314,502 matches
-
minți inteligente, titrate, pline de har și înțelepciune. Dată fiind actualitatea celor prezentate în cadrul rubricii noastre mai sus amintite, aflați într-o epocă în care globalizarea își face simțită prezența, prin reluarea acestui studiu reconfirmăm potențialul valoric românesc răspândit în lume încă din urmă cu mulți ani. După unele aprecieri, numărul celor proveniți din România sau a descendenților lor care de-a lungul anilor s-au stabilit în spațiul de la sud de Rio Grande până în Țara de Foc ar fi astăzi
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
și-a început activitatea și „Casa Română” din Caracas. În Mexic își desfășoară activitatea Asociația Enciclopedică Română și se editează revista „Drum”. Multă vreme s-a ilustrat prin activitatea sa în Peru filosoful Radu Enescu. Emigranții din România stabiliți în lumea multiculturală latino-americană s-au integrat/se integrează în societățile noilor patrii în care s-au stabilit, pe de o parte, iar pe de altă parte își păstrează tradițiile, limba, obiceiurile și legăturile cu țara de origine. Românii au acolo ziare
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
moderne și moderniste, privind dincolo de lucruri și logica lor simplă, moștenitor, după două milenii și jumătate, al neuitatei poete a iubirii, Sapho din Lesbos, el, Odisseas Elytis, ultimul grec încununat cu laurii Nobel, înnobilând el însuși marea poezie a lumii, mi-a dat dezlegarea să-i deslușesc în română „Variațiunile pe o rază”, să mă încânte și pe mine „Maria Norilor”, să mă îmbolnăvesc și eu de „Melancolia Egeei”, să-mi tulbur mințile cu acest „Rodiu nebun”, cu pofta lui
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
fetele goale Cu mâinile galbene adună trifoiul Reîntoarse din depărtările somnului, spuneți-mi, este rodiul nebun Ce le pune încrezător în verzile coșuri luminile Ce umple de triluri numele lor, spuneți-mi, Este rodiul nebun în război cu norii din lume? Ziua ce de invidie se împodobește cu șapte feluri de aripi Înconjurând soarele veșnic cu o mie de prisme Toate-orbitoare, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel care-nvâlvoră coama cu sute de biciuri în goană Nicicând întristat, nicicând plângăreț, spuneți-mi
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
două de ori Spre țărmuri nebănuite, spuneți-mi este rodiul nebun Ce face să scârțâie toate-armăturile diafanului cer? Ciorchinul albastru-al înaltului care se-aprinde Mândru, plin de primejdie, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel cu lumina ce sparge în mijlocul lumii vremea rea a demonului Întinzând până la margini horbota zilei precum șofranul Brodată cu cântece însămânțate, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel care-n grabă descheie caldele zilei mătăsuri? În rochii de-ntâi april și-n greieri de mijloc de august
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
somnambulic, de unde impresia de profiluri fantomatice care participă la niște întîmplări pe care nici ele nu le înțeleg. În schimb, este impresionantă franchețea cu care acest autor atît de lirico-idilic, cum este Dinu Pillat, a redat febra ideilor care răscolea lumea interbelică. E lesne de intuit încărcătura zilelor petrecute la Miorcani, cînd, scriind cartea, știa că pune pe hîrtie o temă clandestină. Cum piatra de încercare a onestității unui intelectual român este fenomenul legionar, Dinu Pillat trece proba libertății de conștiință
Hristoși în serie by Sorin Lavric () [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
Ioan Alexandru, Marin Sorescu sau Fănuș Neagu, așa cum era el, nărăvaș, de îndrăznise să înfățișeze scene de detenție de la canal în romanul său „Îngerul a strigat”. Îmi aduc aminte cu bucurie de dialogurile purtate cu celebrități din diferite colțuri ale lumii, prin intermediul epistolei mai cu seamă, în străinătate sau la București, cu prilejul unor anchete jurnalistice internaționale inițiate și susținute chiar de ziarul de tineret . Și mă refer la Agatha Christie, Indira Gandhi, Yehudi Menuhin, Olof Palme, Pablo Neruda, Jean Paul
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
anchete jurnalistice internaționale inițiate și susținute chiar de ziarul de tineret . Și mă refer la Agatha Christie, Indira Gandhi, Yehudi Menuhin, Olof Palme, Pablo Neruda, Jean Paul Sartre, numeroși laureați ai Premiului Nobel. Mulți întrebau cum de eminente personalități ale lumii puneau mâna pe condei și răspundeau la întrebările mele. O singură explicație era valabilă: climatul de deschidere internațională a României din anii de după 1965, pașii, deși timizi, însă reali, făcuți spre Vest, adică spre democrație și o anume transparență, critica
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
premii ale Uniunii Scriitorilor din România, dar cunoscut publicului român grație unei singure traduceri, și aceea apărută în 1984 (!), este un romancier, poet și eseist de cursă lungă, un Faulkner al secuimii, autor al unui impresionant ciclu romanesc ce prezintă lumea multiculturală a ținutului Trei Scaune pe durata mai multor generații. Demeny Péter, poet și eseist clujean (n. 1972), autorul a șase volume de poezie, este un reprezentant de seamă al liricii maghiare nouăzeciste, iar L. Simon László (n. 1972), doctor
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
devenit o componentă a circulației mele, ceea ce aș fi putut lăsa în urma mea, ceea ce nicio forță nu e în stare să transforme într-o componentă de sine stătătoare în întreg. Așa că-i totuna dacă merg înainte sau înapoi, în această lume fărâmițată de mesaje secrete, suntem definitiv și strâns încleștați ca știuca prinsă de vulpe și vulpea. Selecție, traducere și prezentare de George Volceanov
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
în străinătate. Expatrierii și perioadei de acomodare i-au succedat primele succese repurtate de Nicolas Simion ca un saxofonist de notabilă experiență și înzestrat cu o sesizabilă originalitate. Atribute puse generos în slujba realizării unor discuri în care să pulseze lumea de frumuseți a ethosului nostru folcloric, pusă în valoare prin înregistrări de ținută efectuate în compania unor instrumentiști europeni și americani foarte buni, de talia unor Graham Haynes, Ronnie Burrage, Lonnie Plexico, Ed Schuller, Victor Jones, Peter Perfido, Tomasz Stanko
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
ca și limba în care e descrisă. Încă de la primele poezii, provincia natală a lui Goga apare ca un fel de ținut magic, aflat sub puterea unui blestem misterios. Ceva grav și inexplicabil s-a petrecut în acea parte a lumii, pentru că locuitorii ei au în permanență un aer halucinat, somnambul, mișcînduse sub forma unui popor de umbre. Românii ardeleni ar fi o națiune luată în robie, exilată în propria ei țară care i-a fost răpită. În aceste condiții, rolul
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Peisajul imaginat de Goga posedă cosmicitate grandioasă și anonimă; aluzia individuală, referirea personală rămîn pe planul al doilea. Detaliile umane concrete, indivizii și individualitățile distincte capătă sens doar ca reflex al generalului, al cosmicului. Într-o asemenea perspectivă abisală asupra lumii, relația metaforică devine esențială. Abilitatea construirii de metafore marchează stilul lui Goga încă de la primele poezii. „Azi moare-nfiorarea cetăților de stele Și înțelesul tainic al cîntecelor mele. Se rupe tortul galben al razelor de lună, Mor visurile albe ce-mi
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
Metaforizarea excesivă caracterizează textul și îl face obscur; aluzia eminesciană surprinsă în rimele din Despărțire (Goga a nutrit o idolatrie continuă față de Eminescu) nu adaugă poeziei inteligibil. Limbajul poetic bazat pe metaforizare a contribuit la impunerea „stilului Goga”, surprinzător în raport cu lumea rurală evocată și cu aparentul ei primitivism. Tocmai această inovație figurativă, perfect adecvată în poeziile cu aer vaticinatoriu (Rugăciune, La noi, Oltul, Apostolul etc.), apare tot mai puțin adecvată în contexte familiare sau chiar intime: va fi marea problemă a
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
pînă la el. Doar în sat, în teluric și în proximitatea naturii răsar poeziile remarcabile ale lui Goga; plasarea excepției individuale în prelungirea anonimului a reprezentat pariul riscat al poetului, pariu uneori cîștigat. În combinarea, dificilă, dintre semnele concrete ale lumii satului și eternitate rezidă substanța ultimă a cîtorva mari reușite. Astfel, tragedia unui destin particular desfășurată, cu discreție, pe fundalul indiferenței cosmosului dă naștere poeziei Un om. Ca și în altele din aceeași arie tematică (Cosașul, Graiul pîinii, Clăcașii), și
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
comparație cu perfecțiunea paradisului. Principala privire a autoarei este concentrată pe grădină nipona care conține o formă specială de numinos: datorită acestei priviri, imaginea paradisului este una desăvârșită și are sens major (natură și arta), indicând un centru spiritual al lumii. Atitudinea-cheie pe care o manifestă Șei Shōnagon că estet este extazul vizual, puternic și gingaș în același timp, primind o coloratura aproape mistica. Autoarea Însemnărilor de căpătai mărturisește (chiar dacă rar) că extazul vizual ori sinestezic o face să aibă senzația
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
extazul vizual, puternic și gingaș în același timp, primind o coloratura aproape mistica. Autoarea Însemnărilor de căpătai mărturisește (chiar dacă rar) că extazul vizual ori sinestezic o face să aibă senzația de înălțare la cer și să se proiecteze într-o lume nonterestră sau para-terestră, para-umană, de fapt! Ceea ce vizează Șei Shōnagon, chiar dacă nu spune direct acest lucru, este o decorporalizare, prin extaz, astfel încât cel care contemplă frumusețea desăvârșită a lumii (nipone) să fie doar sufletul ridicat la rang artistic suprem. Este
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
senzația de înălțare la cer și să se proiecteze într-o lume nonterestră sau para-terestră, para-umană, de fapt! Ceea ce vizează Șei Shōnagon, chiar dacă nu spune direct acest lucru, este o decorporalizare, prin extaz, astfel încât cel care contemplă frumusețea desăvârșită a lumii (nipone) să fie doar sufletul ridicat la rang artistic suprem. Este adevărat că este vorba despre un suflet senzorial (și acesta este ineditul perspectivei estetizante a autoarei), un suflet cu trup (sau un trup al sufletului, după formulă de mai
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
sinestezica a extazului mărturisit de Șei Shōnagon. Farmecul suprem în percepții și deplinătatea estetică pe care autoarea și le asumă fac parte din matricea paradisiacă de care ea aparține în principal că degustător gurmand și gurmet (în același timp) al lumii în explozia să estetică. Grădină, arborii, florile laolaltă devin, din principiu, un act de creație. Grădină depinde de artă de a vedea și, în același timp, grădină dezvolta și nuanțează artă de a vedea. Grădinăritul este o învățătură nobilă, elevata
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
prin Eva și datorită Evei a fost descoperită fecunditatea omenească (grădină de carne, ca să folosesc o metaforă adecvată în acest context). Nu în zadar, de aceea, Eva și femeia, în mod special, este considerată a fi cel dintâi grădinar al lumii, grădinarul primordial, custode și raisonneur al grădinii. În felul ei, Șei Shōnagon (deși din altă civilizație și cultură) nu face excepție de la regulă prezentată concis anterior. Interogația autoarei, la un moment dat, pune, însă, o problemă socială, de ierarhie, în
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
aminte. Surdă e ca în morminte, zvonuri n-o ajung, reflectă - în gravura lor perfectă - stele, ziua de poveste. Parte de Levant îmi este pentru-a tihnelor sorocuri; pentru veselele jocuri are pat adânc, anume. Tot ce e frumos în lume luându-ți ochii și chemându-i poți vedea că-n ea, le rându-i spre-acel mare, unic lucru. 2) Eu nu știu mai dulce lucru ca ascunsa-mi încăpere, s-o tot văd e o plăcere goală ca o pușcărie
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
mai dulce lucru ca ascunsa-mi încăpere, s-o tot văd e o plăcere goală ca o pușcărie. Și puținul ei doar mie îmi e bun, ființei mele. Ale vieții zvonuri grele îmi sosesc, dar de departe. Tot ce-n lume-i vană parte, rău la mers și la schimbare, loc prieten în ea are, cum polenul stă pe gene. În culcuș mă-ntind alene, ca ostașu-n aspre pături. Gândul meu îmi zace-alături, al meu mare, unic lucru. 3) Eu nu
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
lasă-n gură; dacă-un strop de-amar se-ndură e ca pofta să-mi continui. Sfâșiere nu-i, de chinu-i ce exalți, ce-mi dă de veste mai iubit ce lucru-mi este decât singurul al meu? Dar în lume nu doar greu doliu văd și jale mare, ci cum mușcă fiecare caldul, rodul de iubire. 2) O mai oarbă de iubire nu știu, ca iubirea vieții. Ocolindu-mă pereții în odaia mea de pustnic; un delir fugos și unic
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
între alți oameni, nu cunosc mai dulce lucru. 2) Eu nu știu mai dulce lucru, mai amar, lipsind, nu știu. În prezentul abia viu văd cât altul nicicând vede. Mari comori, în cari nu crede nimeni, îmi surâd în gând. Lumea - cimitir la rând fără ele îmi devine. Stinsă-i bucuria-n mine ce-ar putea să te exalte, sănătos. Prea scunde-s, nalte, visele ce le păzesc? Ah, visând, mă risipesc; în nesomn și zile vane. Om să fii între
Un poem de Umberto Saba: Fuga a șasea (pe trei voci) by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/7211_a_8536]
-
scopul e uneori zgomotos, lansat “în atac”, alteori e în stare, de dragul reușitei, să “armonizeze” simplificator complicațiile caracteristice antinomiilor sonore. Idealul, dimpotrivă, e mereu în expectativă, amintindu-ne însă ciclic deviza creatorului conform căreia el este ceasul deșteptător într-o lume care vede în condiția artistului un revoltat de meserie. Iar dacă scopul permite țopăirea eficace printre variile variante de expresie emanate de mareea globalizării, idealul are un flux, o autoritate și o forță afirmativă ce nu permit nici tatonările, nici
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]