32,796 matches
-
înfrângerea suferită de spanioli fiind nu numai pierderea materialä (12.000 de spanioli în comparație cu cea engleză 6000-8000 de englezi căzuți in luptă), dar și pierderea renumelui de "invicibila Armadă" spaniolă. Această victorie engleză a fost începutul afirmării Angliei ca putere maritimă. Intre anii 1590 și 1598 Filip II a pornit războiul religios de partea papei și ducelui de Guise împotriva regelui hughenot Henric IV al Franței. Filip a fost căsătorit de patru ori și a avut copii cu trei dintre soțiile
Filip al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/302898_a_304227]
-
Un remorcher este o navă de construcție specială de dimensiuni relativ mici, dotată cu instalație de propulsie puternică în scopul efectuării remorcajelor maritime sau fluviale (uneori prin împingere pe fluviu sau în cazul unor manevre portuare), manevrelor portuare a șlepurilor, tancurilor și altor ambarcațiuni și uneori pentru intervenții în caz de salvări și incendii. Primul remorcher utilizat, "Charlotte Dunoas", a fost construit în
Remorcher () [Corola-website/Science/302949_a_304278]
-
manuscriptul lui Ioan Skylitzes, termenul grecesc Μαχώνη ("mahoni") provine de la verbul μάχη ("mahi", lupta) ; cuvântul a fost preluat în limbile turcă ("mavuna", "mavna"), arabă ("mă'unăh" ), italian ("maona"), română ("mahonă"), bulgară, rusă și ucraineană ("Махонъ"). În Marea Neagră, desemnează mari bărci maritime late, cu fondul plat, cu vîsle, cu catarge și vele amovibile, destinate transportului războinicilor și armamentului lor. Precum și lotca, mahona tradițională avea prova și pupa ridicate, pentru a rezista taluzurilor, iar pe cele două borduri se puteau agăța scuturile. Mahona
Mahonă () [Corola-website/Science/302964_a_304293]
-
remorcau cu boi sau cai, și uneori se manevrau cu ajutorul unor vele amovibile, unor vâsle lungi și al unor prăjini proptite de fundul apei. Folosite ca bolozane dunărene, transportau mărfurile până în portul de destinație, pe distanțe lungi. Mahonele portuare și maritime efectuau transporturi scurte ("mahonare") legate de obicei de încărcarea sau descărcarea navelor aflate în rade, dane sau bazine, dar neputând accede direct la cheu.
Mahonă () [Corola-website/Science/302964_a_304293]
-
spargevaluri în care navele pot staționa și opera, dar care poate să nu fie împărțită în bazine specializate cu cheuri, dane, docuri utilate pentru manipularea mărfurilor. Un port amenajat la distanță apreciabilă de mare, în vârful estuarelor adânci, pe porțiunile maritime ale fluviilor navigabile sau pe canaluri maritime poartă denumirea de "port interior". Un astfel de port permite accesul navelor maritime până la centrele industriale și comerciale din interiorul țării. Conform cu Ordonanța nr. 22 din 29 ianuarie 1999 privind administrarea porturilor și
Port () [Corola-website/Science/302970_a_304299]
-
opera, dar care poate să nu fie împărțită în bazine specializate cu cheuri, dane, docuri utilate pentru manipularea mărfurilor. Un port amenajat la distanță apreciabilă de mare, în vârful estuarelor adânci, pe porțiunile maritime ale fluviilor navigabile sau pe canaluri maritime poartă denumirea de "port interior". Un astfel de port permite accesul navelor maritime până la centrele industriale și comerciale din interiorul țării. Conform cu Ordonanța nr. 22 din 29 ianuarie 1999 privind administrarea porturilor și serviciile în porturi, un port este definit
Port () [Corola-website/Science/302970_a_304299]
-
dane, docuri utilate pentru manipularea mărfurilor. Un port amenajat la distanță apreciabilă de mare, în vârful estuarelor adânci, pe porțiunile maritime ale fluviilor navigabile sau pe canaluri maritime poartă denumirea de "port interior". Un astfel de port permite accesul navelor maritime până la centrele industriale și comerciale din interiorul țării. Conform cu Ordonanța nr. 22 din 29 ianuarie 1999 privind administrarea porturilor și serviciile în porturi, un port este definit astfel: "parte delimitată a teritoriului național..., situată la litoral sau la malul unei
Port () [Corola-website/Science/302970_a_304299]
-
teritoriul României."; urile se clasifică după cum urmează: a) din punct de vedere al formei de proprietate asupra infrastructurii portuare: b) din punct de vedere al așezării geografice: c) din punct de vedere al obiectului de activitate: România deține trei porturi maritime la: Constanța, Mangalia și Midia. Porturile genereaza 25% din cifra de afaceri a județului Constanța. În anul 2008, traficul de mărfuri în porturile românești a ajuns la 18,06 milioane tone, exclusiv Portul Constanța, în timp ce Portul Constanța a înregistrat un
Port () [Corola-website/Science/302970_a_304299]
-
Constanța. În anul 2008, traficul de mărfuri în porturile românești a ajuns la 18,06 milioane tone, exclusiv Portul Constanța, în timp ce Portul Constanța a înregistrat un trafic de 61,9 milioane tone. În anul 2007, traficul de mărfuri prin porturile maritime autohtone a fost de 52,6 milioane de tone, față 2006 când au fost înregistrate 52,1 milioane de tone.
Port () [Corola-website/Science/302970_a_304299]
-
îi învingă pe gali. Alte raiduri celtice au fost respinse. După 380 î.Hr., Romă a fost reconstruită, fiind ridicată o nouă incinta și primind un perimetru de 430 hectare. a fost în continuare aliată cu etruscii din Caere, sprijind expedițiile maritime ale acestora. S-a încercat încheierea unei coalizări cu cetatea greacă a Massiliei și Romă, ajunsă una dintre cele mai importante orașe italiene, cunoscută de istoricii greci. Între 367-360 î.Hr., celții atacă din nou Romă, iar în 358 î.Hr., ajung
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
avut loc și a fost cumplită. Românii stânjeneau transhumanta samniților spre pășunile de pe litoral, samniții fiind săraci, dar numeroși și buni războinici. Au atras de partea lor populații italice, iar în anii 348-338 î.Hr., a fost momentul crucial în expansiunea maritimă română, Romă, fiind abia intrată într-o politică mediteraneană datorită raporturilor sale cu orașul etrusc Caere, care măsură 150-420 hectare, dispunând de o flotă numeroasă, cu strânse legături cu Cartagina. Treptat, prin înfrângerea samniților de lângă muntele Gaurus și de la Suessula
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
români. Din punct de vedere strategic, o instalare română în zonă, ar fi însemnat o încercuire a Latimului și o eficiență modalitate de a o controla. Miza era dominarea peninsulei italice. Românii au tăiat accesul samniților spre cele două țărmuri maritime, i-au atacat din spate, din Apulia. Pentru a încerca să-și recapete libertatea, orașele ligii latine, precum și orașele Capua și Cumae se revoltă între 341-338 î.Hr. Revoltă este suprimata prin victoria română de la Capua în 340 î.Hr. și prin
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
ambițiile expansioniste cântărind mult. Latinizarea n-a fost impusă cu forța, aculturația nefiind obligată, ci acceptată voit de aliați-socii, insă latină cu dificultate se va impune în Magna Graecia. Romă a devenit o superputere mediteraneană veritabilă, de ea depinzând orașe maritime și comerciale. Confruntarea dintre Italia și Cartagina în plină expansiune părea inevitabilă, iar Sicilia era prea bogată și importanța strategic ca să opereze că un tampon dintre cele două mari puteri. "Articolul principal: Războaiele punice" Imediat ce Romă și-a consolidat controlul
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
între 17-60 de ani, dar și 40000 de iuniores, printre aliații săi. Încă din 225 î.Hr., a mobilizat 210 000 de oameni. Hannibal nu se bizuia decât pe efectul surpriză. Cartagina nu putea să mobilizeze efective atât de numeroase. Stăpânirea maritimă aparținea Romei, a cărei flotă militară domină Mediterana. Dar Hannibal se baza pe faptul că ocuparea Italiei de către români era un fenimen recent și efemer. Sicilia s-a revoltat și multe răscoale au izbucnit în Sardinia. Consiliile municipale senatele indigene
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
în evidență primatul dreptului comunitar asupra dreptului național. Totodată spectrul CEE este mai larg decât CECO, care avea în centru ideea de pace între Franța și Germania. În același timp, Marea Britanie refuza intrarea în CEE, avea mereu ideea de putere maritimă, nevrând să cedeze porțiuni de putere în mod gradual instituțiilor comunitare. A vrut să-și creeze propria piață comună și astfel a luat ființă EFTA în 1959, concepută drept rivală pentru CEE.
Tratatul de la Roma () [Corola-website/Science/299486_a_300815]
-
de fier". Până în cele din urma, Truman a refuzat să ofere Uniunii Sovietice reparații de război din uzinele din vestul Germaniei, iar Stalin a răspuns închizând Germania de Est între granițele unuio stat comunist. Lipsa istorica de acces la porturi maritime a Rusiei, o preocupare de secole a politicii externe rusești cu multă vreme înaintea revoluției bolșevice, a fost un punct de interes al puterii comuniste, o altă zonă de interes în care estul a fost în conflict cu vestul. Stalin
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
și al altor scrieri asupra Eoliei și Arcadiei, sau asupra unor popoare străine (perșii, sciții). Se poate spune că prin el se realizează un început de specializare a cercetării trecutului. Grecia secolului V î.e.n. era o civilizație citadină, o putere maritimă, dar diversificată și dezbinată în orașe-state. Democrația, libertatea religioasă, alfabetizarea cetățenilor, apariția publicului (care avea un rol tot mai mare), dar și conflictul cu perșii au făcut ca Grecia să fie locul de naștere al studiului istoriei. Herodot din Hallicarnas
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
fi trebuit să vorbească fiecare despre cele ce îi stăteau în față”). Tucidide este considerat a fi întemeietor al strategiei care rezuma gândirea politică și militară a Atenei.El a afirmat superioritatea sistemului politic atenian, față de cel spartan, superioritatea războiului maritim asupra celui terestru, superioritatea resurselor bănești asupra resurselor omenești, superioritatea tehnologiilor militare ateniene, fiind adept al războiului economic și blocadei economice. Susținea că războiul trebuie purtat pe mare și uscat, la mare distanță de metropole, în plan economic, social, politic
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
în contextul invaziei arabe. A arătat că, în epoca merovingiană, comerțul dintre Galia și Bizanț se intensificase, negustorii greci, sirieni și evrei constituind comunități numeroase în Galia. Invazia arabă a rupt, însă, Mediterana la mijlocul secolului VII. Arabii au cucerit supremația maritimă, cucerind Tunisul - în 698, Spania - în 711. În Occident s-a instaurat economia naturală prin dispariția comerțului. Puterea maritimă a imperiului franc carolingian va fi terestră (continentală) și nu maritimă, preferând Germania în locul Mării Mediterane. În Istoria Belgiei, a dovedit
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
sirieni și evrei constituind comunități numeroase în Galia. Invazia arabă a rupt, însă, Mediterana la mijlocul secolului VII. Arabii au cucerit supremația maritimă, cucerind Tunisul - în 698, Spania - în 711. În Occident s-a instaurat economia naturală prin dispariția comerțului. Puterea maritimă a imperiului franc carolingian va fi terestră (continentală) și nu maritimă, preferând Germania în locul Mării Mediterane. În Istoria Belgiei, a dovedit identitatea Belgiei din epoca medievală. În 1927 a scris "Orașul medieval". Johan Huizinga (1872-1945) a fost un istoric olandez
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
rupt, însă, Mediterana la mijlocul secolului VII. Arabii au cucerit supremația maritimă, cucerind Tunisul - în 698, Spania - în 711. În Occident s-a instaurat economia naturală prin dispariția comerțului. Puterea maritimă a imperiului franc carolingian va fi terestră (continentală) și nu maritimă, preferând Germania în locul Mării Mediterane. În Istoria Belgiei, a dovedit identitatea Belgiei din epoca medievală. În 1927 a scris "Orașul medieval". Johan Huizinga (1872-1945) a fost un istoric olandez, premergător al istoriei mentalităților. A fost orientalist, dar s-a specializat
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
economiei europene. Braudel a arătat că Franța nu poate avea un oraș-univers, fiind o țară prea mare ca să poată avea acest rol. El nu a mizat pe spiritul sau mentalitatea capitalismului spre deosebire de Weber. A văzut capitalismul ca rezultat al comerțului maritim și al bancherilor, legând apariția capitalismului de piețe, de antrepozite, de comer.ț, de bursele care multiplică speculațiile și ușurează tranzacțiile și care le fac publice. Braudel vede apariția capitalismului ca fiind lentă, grea, difuză, pe durata a patru secole
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
fost o victorie decisivă pentru Austria. Frederic a pierdut o treime din trupele sale și înainte ca lupta să se termine, el a părăsit scena. Prusia este privată de fondurile venite din Anglia, care este obligată să susțină un război maritim cu Franța pentru America de Nord. La 12 august 1759 austriecii și rușii îi bat pe prusaci la Kunersdorf. În 1762 țarina Elisabeta a Rusiei moare iar succesorul ei, Petru al III-lea, mare admirator al regelui Frederic cel Mare, retrage Rusia
Maria Terezia a Austriei () [Corola-website/Science/298926_a_300255]
-
treizeci de ani și aceeași pasiune-războiul. Clanul lui Louvois rămâne cel mai influent până în 1685. Imediat Ludovic a diminuat influența profesiei de magistrat în favoarea administratorilor regali. Sprijinit de rege, Colbert, controlorul-general, a introdus codul civil (1667), codul penal (1670), codul maritim (1672) și codul comercial (1673). După moartea lui Colbert, codul negrilor (1672), "Code Noir" a clarificat drepturile sclavilor în coloniile franceze. Codul reglementează sclavismul, elimină unele abuzuri, garantează interzicerea separării familiilor de sclavi, limitează sclavismul albilor. Parlamentul din Paris era
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
conflict între Frederic al II-lea și fiul său, Henric al VII-lea. Fiul său rebel a fost înfrânt și întemnițat, însă regiunea a fost frământată de crize. Îngrădirea libertăților urbane a afectat sever posibilitatea de dezvoltare a regiunii. Orașele maritime de la Marea Baltică și Marea Nordului se vor descurcă pe cont propriu, prosperând datorită comerțului de la mare distanță, dar în absența unei structuri statale puternice, ele vor sucombă în sec. XIV-XV, în competiție cu orașele din Anglia și Scandinavia. Strict controlate de
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]