317,708 matches
-
domeniu, una din sesii a fost numită în felul următor: "Îmbătrînirea omului nu mai este o problemă biologică de nerezolvat". Știința contemporană se mișcă în direcția măririi radicale a duratei veții. Mulțumită inventării antibioticilor și altor succese ale medicinii, în cursul secolului XX durata medie a veții în țări dezvoltate a crescut de la 47 pînă la 77 de ani. Mărirea ulterioară a duratei veții umane - pînă la 100 - 120 de ani și mai mult - probabil, va cere o schimbare serioasă a
Imortalism () [Corola-website/Science/328392_a_329721]
-
municipiul Cluj-Napoca) a fost unul din remarcabilii dascăli ai agronomiei românești. Ștefan Oprea s-a născut la data de 6 octombrie 1928, în comuna Valea Călugărească (județul Prahova). După absolvirea în 1949 a Liceului Tehnic Viticol din localitate, a urmat cursurile Facultății de Agronomie din cadrul Institutului Agronomic din Cluj. În 1956, după terminarea studiilor universitare, a fost repartizat la proapăt inființata Stațiune Experimentală Pomicolă Cluj colaborând cu Rudolf Palocsay, fondatorul și directorul de la acea vreme al stațiunii. În 1971 obține titlul
Ștefan Oprea (agronom) () [Corola-website/Science/328393_a_329722]
-
Božović și Marina Dmitrović nu au jucat decât în meciul tur împotriva handbalistelor din Feroe, pentru că, pe 17 septembrie 2016, au devenit și ele libere de contract. Tot pe 17 septembrie, pagina oficială a CSM Ploiești a anunțat că, în cursul zilei de luni, 19 septembrie, „clubul va înștiința Federația Română de Handbal că, în condițiile în care a rămas fără jucătoare, nu se poate prezenta la meciul din etapa a II-a a Ligii Naționale, de la Roman”. Pe data de
CSM Ploiești (handbal feminin) () [Corola-website/Science/328366_a_329695]
-
de antibiotice după raport. La femeile în postmenopauză, s-a constatat că estrogenul vaginal topic reduce recurența. Spre deosebire de cremele topice, folosirea estrogenului vaginal din ovule nu a fost la fel de utilă ca dozele mici de antibiotice. Un număr devaccinuri sunt în curs de elaborare din 2011. Dovezile în sensul că antibioticele cu rol preventiv diminuează infecțiile tractului urinar la copii sunt nesatisfăcătoare. Totuși, ITU recurente sunt rareori cauza unor probleme ulterioare legate de rinichi, dacă nu există anomalii subiacente ale rinichilor, provocând
Infecție de tract urinar () [Corola-website/Science/328390_a_329719]
-
mai bine cunoscute, asupra celei din urmă (monede, alfabet, instituții, etc.). În același an în care coloniștii din Thasos au fondat cetatea Crenides, pe tronul Regatului macedonean a urcat Filip al II-lea (359 î.Hr.), eveniment care va marca profund cursul ulterior al istoriei, nu numai în această regiune, dar și în întreaga Grecie antică - și chiar dincolo de granițele ei. În primii săi patru ani de domnie, tânărul rege a fost preocupat, pe plan intern, mai ales de eliminarea concurenților la
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
din 2008, din partea Partidului Social Democrat. a absolvit Academia de Studii Economice din București, în anul 1990, iar în 1997 a devenit licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A obținut mai multe diplome și atestate la cursuri de management și comerț internațional. A publicat 25 de lucrări de specialitate în diferite reviste științifice. La nivel profesional, între 1990-1993 îndeplinește funcția de vicepreședinte al Consiliului de Administrației al cooperativei "Tricotajul" din Cluj-Napoca, iar din 1993 până în 2000 este
Alexandru Cordoș () [Corola-website/Science/327527_a_328856]
-
1951, Curtici, județul Arad este un poet român care publică și sub pseudonimele Alina Iliescu și Dan Patriu. După școala primară și gimnaziul absolvite la Curtici a urmat Liceul Teoretic nr. 3 Arad și Școala Poligrafică București. A absolvit apoi cursuri Postliceale la Academia Ștefan Gheorghiu din București. Până în 1990 a lucrat ca tipograf la Tipografia Gutenberg Arad și la secția culturală a județului UTC Arad. În februarie 1990, a înființat prima publicație independentă de după Revoluție din Vestul României, „Litera de
Petre Don () [Corola-website/Science/327531_a_328860]
-
Fotino (cărora le-a fost prezentat de către Maria Cernovodeanu), Albert Guttman s-a prezentat la examenul de admitere organizat la Conservatorul din București. Fiind admis drept „copil excepțional“ - cu dispensă specială de vârstă - a urmat timp de un an (1949-1950) cursurile acestei instituții, la clasa de pian a Floricăi Musicescu (1887-1969, pianistă și profesoară de pian). Apoi, Conservatorul devenind instituție de învățământ superior, Albert Guttman a fost transferat la Școala medie de muzică, unde a fost elevul profesoarei Ana Altenliu-Pitiș (între
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
Irina Rusescu studiase cu Lidia Cristian și Cella Delavrancea, absolvind secția de pian a Conservatorului bucureștean în 1961, și a activat ca profesoară de corepetiție la canto și instrumente până în 1990, anul pensionării. În anul 1967, Guttman a participat la cursurile de perfecționare ale Seminarului Muzical Internațional de la Weimar, la clasa profesorului Guido Agosti (1901-1989, pianist și profesor italian). Apoi, ca bursier al Centrului Internațional de Studii Muzicale, a urmat cursurile de muzică de cameră susținute de Enrico Mainardi (1897-1976, violoncelist
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
1990, anul pensionării. În anul 1967, Guttman a participat la cursurile de perfecționare ale Seminarului Muzical Internațional de la Weimar, la clasa profesorului Guido Agosti (1901-1989, pianist și profesor italian). Apoi, ca bursier al Centrului Internațional de Studii Muzicale, a urmat cursurile de muzică de cameră susținute de Enrico Mainardi (1897-1976, violoncelist și compozitor italian) în vara anului 1969, în cadrul Festivalului Muzical Internațional de la Taormina (Italia). Albert Guttman a beneficiat în 1970-1971 și 1971-1972 de o altă bursă oferită de guvernul italian
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
de cameră susținute de Enrico Mainardi (1897-1976, violoncelist și compozitor italian) în vara anului 1969, în cadrul Festivalului Muzical Internațional de la Taormina (Italia). Albert Guttman a beneficiat în 1970-1971 și 1971-1972 de o altă bursă oferită de guvernul italian, la un curs de perfecționare în cadrul Academiei Santa Cecilia din Roma, tot sub îndrumarea lui Guido Agosti. Pianistul a obținut la finalul cursului calificativul maxim - „10 Magna cum laude“. În aprilie 1972, Albert Guttman a fost numit asistent oficial pentru muzică de cameră
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
Taormina (Italia). Albert Guttman a beneficiat în 1970-1971 și 1971-1972 de o altă bursă oferită de guvernul italian, la un curs de perfecționare în cadrul Academiei Santa Cecilia din Roma, tot sub îndrumarea lui Guido Agosti. Pianistul a obținut la finalul cursului calificativul maxim - „10 Magna cum laude“. În aprilie 1972, Albert Guttman a fost numit asistent oficial pentru muzică de cameră la Academia Santa Cecilia. Colaborarea sa a fost solicitată pentru cursurile de perfecționare de vioară susținute de Pina Carmirelli (cu
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
îndrumarea lui Guido Agosti. Pianistul a obținut la finalul cursului calificativul maxim - „10 Magna cum laude“. În aprilie 1972, Albert Guttman a fost numit asistent oficial pentru muzică de cameră la Academia Santa Cecilia. Colaborarea sa a fost solicitată pentru cursurile de perfecționare de vioară susținute de Pina Carmirelli (cu care a și colaborat ca pianist), și violoncel, cu Amedeo Baldovino. Din 1973 a activat în cadrul catedrei de muzică de cameră a conservatorului bucureștean, la clasa de acompaniament. Albert Guttman a
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
fost angajat la Filarmonica din Ploiești, în funcția de instrumentist - pian la orchestra simfonică. La puțin timp după această dată, Guttman a fost din nou prezent în calitate de pedagog în Italia. În perioada 27 iulie - 15 august 1977 au avut loc cursurile internaționale de muzică Giornate Musicali, de la Montecchio Maggiore (Vicenza). Alături de profesorii italieni s-au aflat și doi muzicieni români: între 1-14 august, Radu Aldulescu a predat cursuri de violoncel, în timp ce Albert Guttman a predat pian și muzică de cameră între
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
pedagog în Italia. În perioada 27 iulie - 15 august 1977 au avut loc cursurile internaționale de muzică Giornate Musicali, de la Montecchio Maggiore (Vicenza). Alături de profesorii italieni s-au aflat și doi muzicieni români: între 1-14 august, Radu Aldulescu a predat cursuri de violoncel, în timp ce Albert Guttman a predat pian și muzică de cameră între 27 iulie - 10 august 1977. În 1982 are loc un moment important în cariera pedagogică a pianistului datează din 1982. „Domnul profesor Albert Guttman, născut pe 12
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
școala de muzică Saanenland-Obersimmental din localitatea Saanen, situată în cantonul elvețian Berna. El se angajează prin contract să predea 20 de ore pe săptămână și să activeze aici pentru cel puțin trei ani. În paralel devine, în 1984, profesor pentru cursul numit „corepetiție și citire de partituri“ la Academia de muzică din Basel, după câștigarea concursului pentru ocuparea acestui post în fața a doi muzicieni din Elveția și Germania. Albert Guttman a înființat la Basel o nouă catedră, cea de acompaniament și
Albert Guttman () [Corola-website/Science/327540_a_328869]
-
formarea viitorilor învățători: la Sân Andrei pentru sârbi, la Buda pentru greci și la Arad pentru români. Împăratul a fost convins de nevoia înființării lor după exemplul francezilor, iar la 17 septembrie 1812 a aprobat proiectele elaborate de Nestorovici. Deschiderea cursurilor preparandiale a fost stabilită prin ordin la 20 octombrie 1812 de către Consiliul locotenențial de la Buda: "neamurile cari se țin de ritul gr. neunit, să fie spriginite prin îndurarea părintească a împăratului și că toate institutele de cultură și de educație
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
locotenențial de la Buda: "neamurile cari se țin de ritul gr. neunit, să fie spriginite prin îndurarea părintească a împăratului și că toate institutele de cultură și de educație publică să se înmulțească" și s-a stabilit data de începere a cursurilor la 3/15 noiembrie 1812. Episcopul Aradului, Pavel Avacumovici, a anunțat deschiderea cursurilor printr-o circulară consistorială. Inaugurarea școlii este consemnată de Dimitrie Țichindeal în broșura "Arătare despre starea acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
spriginite prin îndurarea părintească a împăratului și că toate institutele de cultură și de educație publică să se înmulțească" și s-a stabilit data de începere a cursurilor la 3/15 noiembrie 1812. Episcopul Aradului, Pavel Avacumovici, a anunțat deschiderea cursurilor printr-o circulară consistorială. Inaugurarea școlii este consemnată de Dimitrie Țichindeal în broșura "Arătare despre starea acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești", publicată la Buda în 1813: La "3 noiembrie 1812 cu mare solemnitate înaintea
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
cei cuviincioase și bune, decât din alte oricare pricini". Școala s-a deschis purtând numele „Școală regească preparandială gr. neunită a națiunei române”. În primul an au fost înscriși 67 de tineri din județele Arad, Timiș, Torontal și Caraș-Severin, iar cursurile erau ținute de către patru profesori: Dimitrie Țichindeal, care a fost și primul director al școlii, Iosif Iorgovici, profesor de aritmetică și geografie, Constantin Diaconovici Loga, profesor de gramatică și stilistică românească, și Ioan Mihuț, profesor de pedagogie și istorie. Pe lângă
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
Constantin Diaconovici Loga, profesor de gramatică și stilistică românească, și Ioan Mihuț, profesor de pedagogie și istorie. Pe lângă dascăli, aici au fost pregătiți și preoți până în anul 1822 când a fost înființat "Institutul Teologic din Arad". Casa unde se țineau cursurile se afla în proprietatea lui Sava Arsici, căpitanul orașului. După câțiva ani și după rezultatele bune obținute de studenți la examene, Sava Arsici decide să doneze clădirea unde se țineau cursurile lui Dimitrie Tichindeal. În primii ani durata cursurilor a
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
înființat "Institutul Teologic din Arad". Casa unde se țineau cursurile se afla în proprietatea lui Sava Arsici, căpitanul orașului. După câțiva ani și după rezultatele bune obținute de studenți la examene, Sava Arsici decide să doneze clădirea unde se țineau cursurile lui Dimitrie Tichindeal. În primii ani durata cursurilor a fost fixată la 15 luni, iar din anul 1815 durata a fost mărită la doi ani, până în anul 1876, când durata studiilor a fost mărită la trei ani. În 1815, seniorul
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
țineau cursurile se afla în proprietatea lui Sava Arsici, căpitanul orașului. După câțiva ani și după rezultatele bune obținute de studenți la examene, Sava Arsici decide să doneze clădirea unde se țineau cursurile lui Dimitrie Tichindeal. În primii ani durata cursurilor a fost fixată la 15 luni, iar din anul 1815 durata a fost mărită la doi ani, până în anul 1876, când durata studiilor a fost mărită la trei ani. În 1815, seniorul Țichindeal este destituit din funcția de director pentru că
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
dona diecezei o parte din intravilanul său din Arad pentru construirea unei clădiri noi pentru Institutul teologic-pedagogic. Noua clădire a fost construită până în anul 1885, iar din anul școlar 1885-1886 institutul s-a mutat în noua clădire. Începând cu 1894 cursurile se măresc la patru ani.
Preparandia Română () [Corola-website/Science/327548_a_328877]
-
exista o mare lipsă de asistente medicale calificate disponibile pentru serviciu în timp de război. În consecință Crucea Roșie a deschis mai multe scoli din Austro-Ungaria în scopul de a instrui mai multe asistente. În 1913, Isabella a ținut un curs de instruire într-unul dintre cele mai mari spitale din Viena pentru săraci și a planificat să se alăture Crucii Roșii. A devenit imediat asistentă medicală în armata austriacă sub numele de sora Irmgard (uneori numită Hildegard) și a tratat
Arhiducesa Isabella de Austria () [Corola-website/Science/327551_a_328880]