33,332 matches
-
de Principiu și Esență. Multe popoare cred că în oglindă se reflectă nu omul, ci o dublură a sa ,având adesea atribute malefice. În jurul oglinzilor s-au elaborat numeroase superstiții: Efectul Venus este un fenomen în psihologia percepției, numit după tabloul lui Diego Velázquez ""Venus Fermecată"". Cei care observă tabloul pot să o observe pe Venus admirându-și propria reflexie în oglindă. Totuși, cum observatorul vede fața ei în oglindă, Venus l-ar vedea pe acesta în loc să se vadă pe ea
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
oglindă se reflectă nu omul, ci o dublură a sa ,având adesea atribute malefice. În jurul oglinzilor s-au elaborat numeroase superstiții: Efectul Venus este un fenomen în psihologia percepției, numit după tabloul lui Diego Velázquez ""Venus Fermecată"". Cei care observă tabloul pot să o observe pe Venus admirându-și propria reflexie în oglindă. Totuși, cum observatorul vede fața ei în oglindă, Venus l-ar vedea pe acesta în loc să se vadă pe ea. Acest truc psihologic este folosit în cinematografie, când un
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
lui Tudor Vladimirescu, Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmisegetuza, Legenda meșterului Manole, Moartea lui Ștefan cel Mare, Ștefan cel Mare după bătălia de la Codrii Cosminului" și "Sacrificiu roman". Tematica socială prezentă și ea în opera artistului se remarcă în tablourile în care pictorul a înfățișat oameni ai străzii, cerșetori și copii săraci. În plus, Sava Henția a realizat picturi din care transpare pitorescul iarmaroacelor și al îngrămădirilor comerciale rurale. Reprezentative sunt: acuarela "Bâlciu în Brebu" care este o îmbinare dintre
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
P. Obedenaru și studentul în științe M. Mironescu. Este de menționat faptul că Henția, aflându-se la Paris, nu a uitat de România și și-a impus ca anual să trimită câte o lucrare în țară. Exemplu este chiar primul tablou trimis în anul 1872 și care a fost expus la Expoziția Artiștilor în Viață din București. Pictura are o compoziție preluată dintr-un sat transilvănean din Mărginimea Sibiului și prezintă o scenă dintr-o nuntă țărănească. Similar artistului au procedat
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
care avea caracteristici occidentale - caii reprezentați fiind vizibil de origine nemțească. Bursa mult disputată i-a fost redată începând din anul 1872 la insistențele lui Theodor Aman, care a fost motivat de succesul pe care Henția l-a avut cu tabloul "Psyche părăsită de Amor" din anul 1873. Noul ministru al Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice, Vasile Boerescu, care i-a urmat lui Tell, a considerat oportun să achiziționeze lucrarea "Psyche" pentru Pinacoteca din București. Cu bursa lunară, foarte modestă de
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
de frăgezime și de adevăr profund uman. O lucrare de excepție pentru acele vremuri este studiul de "Nud bărbătesc" din anul 1873 care pe atunci se constituia, înainte de studiile lui Ștefan Luchian pe același gen, într-unul dintre cele frumoase tablouri din pictura românească, Orientarea sa spre temele preluate din viața cotidiană se poate vedea și în pictura de atelier, realizată la Paris pe timpul studenției, care înfățișa o nuntă românească dintr-un sat transilvănean. Comenzile de portrete din partea burghezimii și a
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
elementelor de decor, de peisaj și a grupurilor încât, deși asupra organizării compoziționale pot exista obiecții, imaginea pe care a realizat-o, dă privitorului o senzație puternică de viață autentică. Henția a revenit cu acestă tematică și într-un alt tablou intitulat " În tabără", cu aceleași reușite de reprezentare plastică, cu însușiri valoroase ale observației de tip realist. Dacă în prima lucrare, echilibrul este admirabil realizat între peisaj și personajele care-l populează, în al doilea situația este diametral opusă, peisajul
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
În tabără" figurează grupuri de soldați împrăștiate printre bordeiele de pământ aflate pe o colină. Insistența cu care artistul a reprezentat vegetația, panta dealului și elementele terenului accidentat (peste două treimi din suprafața pânzei) pe care se desfășoară scena, dă tabloului un caracter de "peisaj cu figuri" și nu unul de "compoziție în peisaj". Tabloul se află astăzi la Muzeul Național de Artă al României. În compoziția "Aprovizionarea dorobanților români în Bulgaria", cunoscută și ca "Transport de provizii pe front", scena
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
colină. Insistența cu care artistul a reprezentat vegetația, panta dealului și elementele terenului accidentat (peste două treimi din suprafața pânzei) pe care se desfășoară scena, dă tabloului un caracter de "peisaj cu figuri" și nu unul de "compoziție în peisaj". Tabloul se află astăzi la Muzeul Național de Artă al României. În compoziția "Aprovizionarea dorobanților români în Bulgaria", cunoscută și ca "Transport de provizii pe front", scena este de un realism care trece peste limitele unei observații cât de cât obiective
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
abordare s-a constatat că Sava Henția nu s-a conformat întotdeauna la rigorile oficiale necesare unui reporter aflat în serviciul autorității militare. El nu s-a manifestat cu rigurozitate în selecționarea judicioasă și părtinitoare a temelor ca în cazul tabloului intitulat " Sfatul Major al Domnitorului". Astfel, se poate vedea că artistul realiza și schițe ale scenelor mai puțin eroice, dar pline de veridicitate și umanitate care se derulau în această campanie militară din spatele frontului. Pe Henția l-a preocupat aspectul
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
oamenii care sunt cuprinși în ea. Pictura cu tematică istorică l-a preocupat pe Henția încă de la începuturile sale în pictură. Sub influența profesorului său de la Școala de Belle Arte din București, Theodor Aman, Henția a pictat în anul 1870 tabloul intitulat "Ostașii lui Mihai Viteazul izgonind pe turci la Giurgiu" și pânza de mici dimensiuni, mai nereușită, care-l reprezintă pe Mihai Viteazul intrând la Alba Iulia urmat de oșteni purtători de drapele. În anul 1876 a pictat portretul în
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
nereușită, care-l reprezintă pe Mihai Viteazul intrând la Alba Iulia urmat de oșteni purtători de drapele. În anul 1876 a pictat portretul în picioare a lui Tudor Vladimirescu inspirată din lucrarea similară a lui Aman, dar mai puțin reușită. Tablourile cu subiecte istorice au rămas ca preocupare, și după campania din 1877 l-a care a luat parte, până la sfârșitul vieții. În anul 1881 a participat la Expoziția de Arte Frumoase de la București și la Expoziția Română de la Sibiu cu
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
artă și ale publicului, dar nu a supraviețuit timpului - este astăzi pierdută. În 1880 a pictat compoziția "Legenda Meșterului Manole" care prezintă scena vizitei lui Neagoe Basarab împreună cu Doamna Despina la șantierul Mănăstirii de la Curtea de Argeș. Mircea Popescu a considerat acest tablou un studiu făcut în vederea realizării unei compoziții de mari dimensiuni, deoarece un desen din anul 1900 folosește o altă ipostază a studiului, închipuind momentul de sfințire a bisericii aceleiași mânăstiri. În perioada 1897 - 1902, Sava Henția a înfățișat "Moartea lui
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
artistul a perseverat în crearea unor compoziții istorice pe baza unei concepții convenționale despre istoria poporul român, acest fel de lucrări au devenit la sfârșitul secolului al XIX-lea artificiale și pline de retorism. La Pinacoteca orașului Ploiești există un tablou care pare să fie un studiu executat de către Sava Henția în anul 1886 cu privire la legenda construirii Mânăstirii Curtea de Argeș. Compoziția realizată în tehnica uleiului pe carton (0/5 x 1.01 metri) surprinde un moment în care cuplul voievodal format din
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
în crearea șantierului aglomerat de grămezi de pietre sau bârne aflate în prim plan. Așa a văzut artistul ceremonia vizitei voievodului, fiind în același timp sensibil la regulile impuse de ritualul care se constituie de fapt ca temă narativă a tabloului. Prin modul de construcție a compoziției, prin plasarea și dimensionarea personajelor, pare că acestă lucrare ar defini o concepție a lui Sava Henția asupra tematicii istorice. Această concepție este lipsită de grandilocvență, este realistă și firească. Această particularitate este întărită
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
imaginea marginală a societății. În anul 1889, a realizat în mod similar un bătrân cerșetor sprijinit într-un toiag care întinde pălăria trecătorilor și care ține o traistă sub brațul drept. Dramatismul acestuia este cu mult mai puternic decât în tabloul din 1880 prin folosirea mijloacelor de natură literară cum este umbra care se profilează pe zidul de fundal al imaginii. Interesul pe care l-a manifestat pictorul după anul 1880 poate fi remarcat în abordarea unor teme grigoresciene în portrete
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
valoare documentară a epocii, cu pitorescul scenei de gen. Practic avem de-a face cu o vedere a drumului ce ducea la clopotnița Mănăstirii Brebu, în care turnul este tratat cu minuțiozitate de arhitect, el nemaiexistând astăzi, fiind dărâmat. În stânga tabloului se văd o mulțime de țărani care se înghesuie pe sub prelatele și foile de cort ale negustorilor. Ce este hazliu, este faptul că în prim planul compoziției este figurat un cârd de gâște zgomotoase care aduc o notă grotească priveliștii
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
la îndemână pentru a înfățișa personajele atât ca fizionomii cât și ca imagini purtătoare de stări sufletești. Portretul intitulat "Cap de copil" din aceeași perioadă, a fost realizat într-o cromatică luminoasă și delicată, plină de gingășie și prospețime. În tablourile cu copii, Henția își exprimă o latură lirică și sensibilă a sufletului său, modelele fiind luate din realitatea de lângă el, de obicei proprii copii. În ele se vede influența pe care Pierre Prud'hon a avut-o asupra sa privind
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
în anul 1884, astăzi lucrarea aflându-se la Muzeul de Artă din Ploiești. Pictura înfățișează o femeie brună îmbrăcată în port național românesc, care are o maramă albă de borangic pe cap și poartă la gât o salbă de galbeni. Tabloul a participat la "Expoziția Română" din Sibiu din anul 1881 unde a obținut ca premiu "Diploma de onoare". Critica de artă a considerat lucrarea ca fiind cea mai bună pictură făcută de Sava Henția, datorită atracției pe care pictorul a
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
onoare". Critica de artă a considerat lucrarea ca fiind cea mai bună pictură făcută de Sava Henția, datorită atracției pe care pictorul a avut-o față de model, argument care reiese în mod evident din sensibilitatea cu care a fost realizat tabloul. Chipul tinerei femei a fost tratat cu simpatie caldă, cu înțelegere și a fost studiat în profunzime psihologică, profesionist și fără a fi abordat cu o mare determinare în a crea o asemănare a fizionomiei plastice cu modelul real. Dimpotrivă
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
de calitate aproape tactilă a blănurilor diferitelor specii de vânat sau al penajului păsărilor pictate. Capacitatea lui Henția de a descrie în mod plastic materialitatea obiectelor nu numai prin dozarea luminii, ci și prin organizarea compozițiilor, poate fi observată în tabloul cu pești realizat în anul 1876. Această lucrare este una dintre cele mai bune compoziții din genul naturilor moarte din pictura românească. Din epoca în care a pictat lucrarea "Femeia cu scrisoarea", datează și "Natura moartă cu vânat" aflat la
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Moara", pictată în anul 1881. Cu toate că pictorul a practicat mai ales o pictură de atelier, el s-a dovedit în stare să realizeze scene din natură pline de prospețime și în același timp a evocat perspective vaste ca cel din tabloul "Cheile Doftanei". Din categoria tablourilor cu peisaje pure fac parte lucrările "Asfințit pe malul râului, Iszvorul, Moara, Peisaj" și "Peisaj în amiază". La sfârșitul războiului din 1877, cea mai mare parte a picturilor realizate în acestă campanie militară au fost
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Cu toate că pictorul a practicat mai ales o pictură de atelier, el s-a dovedit în stare să realizeze scene din natură pline de prospețime și în același timp a evocat perspective vaste ca cel din tabloul "Cheile Doftanei". Din categoria tablourilor cu peisaje pure fac parte lucrările "Asfințit pe malul râului, Iszvorul, Moara, Peisaj" și "Peisaj în amiază". La sfârșitul războiului din 1877, cea mai mare parte a picturilor realizate în acestă campanie militară au fost achiziționate pentru colecția Domnitorului Carol
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
la subsol așa cum sunt coborâte geamurile unui automobil. Mies a proiectat toată mobila, în colaborare cu designerul de interior Lilly Reich (două fotolii proiectate pentru clădire, scaunul „Tugendhat” și scaunul „Brno”, se mai produc și astăzi). În vilă nu existau tablouri sau obiecte cu rol decorativ, însă, cu toate acestea, interiorul nu era deloc auster ca urmare a folosirii materialelor cu model natural, ca de exemplu captivantul perete din onix și lemn tropical rar. Peretele din onix este parțial translucid și
Vila Tugendhat () [Corola-website/Science/309775_a_311104]
-
apare în 1930, având 630 de pagini. În martie autorul depusese manuscrisul la Editura Rowohlt care va scoate pentru început 5000 de exemplare. Cu ocazia unui interviu dat ziarului rus de la Moscova, "Novy Mir", Musil mărturisea că lucrează la "un tablou satiric și utopic al culturii occidentale moderne". Primul volum al "Omului fără însușiri" apare în octombrie. În decembrie, scriitorul Thomas Mann îl declară în revista literară "Das Tagebuch" romanul anului. Volumul al doilea apare în 1933, an în care, după
Robert Musil () [Corola-website/Science/309812_a_311141]