32,310 matches
-
am inteles clar bazele sociale și semnificația a ceea ce facem, n-o s] conținu]m s] facem acele lucruri. Omenirea poate nu cunoaște inc] nici un fel de viat] social] care ar putea fi tr]it] absolut transparent. Dac] Marx are dreptate, atunci stabilitatea tuturor societ]ților bazate pe exploatarea de clas] - și aceasta înseamn] orice clas] social] din istorie, incluzând-o pe a noastr] - depinde de faptul c] membrii lor sunt sistematic privați de libertatea transparenței sociale. Exploatații pot fi ținuți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clasei muncitoare, submineaz] libertatea distrugând transparență acțiunii. Marx critic] moralizarea în cadrul mișc]rii pentru c] el are în vedere „perspectiva realist]” adus] de materialismul istoric ca fiind indispensabil] pentru sarcina ei revoluționar] (MEW 19, p. 22, SW, p. 325). vii. Dreptatea Marx își completeaz] atacul împotriva clasei muncitoare moralizând cu o justificare a corectitudinii tranzacților economice. Corectitudinea tranzacților care au loc între agenții de productie se bazeaz] pe faptul c] acestea iau naștere din relațiile de productie că o consecinț] natural
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
C1, p. 194). În mod similar, odat] ce vedem c] această înseamn] justețe pentru schimburile și distribuția capitalist], nu vom mai considera faptul c] sunt drepte ca argument pentru ap]rărea acestora. Dup] cum ne spune Marx, concepția să despre dreptate se bazeaz] pe felul în care normele morale deriv] din relațiile de producție. Nu este o explicație a drept]ții pe care fie un ap]r]tor al sistemului, fie un critic moral ar oferi-o, si nu se dorește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar accepta lucrul acesta că o justificare a ceea ce vor s] spun] prin cuvântul „ap]” (deoarece, de exemplu, nu au conceptul de H2O sau au concepții populare superstițioase despre natura apei). În mod analog, Marx susține c] utilizarea termenilor de „dreptate” și „nedreptate” în tranzacțiile economice este reglementat] de funcționalitatea acestor tranzacții pentru modul predominant de productie; rezult] de aici c] acestea sunt propriet]țile tranzacțiilor la care se refer] acești termeni - chiar dac] înțelegerea drept]ții și nedrept]ții în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înțelegerea drept]ții și nedrept]ții în acest fel are efectul de a priva acești termeni de forță persuasiv] pe care o au de obicei. În percepția lui Marx, numai ideologia moral] ne face s] privim propriet]țile morale, precum dreptatea, dezirabile în mod inerent sau necesar. (Odat] ce ajungem s] înțelegem ce înseamn] dreptatea cu adev]rât, vom dobândi o percepție mai sobr] despre ceea ce înseamn] dezirabil.) viii. Morală și raționalitatea Exist] câteva concepții care se definesc în esenț] de la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acești termeni de forță persuasiv] pe care o au de obicei. În percepția lui Marx, numai ideologia moral] ne face s] privim propriet]țile morale, precum dreptatea, dezirabile în mod inerent sau necesar. (Odat] ce ajungem s] înțelegem ce înseamn] dreptatea cu adev]rât, vom dobândi o percepție mai sobr] despre ceea ce înseamn] dezirabil.) viii. Morală și raționalitatea Exist] câteva concepții care se definesc în esenț] de la sine, printr-o activitate care le este asociat]. Raționalitatea științific], de exemplu, nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cea a moralei. Marx consider] c] interesul propriu este un factor motivațional puternic, dar crede c] interesele indivizilor au efecte prea variate pentru a putea coagulă o transformare global] istoric]. Pe de alt] parte, preocuparea pentru interesul universal sau pentru dreptate la nivel abstract poate avea rezultate doar dac] servește ca pretext iluzoriu pentru promovarea interesului de clas] bine definit. Aceste interese de clas] sunt forțele conduc]toare ale istoriei. Ele sunt departe de a fi imparțiale - nu doresc realizarea bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
v]zut mai devreme c], potrivit lui Strawson, nu ne putem mulțumi s] l]s]m la o parte reacțiile noastre chiar dac], așa cum susțin incompatibiliștii, asemenea atitudini ar fi nejustificabile obiectiv într-o lume determinist]. S] presupunem c] Strawson are dreptate. S] presupunem, de asemenea, si c] determinismul este adev]rât (și recunoscut că adev]rât). Determiniștii radicali au dorit s] susțin] c], dat fiind adev]rul determinismului, reacțiile pot avea, în cel mai bun caz, un rol de instrument, si
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceleși tip de materiale ca acelea vechi. Într-o perioadă îndelungată, este rezonabil să ne gândim că fiecare parte din navă a fost înlocuită gradual. Dar dacă la momentul Tn+k toate părțile ajung să fie înlocuite, putem, pe bună dreptate, să ne întrebăm: este oare nava lui Tezeu aceeași? Vom găsi soluția la această problemă dacă o să căutăm nu în filosofie sau logică, ci în sociologie. Ea este oferită de binecunoscuta teoremă a lui Thomas 3, care spune că o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
comun. Valoarea reprezintă aprecierea pe care un subiect o manifestă față de un obiect (lucru, idee, atribut, relații) după criteriul socialmente împărtășit al satisfacerii unei nevoi sau unui ideal. Ele au caracter de principii generale despre dezirabil (precum Binele, Adevărul, Frumosul, Dreptatea), cu funcții de orientare a acțiunilor individuale sau de grup. Se spune că "realizarea" valorii reprezintă motivul tuturor acțiunilor, deci al întregii vieți sociale. "Sistemul standardelor valorice instituționalizat în sistemele sociale și internalizat în personalități ghidează acțiunea", spun Parsons și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
PNL (Partidul Național Liberal); alături de acestea, în CDR intrau Partidul Alianța Civică și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Partidul Ecologist Român ș.a. 26 Al cărei partid principal era PD (Partidul Democrat), precursorul PDL-ului de astăzi. 27 DA Alianța Dreptate și Adevăr, compusă din PNL (ca partid principal) și PD. 28 Cu toate acestea, tema UE este străină pentru agenda publică până la sfârșitul anilor '90; dacă apare totuși, apare mai degrabă în contextul discuțiilor despre integrarea în NATO. 29 Până la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Gane, mi-am apăsat plexul... Greață? Mi-am apăsat plexul și mi-am aprins țigara. Cerul era plin de stele... Cerul, deasupra noastră... De ce rîzi? Păi, ce fel de berbant ești? Să fi urlat măcar după un polițai. Da, ai dreptate. Dar dacă era doar o simplă înscenare, un scenariu? Lasă, hai să bem un Wembley! 15 aprilie Foarte duios: dl. Iliescu face o vizită în Statele Unite, pentru a asista la inaugurarea unui memorial al holocaustului. Duios și nu prea, dacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că eu... dar uite... bat cuie, de-mi sar plombele. Nu mai pot răbda. Dar cineva trebuie să facă și asta, zic. Mi-ar da cu șanu-n cap. Da, dar de ce eu? Mă ridic, ies și, pe scări, îngîn: Are dreptate, dacă are dreptate... Pe bulivar, în dreptul gogoșeriei: Dar ce să-i fac? Șeful Complexului Peleș vechi de cînd lumea în post. Pare de neînlocuit (cunoașteți maladia, nu?). A absolvit, se spune, o facultate de istorie, dar, cum ața nu l-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
uite... bat cuie, de-mi sar plombele. Nu mai pot răbda. Dar cineva trebuie să facă și asta, zic. Mi-ar da cu șanu-n cap. Da, dar de ce eu? Mă ridic, ies și, pe scări, îngîn: Are dreptate, dacă are dreptate... Pe bulivar, în dreptul gogoșeriei: Dar ce să-i fac? Șeful Complexului Peleș vechi de cînd lumea în post. Pare de neînlocuit (cunoașteți maladia, nu?). A absolvit, se spune, o facultate de istorie, dar, cum ața nu l-a tras spre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Millo se simt onorați să fie primiți de personajul care descinde, la rîndu-i, din subteranele înaintașilor săi clandestini și subversivi. O "căruță cu paiațe"! și-o fi zicînd în șmechereasca lui jovialitate de periferie. Și nu cumva o fi avînd dreptate? 19 decembrie Dacă n-ar avea substrat tragic, așa cum numai istoria noastră poate produce fără să obosească atunci povestioara cu Insula Șerpilor s-ar înscrie în șirul de mondenități pe care le produce un specializat în ele, mecenatul artelor și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
creioanele sar în aer. Rîd. După nu știu cîte luni, rîd, în fine, hohotit. Înapoi, spre Iași. Intercity. Jos pălăria! Doar că pe elegantele vagoane, cît îs de lungi, scris mare, ochios, elegant: Intercity expres Mihai Eminescu. Hait! N-are dreptate tagma iconoclaștilor față cu sindromul generalizat de acromegalie eminesciană? Înapoiere-ncîntătoare. 23 mai Anii gigantismului grotesc. La sala Victoria, juriul (din care nu lipsea niciodată reprezentantul oamenilor muncii) tocmai ajunsese la sculptură: monștrii cu seceri și ciocane, cu răngi și picamere
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dumnezeu știe ce! Bătrînul crede că cineva îl mîngîie. Eroare: cioroiul simte că acolo va fi primul stîrv. Și ce-i cu astea? mă somează Aguridă. Sîntem în pline preelectorale și tu vii cu bizareriile astea de ins plecat... Ai dreptate, Agurid-Agrișule, dar, rogu-te, lasă-mi intact apetitul pentru cele veșnice, neștiutoare de politicale. Lasă-mi-l. Fii atent, Agură, să știi că danezul de mijloc, prosperul, nu face politică, dom'le. Pe danez nu-l interesează decît cum să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iconoclasmului bizantin, Marie-José Mondzain caută sursele gândirii colective contemporane în miezul unor vechi dezbateri, precum cea legată de imaginea divinului. Chiar și pentru societatea românească de azi imaginarul medieval nu este întotdeauna atât de departe precum am crede. Îi dăm dreptate astfel lui Gilbert Durand, care identifică în structurile antropologice ale imaginarului locuri comune fără vârstă, așa cum le găsim prezente și în mărturiile medievale. Să fi rămas fundamentele gândirii colective neschimbate? Ieșirea din medievalitate este mai spectaculoasă în occident, în "scenografie
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al neverificabilului). (12) Totuși, Patlagean nu se pronunță în textul său asupra unei delimitări între imaginar și domeniul realității, fapt care ar putea duce la stabilirea unei incompatibilități între cele două lumi. Pe de altă parte însă, istoricul român are dreptate atunci când reia dilema centrală: Unde este frontiera dintre realitate și imaginar?" (13). Traseul său demonstrativ duce în direcția câtorva aserțiuni incitante pentru perspectiva pe care o dezvolt în cercetarea de față, așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Le
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și în pecetluirea actului de închinare: Și închinându-se, au îngenunchiat înaintea prestolului, de i-au citit deasupra capului molitvele de domnie patriarhul Dionisie și l-au blagoslovit; ... precum și noi ne făgăduim să aveți dumneavoastră și toată țara de la noi dreptate; ... jurându-se și legându-se cu numele marelui Dumnezeu, cum vor sluji domnului lor, cu credință și cu dreptate. (Letopisețul Cantacuzinesc 191) Urările fac parte integrantă din jurământ, fiind rostite după investitura în biserică, în timpul ritualului înscăunării, și în spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
molitvele de domnie patriarhul Dionisie și l-au blagoslovit; ... precum și noi ne făgăduim să aveți dumneavoastră și toată țara de la noi dreptate; ... jurându-se și legându-se cu numele marelui Dumnezeu, cum vor sluji domnului lor, cu credință și cu dreptate. (Letopisețul Cantacuzinesc 191) Urările fac parte integrantă din jurământ, fiind rostite după investitura în biserică, în timpul ritualului înscăunării, și în spațiul religios (biserica mare), și în cel laic (la palat sau la casele domnești); ele se referă la dubla natură
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
identităților (pierdute, furate etc.). Necesitatea resimțită stringent de a discuta validitatea și modalitatea articulării regulilor într-un sistem literar care perfecționase, din nefericire, și disimularea, dar și rezistența culturală "la sertar", se impunea la un moment dat, și pe bună dreptate. Inițiativa a constituit, tocmai de aceea, pe de o parte, și o revanșă, pseudo-instituționalizată în final, a "demonilor teoriei" în raport cu instituțiile reale sau cu autocenzura de dinainte de 1989 și, pe de altă parte, o relegitimare în sistemul local și pe
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al omului în toate activitățile sale prin esență omul fiind activ este, totuși, binele. La o primă vedere, binele, frumosul, virtutea sunt, formal, același lucru: scop pentru actele omenești; și, firesc, alături de ele pot fi socotite altele, la fel de nobile: adevărul, dreptatea, corectitudinea, justiția etc., reprezentând același lucru: scop al diverselor acte umane. Ipostaze ale scopului actelor umane fiind, ele se sprijină, toate, pe același "susținător" ("subiect"): ființarea umană, și tind către același sens: desăvârșirea (finalitatea) activităților omului. Pentru discursul ce se
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în spațiul nevoii omenești, ca fiind un act gratuit, potrivit "nefilosofilor", ca avându-și temeiurile în sfera adevărurilor ultime, inaccesibile gesturilor obișnuite, fie ele descinse din puterea de cunoaștere a omului, potrivit "experților-filosofi". Faptul că lucrurile nu stau astfel, neavând dreptatea pe care o pretind nici nefilosofii, nici experții în filosofie, va fi dovedit mai târziu. Oricum, în acest moment, să luăm seama asupra faptului că tot ce a prins chip pe temeiul acestui ideal "a ști de ce știi ceea ce știi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
poate fi cuprinsă prin epoche. Obiectul este "dat" în conștiință, prin intuiția sensibilă, prin intuiția categorială, prin cea eidetică. El capătă, datorită intenționalității conștiinței, ființare în fapt. Cubul perceput pe o față a sa este cubul întreg, susține, pe bună dreptate, Husserl. Dar trecerea de la "ceea ce se vede efectiv" (o parte a cubului) la cubul întreg presupune actul de negare a conștiinței înseși prin conștiință, fiindcă, pentru o clipă, obiectul ei, așa cum îi apare, dispare, ea însăși fiind "nimic", chiar dacă, potrivit
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]