32,821 matches
-
alt tronson electrificat important este Stockholm - Göteborg (458 km), dat în exploatare în 1925 și unde s-a utilizat același tip de alimentare (15 kV, 16,66 Hz). În ultimele decenii ale secolului al XX-lea au intrat în exploatare traseele de mare viteză: Toate aceste trasee vor fi parcurse cu peste 200 km/h. Primele experiențe privind utilizarea curentului alternativ monofazat au fost efectuate de George Westinghouse (1846 - 1914) Prima linie ferată americană, exploatată în sistem monofazat, a fost Baltimore
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
Göteborg (458 km), dat în exploatare în 1925 și unde s-a utilizat același tip de alimentare (15 kV, 16,66 Hz). În ultimele decenii ale secolului al XX-lea au intrat în exploatare traseele de mare viteză: Toate aceste trasee vor fi parcurse cu peste 200 km/h. Primele experiențe privind utilizarea curentului alternativ monofazat au fost efectuate de George Westinghouse (1846 - 1914) Prima linie ferată americană, exploatată în sistem monofazat, a fost Baltimore - Washington - Annapolis, dată în funcțiune în
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
cu aderență totală. Aveau formula osiilor Bo-Do-Bo-Do și proporții impresionante: greutate totală de 320 tf și putere 3677 kW (5.000 CP). O altă realizare importantă o constituie trenurile automotoare de mare viteză, "Metroliners", exploatate pe linia New York - Washington. Acest traseu este parcurs cu o viteză medie de peste 100 km/h (maxima depășind 170 km/h) iar, mai recent, viteza de exploatare a depășit 200 km/h. Acest sisteme are astăzi cea mai largă utilizare. Tensiunea se afla în gama 16
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
m. pe când malul sudic este mai jos, de pe ambele maluri lacul este alimentat de pâraie care au un curs torențial. Lacul König este alimentat de un răuleț cu lungimea de 600 de m care curge din Obersee, râul are pe traseu un lac mai mic Mittersee (Lacul de mijloc) care are o lungime de 110 m și lățimea de 60 m. La ca. 1,2 km de Obersee, la altitudinea de 1816 m, se află „Blaue Lache” (Balta Albastră). De când regiunea
Lacul König, Obersee () [Corola-website/Science/314832_a_316161]
-
care a format golful Musura, astăzi îl umple, transformându-l în mlaștină cu păpuriș, și formează mai la răsărit o zonă lagunară pe cale de aluvionare, situată între ieșirea în Marea Neagră a brațelor Chilia și Sulina, a căror evoluție geomorfologică condiționează traseul frontierei româno-ucrainene cât și o parte din apele teritoriale din apropierea imediată a gurilor Dunării, până la linia delimitată la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. 2009/9 a CIJ de la Haga. Un nou litigiu a apărut, astfel, după intrarea
Relațiile dintre România și Ucraina () [Corola-website/Science/314842_a_316171]
-
frontiera trece la echidistanță între Ostrovul Limba și malul sudic al golfului Musura, așa cum erau în anul 1997, în momentul semării Tratatului frontalier de la Constanța, apoi la echidistanță de talvegul brațului Chilia-Stambulul Nou și de digul Nord al brațului Sulina. Traseul care va fi adoptat "de jure" la rezolvarea acestui nou litigiu, va condiționa atât apartenența noilor ostroave încă nedenumite, în proces de constituire în sud-estul ostrovului Limba și între gura brațului Chilia și cea a brațului Sulina, cât și o
Relațiile dintre România și Ucraina () [Corola-website/Science/314842_a_316171]
-
din punct de vedere al originii, de alpinism. Acesta din urmă constă în realizarea de ascensiuni dificile pe munți. Mobilul unei asemenea activități l-a constituit inițial atingerea unor vârfuri montane pe ruta cea mai facilă, iar apoi parcurgerea unor trasee din ce în ce mai greu abordabile. Caracteristica esențială a traseelor alpine o reprezintă lungimea mare a acestora, implicând parcurgerea unei diferențe de nivel însemnate. Cu timpul, o nouă formă de provocare a emers din rândul practicanților de ascensiuni dificile, și anume depășirea obstacolelor
Escaladă Sportivă () [Corola-website/Science/314856_a_316185]
-
alpinism. Acesta din urmă constă în realizarea de ascensiuni dificile pe munți. Mobilul unei asemenea activități l-a constituit inițial atingerea unor vârfuri montane pe ruta cea mai facilă, iar apoi parcurgerea unor trasee din ce în ce mai greu abordabile. Caracteristica esențială a traseelor alpine o reprezintă lungimea mare a acestora, implicând parcurgerea unei diferențe de nivel însemnate. Cu timpul, o nouă formă de provocare a emers din rândul practicanților de ascensiuni dificile, și anume depășirea obstacolelor unei rute scurte, limitate la o singură
Escaladă Sportivă () [Corola-website/Science/314856_a_316185]
-
ca mijloace de sprijin (prize) în escaladă definind o nouă mentalitate în rândul practicanților, mentalitatea „rotpunkt”. Termenul german "rotpunkt" provine de la punctul roșu pe care grupul de cățărători reprezentat de Kurt Albert a început să-l marcheze la baza tuturor traseelor din Jura Franconă pentru a căror parcurgere nu folosise punctele de asigurare nici pentru sprijin, nici pentru odihnă. Inițial, s-a început marcarea cu un "X" de culoare roșie a fiecărui punct fix de asigurare pe care reușea să-l
Escaladă Sportivă () [Corola-website/Science/314856_a_316185]
-
a fiecărui punct fix de asigurare pe care reușea să-l evite în timpul escaladei, nefolosindu-l sub formă de priză pentru mâini sau picioare. Ulterior, atunci când reușea să escaladeze o rută fără a face uz decât de prize naturale, marca traseul respectiv la bază cu un punct roșu. Noul stil de cățărare presupunea așadar ascensiunea "cap de coardă" a unui traseu, utilizând în exclusivitate prize naturale (asperități ale stâncii). La origine, stilul de escaladă "rotpunkt" presupunea echiparea în timpul ascensiunii a traseului
Escaladă Sportivă () [Corola-website/Science/314856_a_316185]
-
pentru mâini sau picioare. Ulterior, atunci când reușea să escaladeze o rută fără a face uz decât de prize naturale, marca traseul respectiv la bază cu un punct roșu. Noul stil de cățărare presupunea așadar ascensiunea "cap de coardă" a unui traseu, utilizând în exclusivitate prize naturale (asperități ale stâncii). La origine, stilul de escaladă "rotpunkt" presupunea echiparea în timpul ascensiunii a traseului cu mijloace de asigurare (bucle expres/carabiniere), singurele materiale de protecție permise "in situ" fiind punctele fixe de asigurare (spituri
Escaladă Sportivă () [Corola-website/Science/314856_a_316185]
-
traseul respectiv la bază cu un punct roșu. Noul stil de cățărare presupunea așadar ascensiunea "cap de coardă" a unui traseu, utilizând în exclusivitate prize naturale (asperități ale stâncii). La origine, stilul de escaladă "rotpunkt" presupunea echiparea în timpul ascensiunii a traseului cu mijloace de asigurare (bucle expres/carabiniere), singurele materiale de protecție permise "in situ" fiind punctele fixe de asigurare (spituri/pitoane). Ascensiunile realizate cu toate mijloacele de asigurare preamplasate a primit denumirea de "pinkpoint" în țările anglofone, însă în prezent
Escaladă Sportivă () [Corola-website/Science/314856_a_316185]
-
prezent nu se mai face distincție între cele două forme de ascensiune. Stilul "rotpunkt" este definitoriu în ceea ce privește escalada sportivă, acesta reprezentând forma cea mai pură de contact între om și stâncă și modul cel mai elegant de ascensiune a unui traseu. Escalada sportivă s-a dezvoltat pe baza aceastui stil și în deplină concordanță cu el, devenind o activitate recreativă populară în numeroase țări occidentale și dezvoltând un sistem competițional a cărui recunoaștere din partea C.I.O. o va asocia în viitorul
Escaladă Sportivă () [Corola-website/Science/314856_a_316185]
-
Calea ferată îngustă Sibiu-Agnita(-Sighișoara) este o cale ferată cu ecartament de 760 mm care străbate Podișul Hârtibaciului pe teritoriul județului Sibiu, legând orașele Sibiu și Agnita, precum și comunitățile de pe traseu. Până în anul 1965 calea ferată lega mai departe Agnita de Sighișoara, urcând dealul Apoldului pentru a lega Podișul Hârtibaciului de cel al Târnavelor, însă politica regimului comunist de dezvoltare a transportului rutier a dus la desfințarea acestei porțiuni, pentru a
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
de călători, cât mai ales pentru transportul produsele agricole și forestiere. Așadar, beneficiind de suportul financiar al guvernului de la Budapesta, baronul Apor din Sighișoara decide să construiască o cale ferată care să lege Podișul Târnavelor de Podișul Hârtibaciului. Din cauza dificultății traseului dintre Sighișoara și Brădeni, care presupunea curbe foarte strănse și o declivitate crescută pentru traversarea dealului Apoldului, s-a ales ecartamentul îngust, standardizat în imperiu la 760 mm. Secțiunea Sighișoara-Agnita a fost operată de 3 locomotive cu tender noi, seria
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
construirea unui adăpost pentru materialul rulant, pe una din liniile gării din Agnita. Totodată se speră readucerea în parametri de funcționare a tot mai multi kilometri de linie, în direcția Sibiu. Pe termen lung este avută în vedere reabilitarea întregului traseu de cale ferată îngustă Sibiu-Agnita-Sighișoara, inclusiv a derivației Cornățel-Vurpăr, atât în scop turistic cât și pentru a asigura transportul regulat de călători, dacă va exista cerere.
Calea ferată îngustă Sibiu–Agnita(–Sighișoara) () [Corola-website/Science/314913_a_316242]
-
Tema-pivot în jurul căreia gravitează construcțiile acestea enigmatice este aceea a tranzitoriului, a degradării și perisabilității materiei. Structuri ambigui cu bogate trimiteri în ireal și fantastic, noils ,producții" ale lui Florin Ciocâlteu au o largă deschidere semantica : ele evocă arhitecturi piranesiene, trasee labirintice sau lumile de clarobscur din românele lui Dickens (de un puternic efect sînt structurile reticulare care refac parcă atmosferă sumbră din ,Marile speranțe") ; alteori ele trimit la nave naufragiate (năpădite de alge și microorganisme), la regnul anelidelor, la un
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
utilizate pentru marcarea unor sectoare de drum, a proiectelor de alimentare cu apă și canalizare vor fi plasate pe ambele părți ale infrastructurii respective în număr de 2 sau 4, amplasate la capetele sectorului de drum/de rețea și pe traseul proiectului, câte unul pe fiecare sens de circulație. Numărul și dimensiunea panourilor trebuie să corespundă dimensiunii lucrărilor, elementele din legislație fiind elemente minime obligatorii. Panourile trebuie să fie suficient de vizibile, astfel încât trecătorii să poată citi și înțelege informațiile prezentate
NORME METODOLOGICE din 9 mai 2013 (**republicate**)(*actualizate*) pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265297_a_266626]
-
oprire în afara Comunității. Punctul de sosire a unui transport de călători înseamnă ultimul punct stabilit pentru debarcarea în interiorul Comunității a călătorilor care s-au îmbarcat în Comunitate, dacă este cazul înaintea unei opriri în afara Comunității. În cazul unei călătorii dus-întors, traseul de retur este considerat o operațiune de transport separată. ... (5) Prin excepție de la prevederile alin. (3), locul următoarelor servicii este considerat a fi: ... a) locul în care este efectuată operațiunea principală în conformitate cu prevederile prezentului titlu, în cazul serviciilor prestate de
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire în afara țării, fie ambele puncte sunt situate în afara țării. Locul prestării serviciilor de transport internațional de călători este considerat a fi în România pentru partea din parcursul efectuat în interiorul țării, denumită traseu național. ... (4) Pentru transportul internațional de călători, partea din parcursul efectuat în România este parcursul efectuat între locul de plecare și locul de sosire a transportului de călători, determinată după cum urmează: ... a) pentru transportul care are punctul de plecare în
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
transport național. ... (5) Facturile sau alte documente specifice pentru transportul internațional de bunuri, altul decât transportul intracomunitar de bunuri, prestat către persoane neimpozabile, precum și pentru transportul internațional de călători se emit pentru parcursul integral, fără a fi necesară separarea contravalorii traseului național și a celui internațional. Orice scutire de taxă pentru servicii de transport, prevăzută de art. 143 sau 144 din Codul fiscal, se acordă pentru parcursul efectuat în interiorul țării, în timp ce distanța parcursă în afara țării se consideră că nu are locul
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
înregistrare al antrepozitului (dacă exista). Căsuța 16. Data expedierii: data, și dacă se solicita de autoritățile fiscale ale statului de plecare, ora la care produsele părăsesc antrepozitul expeditorului. Căsuța 17. Durata transportului: perioada de timp normala, necesara pentru a efectua traseul, având în vedere mijlocul de transport și distanta. Căsuța 18a. Colete și descrierea produselor: numere de identificare și numărul de colete(ex. containere); numărul de ambalaje din interiorul coletelor (ex. canoane) și descrierea comercială a produselor. Descrierea poate soluționa pe
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
rău". În trecut era numit drumul de-a lungul Rinului Posterior între localitățile Thusis și Zillis-Reischen, din cantonul Graubünden, Elveția. Drumul îngust și prăpăstios trecea prin cheile adânci din Alpii elvețieni, aproape de izvoarele Rinului. Acest tronson era cel mai dificil traseu al drumului prin pasurile Splüg (Passo dello Spluga) și Sân Bernardino (Passo del Sân Bernardino) spre Chur. Cecercetările lui Armon Plantă , dovedesc că acest drum a fost folosit deja din timpul românilor, nu s-a clarificat dacă a fost travesat
Via Mala () [Corola-website/Science/318465_a_319794]
-
prezent. Sub conducerea lui Richard La Nicca, între anii 1818 - 1821 s-a construit un drum nou cu tunel, fiind aruncate în aer câteva stânci. În anul 1834 o inundație distruge tronsonul de la podul Punt da Tgiern, fiind construit un traseu nou abia în anul 1836. Din anul 1967 autostradă 13 travesează printr-un tunel (742 m) și un pod, partea sudică a drumului .
Via Mala () [Corola-website/Science/318465_a_319794]
-
Orientarea este o familie de sporturi unde concurenții, folosind harta și busola, trebuie să se deplaseze într-un mediu necunoscut (de obicei pădure) de la un post la altul, pentru a parcurge cât mai repede traseul de orientare. Cea mai veche și cea mai populară este orientarea în alergare. Pentru acest articol, orientarea în alergare servește ca punct de referință în descrierea tuturor sporturilor de orientare. Orientarea este sportul ce constă în parcurgerea unui traseu, într-
Orientare (Sport) () [Corola-website/Science/318483_a_319812]