-călduroase și umede, mediteranene/nord africane-calde și umede; după sezon și uscate. Diversitatea maselor de aer și raporturile dintre acestea determină caracteristici variate în regimul precipitațiliilor, temperaturii. Manifestarea elementelor climatice principale; izotermele medii anuale și cantitatea medie anuală de precipitații
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Atlanticului de Nord, în vest (sub aspectul repartiției temperaturilor medii și al regimului precipitațiilor) și de influența maselor continentale, în est (în caracterul continental al temperaturii și arid al regimului precipitațiilor). Caracteristici: două sezoane (iarna răcoroasă și umedă, vară foarte caldă și secetoasă), temperaturile medii ale lunilor extreme fiind de 10 °C în ianuarie și 25 °C în iulie.Precipitațiile medii anuale sunt de 600-900 mm/an (predominant în aprilie și octombrie), zona de interferență între circulația vestică, de pe Marea Mediterană și
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
luni. Vara, temperaturile medii cuprind 15 °C - 18 °C, precipitațiile medii anuale scad de la vest (800 mm/an) la est (500 mm/an). Caracteristici: influența maselor de aer nordice și est-continentale; rece și umed la nord (500 mmm/an), mai cald și ariid în sud (200-300 mm/an). Caracteristici: precipitații moderate; nuanțe de ariditate (în estul Mării Negre) Caracteristici: cca. 5-6 luni temperaturi medii negative; media lunii iulie între 10 °C - 15 °C ; precipitații de 500 - 800 mm/an, predominant sub formă
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
a Varșoviei are un pattern geomorfologic diferit. Sunt câteva nivele ale câmpii rezultate în urma terasării Vistulei și o mică parte abruptă, puțin observabilă, a câmpiei de acumulare glaciară. Clima Varșoviei este una de tip continental cu ierni friguroase și veri calde. Temperatura medie este de −3 °C (27 °F) în ianurie și 19.3 °C (66.7 °F) în iulie. Temperaturile pot să atingă uneori 30 °C (86 °F) vara. Primăvara și toamna sunt în general anotimpurile frumoase, prima fiind însorită
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
continentală (partea sudică și centrală însumând mai bine de 90% din suprafața, se încadrează în ținutul de climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ținutul cu climă de dealuri). În ambele ținuturi climatice, verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și SV care determină intervale de încălzire și de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ținutul cu climă de dealuri). În ambele ținuturi climatice, verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și SV care determină intervale de încălzire și de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Șiretului, Prutului și Dunării introduc în valorile și regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
lunca, măi umed și mai răcoros vară și mai umed și mai puțin rece iarnă. Circulația generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvență relativ mare a advecțiilor lente de aer temperat-oceanic din V și NV (mai ales in semestrul cald), frecvență de asemenea mare a advecțiilor de aer temperat-continental din NE și E (mai ales în anotimpul rece), precum și advecțiile mai puțin frecvente de aer arctic din N și aer tropical maritim din SV și S. Relieful - prin poziția sa
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
înregistrează 1.980 mm pe an, majoritatea sub formă de zăpadă. Majoritatea Germaniei are o climă temperată, în care predomină vânturile vestice umede. Clima este moderată de Curentul Atlanticului de Nord, care este extinderea nordică a Curentului Golfului. Această apă caldă afectează zonele riverane Mării Nordului, inclusiv zona de-a lungul Rinului, care se varsă în Marea Nordului. În consecință, în partea de nord și nord-vest, clima este oceanică; ploile cad pe parcursul întregului an, cu un maxim în timpul verii. Iernile sunt blânde, iar
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
maxim în timpul verii. Iernile sunt blânde, iar verile tind să se răcească, deși temperaturile pot depăși 30° C (86° F) pentru perioade prelungite. În zonele estice, clima este mai mult continentală; iernile pot fi foarte reci, verile pot fi foarte calde, iar adesea sunt consemnate perioade de secetă. Germania centrală și de sud sunt regiuni de tranziție, care variază de la o temperatură moderat oceanică la continentală, iar temperaturi pot depăși 30°C (86°F) pe timp de vară. Din punct de
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
închizând lagune vechi și creând lacuri, precum lacul Łebsko în Parcul Național Słowiński. Cele mai lungi peninsule sunt Peninsula Hel și Peninsula Vistuleană. Pe coastă există și multe stațiuni turistice, precum Sopot, Kołobrzeg sau Ustka. Polonia are o climă moderată, caldă tranzitivă cu temperaturile din sud atingând valori mai înalte decât în nord. Vara, o temperatură medie este de 17 °C pe coastă și de 18,3 °C în voievodatul Silezia Inferioară. Iarna, temperaturile medii sunt între 0 °C în Świnoujście
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
un climat temperat-oceanic. Orașul este influențat semnificativ de climatul continental blând, datorită poziției sale în intracontinentale. Gerurile sunt obișnuite iarna, iar între diferitele anotimpuri sunt diferențe mai mari de temperatură decât în mai multe zone cu climat oceanic. Verile sunt calde și uneori umede, cu media temperaturilor celor mai înalte de , iar a celor mai scăzute de . Iernile sunt reci, cu media temperaturilor celor mai înalte de , iar a celor mai scăzute de la −2 la 0 °C (de la 28 la 32
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
continentală (50% ținutului climatic al Câmpiei Române și 30 % ținutului climatic al Subcarpaților) și în proporție de cca. 20 % sectorului cu climă continental-moderetă (ținuturilor climatice ale munților mijlocii și înalți). Ținutul cu clima de câmpie se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații moderate și ierni nu prea reci, cu viscole rare și intervale de încălzire frecvente, care duc la topirea stratului de zăpadă. Pentru sectorul cu clima continental-moderată sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitații abundente și ierni foarte reci, cu
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
coboară până sub 9 °C în ținutul Subcarpaților și variază între 6 și 0 °C în sectorul montan. Pe culmile cele mai înalte devin negative, coborând chiar sub -2 °C (-2,6 °C pe vîrful Omu). Mediile lunii celei mai calde, iulie, scad treptat de la câmpie (21,7 °C la Titu și Găești) către deal (21 °C la Târgoviște) și munte (cca .5 - 6 °C) pe culmile montane cele mai înalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborâte
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
lume pentru podgoriile și calitatea vinurilor sale. Situându-se într-o zonă deluroasă, cu numeroase păduri și râuri, acest județ este bogat în peisaje frumoase, monumente istorice, atracții turistice care sunt adevărate încântări pentru ochiul și mintea vizitatorului, și o caldă invitație de a veni și a le vizita. Din patrimoniul județului fac parte și grupa de aproximativ 70 de biserici de lemn, Vasluiul fiind județul cu cel mai mare număr de astfel de construcții din Moldova. Numărul de locuri în
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
clima județului avea următorul specific: veri mai călduroase și ierni lungi și reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul județului. În partea de vest a județului climatul are nuanțe mai aride, verile fiind în general mai secetoase și mai calde. Temperaturile medii anuale sunt între 2°-4 °C în partea de est și 8°-9 °C în partea de vest, luna cu temperaturile cele mai ridicate fiind iulie cu 18°-19 °C, iar cea cu temperaturile cele mai scăzute ianuarie
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
simțite pe Tamisa. Este unul din motivele pentru care Londra este expusă inundațiilor. Pentru a proteja orașul, în anii 1970 s-a construit la Woolwich, în aval, un sistem de ecluze numit Thames Barrier. Clima Londrei este temperată, cu veri calde dar rareori toride, și ierni blânde. Vara, temperatura depășește rareori 33 °C (recordul absolut fiind 37,9 °C, înregistrat în 2003). Iarna, căderile de zăpadă sunt rare, iar stratul de zăpadă nu depășește în general 2 cm. În ciuda reputației de
Londra () [Corola-website/Science/296823_a_298152]
-
de colonadele lui Bernini. Este cel mai mic stat suveran din lume cu 0.44 km². Clima este aproape identică cu cea a Romei; temparată, climă mediteraneeană cu ierni blânde și ploioase din septembrie până la mijlocul lui mai și veri calde și secetoase din mai până în august. Sunt câteva trăsături locale, în principal ceața și roua cauzate de mărimea anormală a bazilicii Sf. Petru, altitudinea, fântânile și mărimea întinsă a pieței pavate. Buget: Venituri (2003) 252 milioane $; cheltuieli (2003) 264 milioane
Vatican () [Corola-website/Science/296845_a_298174]
-
în România, unde a avut contacte cu personalitățile locale ale Bisericii Ortodoxe. La Liturghia Pontificală celebrată în Catedrala Sf. Iosif din București l-a îmbrățișat pe cardinalul Alexandru Todea, aflat în scaunul cu rotile. În octombrie 2002 a avut loc calda primire la Vatican a patriarhului Teoctist. În martie 2000, face o călătorie la Ierusalim unde vizitează așezământul "„Yad Vashem”" în memoria victimelor Holocaustului și se reculege la "Zidul Plângerii". Este primul papă care a vizitat o sinagogă (în Roma) și
Papa Ioan Paul al II-lea () [Corola-website/Science/296847_a_298176]