32,310 matches
-
poziției inițiale în care se convine asupra principiilor acesteia” (Rawls, 1971, p. 121). Cum putem ști atunci care interpretare este cea mai potrivit]? Rawls afirm] c] trebuie s] decidem determinând care interpretare avanseaz] principiile care se potrivesc concepției noastre despre dreptate. Dac] principiile propuse de o interpretare a poziției inițiale nu se identific] cu aceasta, trebuie s] c]ut]m alt] interpretare care s] r]spund] mai bine acestei cerințe. Dar dac] fiecare teorie a drept]ții ofer] o interpretare particular
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ar fi oare împotriva rațiunii faptul de a dobândi în acest fel Împ]r]ția, de vreme ce nimeni nu este r]nit în lupt]? Iar dac] lupta nu se împotrivește rațiunii, ea nu se împotrivește nici drept]ții, c]ci, altfel, dreptatea nu ar mai fi expresia binelui.” (Hobbes, 1651, capitolul 15) Astfel, dac] accept]m versiunea mai liberal] a raționalismului etic - potrivit c]reia cerințele morale sunt justificate și pot fi acceptate numai dac] îndeplinirea lor nu încalc] principiile rațiunii - si
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urmezi binele propriu și nici s] înf]ptuiești ceea ce este obligatoriu sau de așteptat din punct de vedere moral și c] atunci când acestea dou] se afl] în opoziție, este bine s] acționezi potrivit rațiunii. Sidgwick a fost nemulțumit (pe bun] dreptate) de aceast] „bifurcare” a rațiunii pragmatice, precum și de unică soluție la care a putut ajunge: aceea a existenței unei zeit]ți care, în situații de conflict între ceea ce este bine și ceea ce este avantajos (între bine și câștig), acord] o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a nu fi ucis, r]nit, sechestrat, amenințat, torturat, constrâns, jefuit; constrângeri legate de supunerea la anumite sacrificii a unei persoane, ca simplu mijloc de atingere a unor scopuri; pretenția asupra spațiului privat. Se mai pot menționa și condițiile de dreptate, egalitate și corectitudine în modul de tratare a celorlalți. Spre deosebire de consecințialiști, deontologii par a deține rezultate interesante în practic], dar se confrunt] cu probleme la nivel teoretic. Analizând ins] aspectele teroretice, vom vedea, de asemenea, c] superioritatea practic] este considerabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] par] acest lucru. Nu se poate ins] afirmă c] o viat] moral] este o viat] ușoar], în care lucrurile decurg întotdeauna normal. Pornind de la aceast] provocare lansat] de c]tre utilitariști, se poate afirma în continuare, si pe bun] dreptate, c], în virtutea unor considerente pur pragmatice, oamenii manifest] în aparent] un anumit favoritism fâț] de cei dragi sau apropiați. Este mult mai ușor s] cunoaști nevoile celor din jur și modalit]țile de a-i ajuta cât mai bine și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
al victimei sau al persoanei asuprite, măi degrab] decât din al celor care dețin puterea. Dup] cum spunea liderul aboliționist de culoare, Frederick Douglass (apud Melden, 1974)... ...omul care a fost victima unei nedrept]ți este cel care va cere dreptate... omul LOVIT este cel care SE VA PLÂNGE cu glas tare - si... cel care a îndurat crudă suferinț] a sclaviei este omul care va pleda în favoarea Libert]ții. Faptul c] drepturile au nuanțe legale și păr a duce cu ele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
angajament anterior drepturilor pe care caut] s] le justifice. Aceast] obiecție este evitat] de teoriile care bazeaz] drepturile pe utilitate. J.S. Mill ofer] o justificare în acest sens în eseul s]u Utilitarismul, unde argumenteaz] c] principii precum libertatea și dreptatea contribuie pe termen lung la fericirea uman], aceasta fiind poziția esențial] a eseului s]u Despre libertate. Filosoful britanic contemporan R.M. Hâre fundamenteaz], de asemenea, drepturile pe utilitate, dar, spre deosebire de Mill, recunoaște c] o consecinț] posibil] ar fi unele circumstanțe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este v]zut că dep]șind datoria sau obligațiile morale. Altfel spus, ne simțim bine atunci când ajut]m. Vom incerca s] vedem în acest eseu dac] ajutorul este o datorie și, într-un anumit sens, o obligație a noastr]. iii. Dreptate, nu caritate Uneori, în cercurile care se ocup] de dezvoltare, accentul este pus pe problematizarea în direcția drept]ții, nu a carit]ții pentru „lumea s]rac]”. Unul dintre aspectele care trebuie evidențiate în acest sens e acela c] dreptatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dreptate, nu caritate Uneori, în cercurile care se ocup] de dezvoltare, accentul este pus pe problematizarea în direcția drept]ții, nu a carit]ții pentru „lumea s]rac]”. Unul dintre aspectele care trebuie evidențiate în acest sens e acela c] dreptatea este o obligație pentru noi, în timp ce caritatea nu este. Acest aspect este înșel]tor, c]ci, din moment ce se face apel la bun]țațe, caritate sau compasiune, se poate considera c] acestea reprezint] anumite c]i de stabilire a unor îndatoriri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]ci, din moment ce se face apel la bun]țațe, caritate sau compasiune, se poate considera c] acestea reprezint] anumite c]i de stabilire a unor îndatoriri semnificative, necesitând astfel la fel de mult] acțiune - dac] nu mai mult] - ca și apelul la dreptate. Voi preferă utilizarea termenului „compasiune”, deoarece ilustreaz] cauza ajutorului, acesta fiind identificat cu o datorie moral] ce încorporeaz] principii ale drept]ții. Sintagma „dreptate, nu caritate” este utilizat] și pentru a sublinia dou] aspecte importante. Primul este acela c] oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor îndatoriri semnificative, necesitând astfel la fel de mult] acțiune - dac] nu mai mult] - ca și apelul la dreptate. Voi preferă utilizarea termenului „compasiune”, deoarece ilustreaz] cauza ajutorului, acesta fiind identificat cu o datorie moral] ce încorporeaz] principii ale drept]ții. Sintagma „dreptate, nu caritate” este utilizat] și pentru a sublinia dou] aspecte importante. Primul este acela c] oamenii au tendința de a aprecia caritatea foarte mult în termeni de r]spunsuri individuale, în timp ce ideea de dreptate nu se rezum] doar la ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încorporeaz] principii ale drept]ții. Sintagma „dreptate, nu caritate” este utilizat] și pentru a sublinia dou] aspecte importante. Primul este acela c] oamenii au tendința de a aprecia caritatea foarte mult în termeni de r]spunsuri individuale, în timp ce ideea de dreptate nu se rezum] doar la ceea ce fac indivizii, ci acoper] structurile și relațiile generale existente sau care tind s] existe într-o societate. Mulți vor accepta, drept component] a „drept]ții sociale”, organizarea societ]ții de așa manier] încât s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
comerțului internațional și activit]țile economice trebuie s] fie modificate deoarece sunt nedrepte. Ceea ce se face în și cu statele în curs de dezvoltare poate fi considerat nedrept din cauza exploat]rii resurselor și a mâinii de lucru ieftine. Cererea pentru dreptate nu este doar una orientat] c]tre viitor în termenii organiz]rii mondiale astfel încât fiecare s] aib] asigurate nevoile de bâz]; ea presupune și stoparea nedrept]ților active precum și recompensarea a ceea ce s-a f]cut pan] acum. Bineînțeles, cei mai mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stoparea nedrept]ților active precum și recompensarea a ceea ce s-a f]cut pan] acum. Bineînțeles, cei mai mulți dintre noi nu sunt implicați în mod direct, dar suntem cu toții parte și beneficiari ai sistemului care funcționeaz] astfel. Acest tip de apel la dreptate este legat de o interpretare controversat] a acțiunilor guvernelor, b]ncilor și companiilor transnaționale. Cred c] este important ca argumentul moral pentru acordarea ajutorului s] nu se bazeze prea mult pe acest apel, deși am mult] simpatie pentru el. Procedând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reducere a s]r]ciei, alții drept o aplicare important] a datoriei generale de a promova binele în care aspectul de reducere a r]ului joac] un rol semnificativ. Așa cum menționam anterior, datoria poate fi bazat] pe un apel la dreptate sau pe realizarea drepturilor sau principiilor „drept]ții sociale” care cer că toți s] avem responsabilitatea de a ne asigura c] nevoile de bâz] ale fiec]ruia sunt îndeplinite. Acest argument este susținut și de teoria recent] a lui John
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Datoriile apar între membrii aceleiași comunit]ți, determinate de leg]turile cooper]rii și reciprocit]ții. Dac] insist]m asupra datoriei de a micșora suferință, a celei de a face bine, de a respecta drepturile sau datoriei de a implementa dreptatea social], vom observa c] toate acestea sunt limitate de contextul lor social. Ele sunt datorii pe care le avem prin prisma relațiilor sociale existente în cadrul propriei societ]ți. Sunt susținute aici dou] afirmații care au leg]tur] una cu cealalt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi considerate persoane, adic] ființe capabile de raționare, implicare social], reciprocitate moral] și conștiente de ele însele. Anumiți filosofi contemporani au argumentat c] animalele neumane (unele) au aceleași drepturi morale primare că și persoanele umane. Fie c] au sau nu dreptate, este cu sigurant] adev]rât c] orice statut moral superior acordat membrilor propriei specii trebuie justificat prin intermediul unor diferențe morale semnificative între oameni și alte viet]ți. A considera c] specia în sine ofer] o justificare pentru un statut moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
biologic] sau doar un artefact social al societ]ții dominate de b]rbați? Pe baza c]rui principiu putem distinge însușirile implicate în munca salariat] comun] de cele cuprinse în activitatea sexual]? Dac] nu putem, atunci poate c] marxiștii au dreptate considerând c] atât muncă salariat], cât și sexul trebuie golite de valoare economic]; sau poate c] anumiți contractualiști au dreptate considerând c] atât muncă salariat], cât și sexul pot fi produse de schimb în anumite condiții. În final, liberalii politici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
însușirile implicate în munca salariat] comun] de cele cuprinse în activitatea sexual]? Dac] nu putem, atunci poate c] marxiștii au dreptate considerând c] atât muncă salariat], cât și sexul trebuie golite de valoare economic]; sau poate c] anumiți contractualiști au dreptate considerând c] atât muncă salariat], cât și sexul pot fi produse de schimb în anumite condiții. În final, liberalii politici ar argumenta c] sfera public] este din ce in ce mai deschis] femeilor, de asemenea, constiinta public] privind alocarea echitabil] a muncii domestice și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
expresii precum „folosește-l pe cel]lalt că pe un simplu instrument”, transform] în mod ilegitim însușiri constitutive ale ego-ului în marf] și „obiectualizeaz]-l pe cel]lalt” trebuie suplimentat cu o teorie politic] și social] mai general]. Criticii au dreptate s] cread] c] adepții kantianismului utilizeaz] prea des astfel de fraze drept incantații talismanice ale c]ror înțelesuri sunt evidente în mod intuitiv pentru toți. Desigur, poziția ap]rât] aici consider] urm]toarele cazuri ca fiind exemplificatoare pentru exploatare: a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale femeilor și membrilor minorit]ților rasiale. Celor din urm] nu li se acord] șansele de a c]p]ta aceleași calific]ri pentru pozițiile dorite, în comparație cu cei care aparțin grupului rasial dominant. Dac] persoanele care promoveaz] tratamentul preferențial au dreptate prin acest argument, acest tip de tratament va aboli inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse și va ajuta la crearea unei societ]ți în care este acordat] o considerație egal] intereselor fiec]rui individ. Am analizat pan] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m faptul c] cet]tenii au dreptul de a fi evaluați pentru pozițiile dorite doar pe baza calific]rilor pe care le au pentru aceste poziții, iar culoarea pielii sau sexul nu reprezint] calific]ri pentru o poziție. Dac] au dreptate, tratamentul preferențial încalc] principiul egalit]ții șanselor deoarece încalc] principiile ignor]rii culorii și sexului unei persoane. Tratamentul preferențial pare a inc]lca prima parte a principiul egalit]ții de șanse. Poate, de exemplu, cere unei școli de drept s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fundamentul și natura unor drepturi individuale. Ceea ce este specific eticii afacerilor este ideea de schimb corect și, împreun] cu ea, cea de salariu corect, de tratament corect, idei care ajut] la trasarea limitei între „afacere” și „jecm]nire”. Noțiunea de dreptate „comutativ]” introdus] de Aristotel este foarte potrivit] aici, deoarece chiar și anticii se gândeau din când în când dac], de exemplu, vânz]torul unei case este obligat s] îi spun] potențialului cump]r]tor c] acoperișul este vechi și ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în când dac], de exemplu, vânz]torul unei case este obligat s] îi spun] potențialului cump]r]tor c] acoperișul este vechi și ar putea ceda la primele ploi serioase. În schimb, macroetica este parte a acelor întreb]ri despre dreptate, legitimitate și natura societ]ții care constituie filosofia social] și politic]. Care este scopul „pieței libere” - sau este ea un bun în sine, avându-și propriul telos? Este dreptul la proprietate un drept primar, care preced] într-un anumit sens
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau religios a comis o crim] teribil] împotriva unui membru al unui alt grup, în cazul în care unul dintre membrii primului grup nu este acuzat de crim], membrii celui de-al doilea grup vor încerca s] își fac] singuri dreptate. Astfel, dac] vinovatul nu este g]sit, unul dintre membrii nevinovați va fi pedepsit, mai ales c] este foarte ușor s] fie fabricate dovezi împotriva unei persoane nevinovate. Utilitariști ar r]spunde la aceast] obiecție prin evidențierea faptului c], pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]