38,836 matches
-
a Moldovei, care apare o singură dată în istorie, pe la anul 170 când face o incursiune în peninsula balcanică, profitând de faptul că legiunile romane erau angajate în lupte grele cu marcomanii. În anul următor în luptele lor cu vandalii dispar și nu mai sunt pomeniți de istorie). La pagina 542 din Garda de Fier Pandrea continua subiectul autoanalizei lui Nicolae Petrașcu cu alte câteva considerațiuni: Capitulare în fața patriei Referatul politic de dizolvare a Gărzii de fier, ținut de către profesorul Nicolae
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că la venirea lor acasă l-au găsit pe Petrașcu mort în baie și geamul de la cameră deschis. Pe acel colonel, nu l-a mai văzut nimeni după aceea. întrebarea logică: Nu a venit odată cu anchetatorul? Colonelul cum de a dispărut? Azi s-ar putea afla dezlegarea acestei tragedii? Sigur că da, și totuși nu se poate. De ce ? Judecătorii care în trecut au condamnat - nu exagerez - de ordinul zecilor de mii (poate sute), oameni total nevinovați, sunt tot pe posturile lor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cunoaște părerea în legătură cu această moarte. I-am răspuns că nu poate fi vorba de sinucidere, dar în situația respectivă ne putem aștepta la orice. Ne aflam imediat după evenimentele din Cehoslovacia, din 1968. Câțiva ani mai târziu, Eugen Florea a dispărut și el în condiții misterioase: a fost transportat la spital în comă, fără a se putea afla de cine a fost adus și de unde a fost luat. 27.2.2003 Maria Brahonschi Cei care cunosc stilul de lucru al Securității
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mod eronat, că singurul drum ce le rămânea de urmat era autosuprimarea. Obligația lui de comandant al unei armate, ieșită momentan din luptă, nu-i putea permite să se lase antrenat de niște circumstanțe conjucturale, chiar dacă foarte nefavorabile și să dispară, lăsându-i pe toți într-o dezorientare cauzată de acest fapt. Nu era în firea lui de luptător neînfricat și creștin convins o astfel de dezertare. Speranța care moare ultima, mai licărea și în conștiința lui ca o scânteie, nădăjduind
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prezentare deosebit de frumoasă. Circulară Din țară ne vine îndurerata știre că în ziua de 29 octombrie 1968 a încetat din viață, la Sibiu, profesorul Nicolae Petrașcu, comandant legionar și fost secretar general al Mișcării Legionare... Cu moartea lui Nicolae Petrașcu dispare una din cele mai puternice și reprezentative personalități legionare, a cărei activitate și putere de sacrificiu au lăsat urme neșterse în Legiune, așezându-l în șirul celor mai mari eroi și martiri ai Legiunii. N-a existat moment important din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fapte și rezultate. Comandant legionar și fost secretar general al Mișcării Legionare după Biruința Legionară de la 6 septembrie 1940, el a încetat din viață la Sibiu în 29 Octombrie 1968, ucis în grele chinuri de Securitate. Cu moartea lui a dispărut una din cele mai puternice și reprezentative personalități legionare. A fost cu adevărat unul din Cruciații Secolului Douăzeci, un purtător al steagului lui Hristos. Misiuni multe a dus la îndeplinire dar cea mai grea și principala sa misiune a stat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prezentat ca o dovadă suplimentară a faptului că în România nu a existat Holocaust. În plus, arhivele din perioada războiului au devenit inacce sibile, iar cele câteva cărți publicate pe tema Holocaustului din România anterior impunerii rigidei cenzuri comuniste au dispărut în secțiuni restricționate ale bibliotecilor de stat, lăsându-i pe români cu puține posibilități care să le permită - chiar dacă și-ar fi dorit - să afle adevărul. Publicațiile Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, împreună cu cele ale Centrului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
puțin clar este cum putea fi de folos obștesc pentru populația evreiască. De la început, de la primul decret-lege, populația evreiască a fost de fapt obligată să presteze muncă în folosul unei societăți din care a fost exclusă. În vara anului 1942 dispare mesajul edulcorat, cel care voia să prezinte o realitate cosmetizată. În iunie 1942 statul separă apele: muncă de folos obștesc pentru români, muncă obligatorie pentru evrei! În „Instrucțiunile generale” elaborate de Marele Stat Major se afirma că: „potrivit Decretului Lege
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și concedii chiar la domiciliu (în orașele de reședință), călcându-se instrucțiile 18/528, trimise circular la toate unitățile Dvs. exterioare Pontatorii șantierelor nu fac apelurile prevăzute iar unde se fac, un control posterior ne mai făcându-se, mulți evrei dispar dupe aceea. Pe toate șantierele se găsesc lipsă evrei, fără nici o justificare. Organele de control militare nu sunt decât câte un ofițer la destul de multe unități împrăștiate. Nu am primit dela organele CFR până în acest moment nici o înștiințare despre lipsa
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
merg de preferință în aceleași mâini străine, evitând întreprinderile românești de Stat. 6/. - Măsurile severe de control al prețurilor și activității economice, îndeosebi Legea sabotajului economic au fost elaborate, avându-se în vedere în special comercianții și industriașii evrei. Ei dispărând sau numărul lor micșorându-se, aceste măsuri au rămas să se aplice astăzi proprietarilor, industriașilor și comercianților români, tratați ca dușmani ai națiunii, tocmai în momentul când ei urmăresc a se înfiripa economicește și să îndeplinească cu mari greutăți sarcina
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
folosiți prin rotație (după 60 zile de muncă), la conducerea echipelor de lucru. d) Un număr de 15.399 evrei cu situația neclară, deoarece au fost surprinși de evenimente în alte orașe, decât cele unde își aveau domiciliul, alții au dispărut din țară, sau stau ascunși și nu se prezintă la Cercurile de Recrutare. S’au luat măsuri ca toți să-și clarifice situația. 4) În ceiace privește folosirea evreilor pe timpul iernei, având în vedere ordinul Președinției Consiliului de Miniștri Nr.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
alegerea celor de trimis și celor ce rămân, s’a putut face în mod interesat. 2). Chiar și între cei înscriși în controalele C.R., mulți au rămas negăsiți și neidentificați. Se poate să fi fost preveniți în mod interesat să dispară. 3). În repartiția făcută de Prefecturi, se mai putea face o selecționare interesată între cei ce urmau să plece în detașamente depărtate de muncă grea și de muncă ușoară, în localitatea în care domiciliază evreii. 4). Acolo unde s’a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
C.F.R., drumuri și agricultură), altă parte în echipe de meseriași, la dispoziția armatei și întreprinderilor militarizate. - Evreii scutiți și cei mobilizați pentru lucru au fost lăsați la întreprinderile unde au activat. - Evreii cu situația neclară sunt dintre aceia care au dispărut și s’au ascuns, de controlul autorităților. S’au luat măsuri, pentru clarificarea situației lor. b) Ministerul Afacerilor Interne raportează că în lagărul Tg. Jiu sunt 710 evrei, care au fost întrebuințați la lucru pe Valea Jiului și în atelierele lagărului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
obligatorie, cerută de domnul General Subșef, pe Nota din 2 Octombrie 1942 Din centralizarea situațiilor, întocmite de către corpurile teritoriale la 1 August 1942, a reeșit un număr de 12.588 evrei, care nu și-au îndeplinit obligațiunile de muncă obligatorie (dispăruți din localitățile respective, dezertori din detașamentele de lucru, etc.). În baza acestor situații și a dispozițiunilor prevăzute în Instrucțiunile Generale Nr. 55.500/1942 și în Comunicatul Președinției Consiliului de Miniștri Nr. 88.661 din 5 Iulie 1942, Marele Stat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
din 28 Decembrie 1943 CERCUL IV ARMATĂ Stat Major către CERCUL TERITORIAL........................... Cu onoare vi se trimite: a) Un tabel nominal de evreii aduși din Transnistria pe baza aprobărei Președinției Consiliului de Miniștri. b) Un tabel de evreii fugiți sau dispăruți din lagăre, care urmează a fi urmăriți de Dvs. și a le încheia acte de dare „în judecată”. c) Un tabel de evreii morți „în Transnistria, cărora urmează a li se face cuvenitele mutații” în registre, comunicându-se aceasta și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
are domi ciliu, cei trei membri ai familiei nu fac parte din categoria evreilor înscriși la M.O. Deasemeni nu este prevăzut în ordinul Dvs. de mai sus în tabelul nominal, atât la decedați, cât și la cei fugiți sau dispăruți din Transnistria evreul Herșcu Buium ctg. 1938 matr. 1227 care până în prezent nu s’a întors la domiciliu. Cei doi evrei întorși din Transnistria au fost repartizați după cum urmează: 1) Smilovici Iosub Burăch ctg. 1933 de meserie zugrav, la Spitalul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Dacă privim totuși pământul ca pe o masă de cafea, de dragul simplificării, atunci scăpăm de o mulțime de probleme sâcâitoare pe care le-ar fi ridicat altfel sfericitatea sa. De exemplu, noțiunile de gravitație, de fus orar, de ecuator ar dispărea definitiv. Pe cine interesează existența ecuatorului? De câte ori în viață își pune un individ o asemenea problemă? De aceea îmi propun să privesc lucrurile, pe cât posibil, numai cum îmi convine mie. Lumea este alcătuită, după părerea mea, dintr-o infinitate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a celei stângi, mărturisesc cinstit că nu mi-a fost chiar ușor să mă deprind cu socotelile simultane. Mi-a luat foarte mult timp până am reușit să mă descurc ca lumea, dar o dată deprinsă dexteritatea, nu are cum să dispară așa ușor. La fel ca mersul pe bicicletă sau înotul. Nu vreau să spun că nu mai exersez. Trebuie s-o fac, chiar permanent, pentru a simți cum progresez, cum mă perfecționez. Tocmai de aceea am întotdeauna mărunțiș prin buzunare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
străzile răsunau de copite. Îmi imaginam șuvoaie de spumă ce răzbăteau la suprafață din rărunchii pământului, inundând aleile, invadând gardurile și înecând chiar turnul cu ceas. Dar nu a fost decât o iluzie a crepusculului. Când am deschis ochii, spuma dispăruse. Copitele erau doar copite obișnuite, iar orașul neschimbat. Animalele se scurgeau, asemenea unui râu, pe străzile pavate, întortocheate. Nu le conducea nimeni. Nu era nici un animal în frunte. Înaintau cu privirile plecate, într-o tăcere desăvârșită. Grebenelele tremurau ușor. Amintirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cantitatea imensă de sânge adus ofrandă pământului se naște viață nouă și se restaurează ordinea. Toamna, animalele cu blana lor lungă și aurie, strălucind puternic în lumina soarelui, și cu capetele ridicate stau nemișcate ca niște statui până ce ultimele raze dispar în desișul pădurii. După ce apune marele astru și se lasă amurgul, își coboară capetele, atingând pământul cu unicul lor corn. Închid ochii. Așa se termină o zi în oraș. 3 În țara aspră a minunilor Manta de ploaie, Întunegri, spălarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
frică. Cuțitul s-a afundat ca într-o masă gelatinoasă. Ușor și silențios. A procedat la fel și cu ochiul stâng. — Până termini cu cititul viselor, se duc și cicatricele, zise Paznicul în timp ce punea cuțitul și tava la locul lor. Dispar de la sine. Asemenea cicatrice sunt pecețile Cititorului-de-vise. Dar atâta vreme cât ele există, trebuie să te ferești de lumină. Ochii tăi nu mai văd lumina zilei. Dacă privești soarele, vei regreta amarnic. Deci n-ai voie să ieși din casă decât noaptea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
te-ai apucat de așa ceva. — În ce sens? Ce vreți să spuneți cu „cazuri extreme“? — Păi... bine, îți spun, dar numai ție. Să știi că nu o să mai existe sunete pe lume. — Cum adică? am sărit eu ca ars. — Va dispărea complet sonorul pentru că sunetele nu-și mai au rostul în evoluția omenirii. Ba dimpotrivă, nu fac decât să dăuneze, așa că, mai devreme sau mai târziu, tot ne dispensăm de ele. — A, deci nu vom mai auzi nici ciripitul păsărelelor, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
imens. Și când mă gândesc că au avut și astea cândva piele și carne pe ele, până și creier - chiar dacă în doze diferite. Or fi știut și ele ce-i aia poftă de mâncare sau apetit sexual. Până la urmă au dispărut și n-au mai rămas din ele decât sunetele. E adevărat, cu tonuri și timbre diferite: de pahar, ghiveci de flori, creion, ceainic și multe altele. Am încercat să-mi imaginez cam cum ar arăta propriul meu craniu, fără piele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
că făcusem ceva treabă. M-am ridicat de pe canapea, m-am întins și mi-am pus în mișcare câțiva mușchi. În manualul Computatorilor sunt prezentate niște metode grozave de destindere a douăzeci și șase de mușchi. Dacă aceștia se relaxează, dispare și oboseala capului și atunci se prelungește și viața Computatorului. Meseria aceasta a apărut de mai puțin de zece ani, așa că n-avem cum să știm cât o să trăim. Poate încă zece ani. Poate douăzeci. Nu ne rămâne decât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-mi amintesc. Absolut nimic. Cred că mi-am pierdut toate amintirile o dată cu îndepărtarea umbrei. Oricum, e foarte departe de aici. — Am impresia că totuși știi ce-s alea sentimente, nu? Cred că da. — Și mama avea. Numai că ea a dispărut când aveam eu șapte ani. Avea suflet, așa cum ai și tu. — A dispărut? — Da, dar nu-mi place să vorbesc despre asta. Nu e bine să pomenești persoanele dispărute. E de rău augur. Hai, spune-mi ceva despre orașul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]