31,867 matches
-
este, alături de aceea a lui T. Maiorescu, A.D. Xenopol, Șt. G. Vârgolici, M. Pompiliu, reprezentativă pentru modul junimist de a o concepe și realiza. Ea pleacă de la ideea că opera literară se definește în primul rând printr-o unitate interioară, capabilă să-i susțină independența. De aici, C. deduce caracterul „impersonal” al poeziei, care trebuie să aibă motivare psihologică și să se desfășoare logic, după norme proprii. Accentul deosebit pus pe individualitatea operei de artă îl atașează și mai mult de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
gastric. Se dispune într-un strat subțire la suprafața celulelor epiteliale gastrice având următoarele roluri: lubrefiant pentru particulele alimentare în pasajul lor către duoden; împiedică acțiunea pepsinei și a acidului clorhidric asupra celulelor epiteliale gastrice. Mai mult, aceste celule sunt capabile să secrete cantități reduse de bicarbonat realizând astfel o dublă protecție. Acest mecanism de protecție constituie bariera de mucus bicarbonat. Mecanismul secretor al HCl HCl este secretat activ de către celulele oxintice ale glandelor fundice. H+ din HCl provine din ionizarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
decât cel din restul peretelui intestinal și răspunde la modificările activității metabolice. Astfel, debitul sanguin al intestinului subțire (și cel din vena portă) se dublează după ingestia de alimente și se menține crescut timp de trei ore. Circulația intestinală este capabilă de un proces extins de autoreglare. La baza pliurilor arteriolele dau naștere unei bogate rețele capilare anastomotice care ajunge până la vârful vilozităților. Sângele capilar este colectat prin venule care se reunesc formând vene mezenterice, ca punct de plecare al venei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
litocolic cancerigen și tot astfel contribuie la scăderea colesterolemiei prin scăderea reabsorbției acizilor biliari. 8.2. Absorbția lipidelor Lipidele sunt forme de energie concentrată. Ele sunt esențiale pentru funcționarea normală a organismului; intră în compoziția membranelor celulare. Organismul uman este capabil de a sintetiza lipidelor necesare, cu excepția acizilor grași (AG) esențiali (linoleic și arahidonic). Lipidele sunt în general insolubile în apă și solubile în solvenți organici. Trigliceridele reprezintă 90% din ingestia zilnică de lipide. Bila reprezintă o sursă endogenă pentru absorbția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în mod activ ionii de sodiu, fără a fi cuplați cu glucoza sau cu aminoacizii și îi secretă pe cei de potasiu. Tot în mucoasa colonului există un sistem de schimb între clor și bicarbonat. Colonul unei persoane adulte este capabil să absoarbă 1 l de apă împreună cu electroliții amintiți. Când în ileon trec cantități mari de lichid se pot absorbi până la 3 l de apă în 24 de ore. Nu sunt absorbite din colon glucidele, proteinele, grăsimile nescindate și calciul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este un organ mare, extensibil, un organ venos capabil să acționeze ca un redutabil rezervor de sânge și este capabil să suplimenteze sânge atunci când volumul sanguin circulant este diminuat. Funcția de filtrare și purificare a sângelui revine celulelor Kupffer care captează particulele străine ajunse din intestin în circulația portală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este un organ mare, extensibil, un organ venos capabil să acționeze ca un redutabil rezervor de sânge și este capabil să suplimenteze sânge atunci când volumul sanguin circulant este diminuat. Funcția de filtrare și purificare a sângelui revine celulelor Kupffer care captează particulele străine ajunse din intestin în circulația portală. Celulele Kupffer reprezintă macrofage cu mare capacitate fagocitară care tapetează sinusurile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar nodulul sinoatrial deține controlul, deoarece are cea mai mare rată de descărcare. In diverse condiții patologice leziunea miocardică poate fi însoțită de depolarizare, cu creșterea probabilității de descărcare spontană de potențiale de acțiune, eventual cu frecvență
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
41). Această dependență a forței de contracție a miocardului de gradul de întindere se mai numește reglare heterometrică (intrinsecă), în opoziție cu reglarea homometrică (extrinsecă) de către numeroși factori neuro-umorali. Ca urmare, legea fundamentală a inimii (Frank-Starling) stabilește că ventriculul este capabil, în limite fiziologice, să pompeze tot sângele pe care îl primește. Diagrama presiune-volum este conceptual similară cu diagrama forță-lungime discutată în cazul mușchiului scheletic, cu cele două curbe care descriu tensiunea mecanică de repaus și pe cea totală la diverse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
endoteliale secretă factori de creștere, macromolecule ale matricei extracelulare și sunt implicate în metabolismul lipoproteinelor circulante. Endoteliul influențează tonusul vascular direct prin factorii vasoactivi secretați și indirect, prin preluarea și metabolismul substanțelor vasoactive (catecolamine, nucleotide adeninice, etc.). Celulele endoteliale sunt capabile să secrete factori relaxanți și contractanți, ca răspuns la diverși stimuli. Acesta este poate cel mai bun exemplu de secreție paracrină specializată. Factorii relaxanți derivați din endoteliu (EDRF) descriși până în prezent sunt: oxidul nitric (NO), prostaciclina (PGI2) și factorul hiperpolarizant
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acesta stimulează extruzia calciului din citosol și scade sensibilitatea la calciu a aparatului contractil. PGI2 determină și activarea canalelor de potasiu dependente de ATP (KATP) din celula musculară netedă, tot prin creșterea cAMP. Atât NO cât și PGI2 sunt agenți capabili să activeze canalele de K+ cu rectificare întârziată (Kdr) din miocitele netede vasculare. 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu Pentru a putea explica pe deplin modalitatea prin care endoteliul intervine în modularea activității musculaturii netede vasculare, mulți autori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
epurare a particulelor prin fagocitoză. Ca mijloace de apărare suplimentare, la nivelul secrețiilor bronșice și în surfactant există compuși cu acțiune nespecifică asupra microorganismelor inhalate (lizozimul, esterazele, kalicreina, interferonul), precum și anticorpi sintetizați de către celulele imunocompetente din această arie ; plămânul este capabil să secrete imunoglobuline în mucusul bronșic (în special IgA); cu rol important în fenomenele de apărare antimicrobiană. 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului Plămânul are importante funcții metabolice înafara schimbului de gaze respiratorii. Una din cele mai importante funcții metabolice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ductul colector cortical, celulele tubului colector medular sunt permeabile pentru uree, ceea ce permite reabsorbția unor cantități de uree, apoi creșterea în continuare a osmolarității interstițiului medular, ceea ce va duce la capacitate crescută de reabsorbție a apei. Celulele ductului medular sunt capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute, chiar împotriva unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
că doar În și prin intermediul istoriei o religie Își cunoaște geneza, Își trăiește devenirea, se Întâlnește, dacă este cazul, cu Împlinirea. Așadar, obiectul de care se ocupă o istorie a religiilor este lumea concretă a religiilor istorice, a tradițiilor religioase capabile să transmită, conservându-l, un anumit patrimoniu de credințe și practici, refăcându-l și adaptându-l totodată schimbării exigențelor interne și sfidărilor externe. În general, sarcina tradițională a unei istorii a religiilor se configurează ca un bilanț istoriografic al achizițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vrea să se regăsească o metodă și o inspirație comune, subînțelese unor profiluri variate, ele nu pot fi evidențiate decât prin recurgerea la o tradiție a studiilor religioase, așa cum este cea, În buna tradiție italiană, hrănită de filologie și erudiție, capabilă totodată să transforme lectura riguroasă a documentelor În elaborate sinteze istorice atente la specificul datelor religioase. 5. IDENTITATE ȘI TRADIȚIETC "5. IDENTITATE ȘI TRADIȚIE" Fie că aparține unui trecut deja Îngropat, fie că, având rădăcinile Într-un pământ mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În prezent și se răsfrâng asupra prezentului). Tocmai din acest motiv, acestea sunt dovezi Încărcate de greutatea timpului. Mai mult, tehnicile de care dispunem astăzi pentru a obține date Îndepărtate În timp sunt numeroase și eficiente; la fel și tehnicile capabile să aducă la lumină și să indice acțiunile „fosilizate” ale omului, În contextul lor natural și social complex. Din acest punct de vedere, arheologia modernă a fost integrată În cadrul științelor antropologice. Să ne Întoarcem la preistorie. Un alt aspect al
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
bazându-se pe modelul lui Rappaport, citat În subcapitolul 3. Acest model este potrivit pentru aplicarea sa În arheologie pentru că pune religia În relație cu organizarea socială, cu relațiile tribale și cu economia și separă actele religioase În clase funcționale capabile să opereze În contexte diferite. Așadar, studierea contextului arheologic poate indica funcția vestigiilor religioase Într-un sistem de ansamblu. Flannery a arătat că se pot distinge obiectele și structurile care au funcționat În contextul unui ritual personal de cele care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a marca teritorii sau pentru a obține anumite peșteri; poate fi folosită ca instrument educativ pentru tineri, ca punct central al ceremoniilor și riturilor; este posibil să-i fi Învățat pe vânători cum să se organizeze, prin intermediul povestirilor și legendelor capabile să transmită cunoștințe acumulate de generațiile precedente. Artaxe "Arta" este, probabil, toate aceste lucruri Împreună (Straus, 1992). Și dacă, parțial, este practicată pentru a fixa informații cruciale și pentru a le conserva pentru generațiile viitoare, arta poate fi considerată religie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
concurențe active din punct de vedere economic și ceremonial, Între grupuri care ocupă regiuni dotate cu resurse mai mult decât suficiente (Hayden, 1993). Studierea manifestărilor grafice din afara Europei dezvăluie multe lucruri. Motive abstracte de tip „entoptic” indică folosirea unor substanțe capabile să altereze starea de conștiență, sau substanțe psihotrope, sugerând că obținerea halucinațiilor sau a stărilor de transă se răspândiseră deja În repertoriul religios (Lewis-Williams și Dowson, 1988). Ne aflăm probabil la Începuturile oracolelor și ale folosirii viselor; mai mult, controlarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
societății agrare sedentare În stadiul formativ (din mileniul al III-lea și după). Ne limităm doar la constatarea surprinzătoarelor convergențe cu fenomenele europene: statuete și simboluri mitice legate de apartenența la grup; reprezentări ale femeii fertile; obiecte rare sau exotice capabile să inspire emoție sacră; muzică și dans cu măști și costume; tumuli mortuari și obiecte funerare prețioase; utilizarea substanțelor care induc ebrietate sau extaz, obținute din ciuperci și cactuși (peyote etc.). Astronomia devine o parte importantă a religiei; la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În structuri care le echilibrează În valoarea lor unică și incontestabilă. „Literatura” egipteană se naște din folosirea atentă și scrupuloasă a unei limbi menite unei utilizări superioare comunicării, ce are drept scop crearea unei realități valabile prin ea Însăși și capabile de o repetare validă pentru ea Însăși. Pe această cale, se poate ajunge la formule magice mai clare („o față a căzut Împotriva altei fețe - o față a privit o față. Atunci ieși un cuțit colorat, negru și verde, Împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sociale li se sustrage și nevoia imediată de salvare ce apare În fața unui pericol neprevăzut sau personal, cum ar fi mușcătura unui șarpe sau o boală, situație care Îl face pe cel În cauză să se adreseze personal unei forțe capabile să-i ofere salvarea, dincolo de mijlocirea socială. O asemenea funcție poate fi preluată de magie care, de altfel, a intrat chiar și În Textele Piramidelor, aducând Încrederea În valori neidentificabile și inexplicabile, dar care oferă ajutor acolo unde religiozitatea care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
copil”1, numită astfel după conținutul ei, oferă o idee destul de clară despre felul În care acționează magul, personificând răul pe care trebuie să-l combată și identificându-se pe sine și pe cel pe care Îl protejează cu divinități capabile să Îl combată. Ieși, o tu, Asiatica ce vii din munți! O tu, Nubiana, care vii din deșert! Oare ești sclavă? Fugi cu vărsătura! Ești tu stăpână? Fugi cu urina sa! Fugi cu mucul din nasul său! Fugi cu sudoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care se săvârșește prin atingerea gurii cu o mică nuia, este un rit care ajută la dotarea atât a defunctului, cât și a statuilor cu o viață ascunsă, diferită de cea practică, dar nu mai puțin reală. Astfel, defunctul devine capabil să se bucure de ofrandele a căror revărsare În mormânt este reprezentată ca o transferare variată din lumea aceasta În lumea de „dincolo”. În orice caz, mormântul nu este o Închisoare pentru defunct, iar urarea tipică ce i se face
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
schimbat și nu a mai fost nevoie de ei. Au rămas acolo mormintele, dar și casele lor, grămezile de gunoaie, care nu au mai fost distruse de cei care s-au așezat ulterior. Mulți dintre acești locuitori ai deșertului erau capabili să scrie și aveau nevoie să citească pentru funcția pentru care erau chemați. Astfel, de la un grup omogen și totodată stratificat, rămâne o documentație care ne permite să le urmărim viața timp de aproape două secole, cu precădere În epoca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]