31,555 matches
-
grupării, până în 1933, anul dispariției prietenul său, Ștefan Dimitrescu. I-au fost acordate premii pentru participările la expoziții de artă românească din străinătate, printre care Expoziția de Artă Românească Veche și Modernă, de la Muzeul Jeu de Paume din Paris (1925), Expoziția Internațională de la Barcelona (1929), unde a obținut Marele premiu, Expoziția Internațională de la Paris (1937), unde a primit Diploma de onoare, Expoziția Românească de la New York (1939). Valoare estimativă: 20.000 - 30.000 de euro Halatul roșu de Theodor Pallady este un
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
au fost acordate premii pentru participările la expoziții de artă românească din străinătate, printre care Expoziția de Artă Românească Veche și Modernă, de la Muzeul Jeu de Paume din Paris (1925), Expoziția Internațională de la Barcelona (1929), unde a obținut Marele premiu, Expoziția Internațională de la Paris (1937), unde a primit Diploma de onoare, Expoziția Românească de la New York (1939). Valoare estimativă: 20.000 - 30.000 de euro Halatul roșu de Theodor Pallady este un exemplu al felului în care arta acestui pictor reprezintă un
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
din străinătate, printre care Expoziția de Artă Românească Veche și Modernă, de la Muzeul Jeu de Paume din Paris (1925), Expoziția Internațională de la Barcelona (1929), unde a obținut Marele premiu, Expoziția Internațională de la Paris (1937), unde a primit Diploma de onoare, Expoziția Românească de la New York (1939). Valoare estimativă: 20.000 - 30.000 de euro Halatul roșu de Theodor Pallady este un exemplu al felului în care arta acestui pictor reprezintă un refuz a tot ceea ce poate fi pitoresc, lăsând spațiu sintezelor, simplificării
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
Arte Plastice « N. Grigorescu » din București în 1978 și este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Grafician de formație și desenator de predilecție, s-a ilustrat și în pictură, arte decorative, fotografie și a participat la numeroase saloane și expoziții în țară și în străinătate. Este dintotdeauna pasionat de istorie (mai ales de cea a Bucureștiului), literatura, filosofie, istoria religiilor, mitologie, cărți de înțelepciune și spiritualitate din toate orizonturile, fenomenul OZN. Autor al unor hărți turistice (Sinaia, Complexul Peleș, București
Lansări de carte by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105936_a_107228]
-
Andrei Mateescu) ori de suprapunerea unor vederi simultan mediate tehnic și subiective, cu layere de timp și memorie afectivă (Iosif Kiraly). Vineri, 9 decembrie, la ora 19.30, la Galeria Point, Atelierul Wagner Arte Frumoase și Povești vă invită la expoziția Ierburi și flori transilvane, semnată de artistul Ștefan Câlția. Expoziția prezintă o serie limitată de obiecte din porțelan decorate cu grafica din seria de gravuri Flori pentru Rege - un microunivers de motive vegetale minuțios și delicat conturate, inspirat de flora
Expoziții și povești adevărate la Galeria Posibilă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105946_a_107238]
-
și subiective, cu layere de timp și memorie afectivă (Iosif Kiraly). Vineri, 9 decembrie, la ora 19.30, la Galeria Point, Atelierul Wagner Arte Frumoase și Povești vă invită la expoziția Ierburi și flori transilvane, semnată de artistul Ștefan Câlția. Expoziția prezintă o serie limitată de obiecte din porțelan decorate cu grafica din seria de gravuri Flori pentru Rege - un microunivers de motive vegetale minuțios și delicat conturate, inspirat de flora din Șona, satul copilăriei artistului, aflat în sudul Transilvaniei. Este
Expoziții și povești adevărate la Galeria Posibilă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105946_a_107238]
-
minuțios și delicat conturate, inspirat de flora din Șona, satul copilăriei artistului, aflat în sudul Transilvaniei. Este o a doua întâlnire a maestrului Câlția cu acest material fragil, porțelanul. Prima s-a întâmplat în 2010, iar rezultatul ei a fost expoziția Cești cu plante de pe deal pusă la cale în parteneriat cu Wagner Arte. În anul 2013, Ștefan Câlția și Ana Wagner au lansat o colecție extraordinară de desene și porțelan pictat manual (Grădina dintre ape), colecție vernisată la atelierul Wagner
Expoziții și povești adevărate la Galeria Posibilă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105946_a_107238]
-
la cale în parteneriat cu Wagner Arte. În anul 2013, Ștefan Câlția și Ana Wagner au lansat o colecție extraordinară de desene și porțelan pictat manual (Grădina dintre ape), colecție vernisată la atelierul Wagner Arte. În perioada 12 - 30 decembrie, expoziția se mută la atelierul Wagner Arte din Cotroceni (strada Gheorghe Marinescu, nr. 4) și poate fi vizitată între orele 10.00 - 17.00 În catalogul online al Licitației de iarnă. Ediție aniversară - Artmark 8 ani, puteți descoperi lucrarea Valea Fagilor
Expoziții și povești adevărate la Galeria Posibilă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105946_a_107238]
-
locul în care stăteam, de unde se deschidea privirii, în splendoarea ei, toată valea. Am plecat de acolo în gând cu acea lumină", mărturisește Ștefan Câlția. Între 15 și 28 noiembrie, la Amzei Market Makers, puteți vizita R.A.P.I. la Expoziția Centrului de Fotografie Documentară a artiștilor Michele Bressan și Bogdan Gîrbovan "Selecția de fotografii expusă la Amzei Market Makers e doar o privire fugitivă în măruntaiele acestui proiect foarte vast care deschide multe piste de discuție despre memorie / uitare, natură
Expoziții și povești adevărate la Galeria Posibilă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105946_a_107238]
-
Semne și simboluri. Viziuni apophenice în domeniul fractalic. Așa se numește expoziția deschisă recent la Muzeul Nicolae Minovici din București. Autorul lucrărilor nu este pictor prin formație, ci un medic renumit, Dan Dermengiu, director mult timp al Institutului Național de Medicină Legală " Mina Minovici", Expert al Curții Penale Internaționale de la Haga, invitat
Rigoare și emoție, matematică și visare în arta lui Dan Dermengiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105953_a_107245]
-
multe universități din lume, dispărut dintre noi în vara acestui an. A semnat peste 140 de lucrări științifice, multe dintre ele premiate de instituții de specialitate din România și din străinătate. Această succintă prezentare explică într-o anumită măsură titlul expoziției și, parțial, demersul creator al artistului. Arta lui Dan Dermengiu, pornește de la fractali, acele forme fracturate, ce pot fi fragmentate la infinit, păstrându-și, în același timp asemănarea până la identitate și complexitatea. Dan Dermengiu le alătură “viziunile apophenice”, determinate de
Rigoare și emoție, matematică și visare în arta lui Dan Dermengiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105953_a_107245]
-
se împletesc. Dacă rămâne la latura strict estetică, privitorul apreciază polifonia de culori și semne, “decorativul” formelor și al compoziției, sugestia muzicală a elaborărilor patronate de legile geometriei. Atât și ar fi de ajuns pentru a merita o vizită în expoziție. “În natură nu sunt forme geometrice simple, regulate, ci forme cu un grad înalt de complexitate și unicitate. Din această observație s-a născut o nouă știință care studiază aceste forme complexe, știință ce poartă denumirea de geometrie fractală. Aceasta
Rigoare și emoție, matematică și visare în arta lui Dan Dermengiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105953_a_107245]
-
Dan Dermengiu a considerat-o ca pe singura formă artistică prin care se poate exprima înalt, profund până la disoluție, unica sa modalitate de integrare a haosului într-o ordine relativă a lumii”, scrie Lena Dermengiu în prezentarea sa din pliantul expoziției. Încercarea de a percepe mesajul artistului produce, în același timp, bucurie și tulburare, neliniști generate de imensitatea acestei lumi care se fracturează și se recompune neîncetat și certitudinea apartenenței la un mister, imposibil de dezlegat, ca toate misterele, dar a
Rigoare și emoție, matematică și visare în arta lui Dan Dermengiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105953_a_107245]
-
profund al oamenilor și cu visarea cosmică. Evoluția și entropia, cele două constante care guvernează nu numai specia umană, ci universul în întregul lui, se urmăresc, se înfruntă și, în cazul creației lui Dan Dermengiu, prima triumfă. Video-ul din expoziție, cu puterea de sugestie data de mișcare este cea mai bună dovadă în acest sens. Acolo formele și culorile se atrag și se resping, se transformă continuu, nasc și desfac lumi pentru a le recompune din nou. “... în viața asta
Rigoare și emoție, matematică și visare în arta lui Dan Dermengiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105953_a_107245]
-
Întâlnirea nebănuită dintre o mașină de cusut și o umbrelă de ploaie pe o masă de autopsie" Un artist pe care trebuie să-l redescoperim Expoziția etalează peste 100 de opere ale pictorului suprarealist, care subliniază ambiguitatea reprezentării în artă. În 5 secțiuni, retrospectiva revine asupra elementelor la care Magritte n-a încetat să se refere de-a lungul creației sale: focul, umbra, draperiile, cuvintele, corpul
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
picturile sale, artistul a influențat tendințele artistice abstracte din prima parte a secolului al 20-lea, dar și arta conceptuală, dacă ne gândim la Jasper Johns sau Robet Rauschenberg, pop art-ul anilor '60, și chiar gândirea analitică a artei contemporane. Expoziția este axată pe tematica dintre aparență și realitate, pe punctele de ruptură la nivel vizual, dar și pe erotismul operelor sale. De la primele sale colaje la celebrul tablou "Imperiul luminilor", ea nu ilustrează numai visele, ci și metamorfozele. Un atac
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
tematica dintre aparență și realitate, pe punctele de ruptură la nivel vizual, dar și pe erotismul operelor sale. De la primele sale colaje la celebrul tablou "Imperiul luminilor", ea nu ilustrează numai visele, ci și metamorfozele. Un atac împotriva realității raționale. Expoziția propune vizitatorilor de a urmări cronologic evoluția pictorului suprarealist și jocul său în raporturile dintre cuvânt și reprezentare, precum în tabloul " Aceasta nu este o pipă". Ea aduce noi elemente despre Magritte, oferind o nouă semnificație. Un artist pe care
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Rene Magritte a creat cea mai mare parte a operelor sale într-o perioadă de tulburări sociale, politice și economice. Limbajul său absurd este o metaforă adecvată a combinației paradoxale a opozițiilor. Departe de a fi “un suprarealist printre alții”, expoziția portretizează un Magritte dialogând cu filosofii, ultimul dintre ei fiind Michel Foucault. Corespondența dintre ei a început cu un text al filosofului francez, publicat în 1973, “Aceasta nu este o pipă”. Arta lui Magritte este centrată pe rezolvarea “problemelor”. Didier
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Magritte dialogând cu filosofii, ultimul dintre ei fiind Michel Foucault. Corespondența dintre ei a început cu un text al filosofului francez, publicat în 1973, “Aceasta nu este o pipă”. Arta lui Magritte este centrată pe rezolvarea “problemelor”. Didier Ottinger, comisarul expoziției, distinge cinci asemenea probleme în opera artistului, toate înrudite cu un mit sau o povestire antică și evocate recurent în lucrările sale. Pe primul loc s-ar putea plasa umbra și peștera lui Platon, dar și grota, focul, spatiul închis
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
stabilindu-se la Paris, vine în contact cu grupul suprarealiștilor, din care făceau parte Dali, André Breton, Paul Eluard ș.a. Magritte filtrează într-un mod personal experiența lui De Chirico, ca și propunerile apărute în ambianța artistică franceză. Participă la expozițiile Minotaure, de la Bruxelles, 1934, Fantastic Art, Dada&Surrealisme, de la New York din 1936, Surrealist Objects and Poems de la Londra, 1937, Bienala de la Veneția 1948, Fantastic Art of 20th Century, de la Basel, 1952, Collages and Objects, Londra 1954, Disquieting Muse de la Houston
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
asemenea lui Freud, forțele nevrotice. Paul Nouge a putut să confirme pe deplin că activitatea Grupului de la Bruxelles, format de Magritte după 1925, s-a putut denumi, din motive de comoditate, "suprarealistă". De fapt, de aici derivă o serie de expoziții dedicate mișcării. Prima expoziție individuală a lui Magritte avea loc în anul 1927, la Galeria Le Centaure din Bruxelles. Ea demonstrează că el a înțeles de la început distanțarea intelectuală și politică față de orice cesiune către alte grupuri, fie ele și
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
nevrotice. Paul Nouge a putut să confirme pe deplin că activitatea Grupului de la Bruxelles, format de Magritte după 1925, s-a putut denumi, din motive de comoditate, "suprarealistă". De fapt, de aici derivă o serie de expoziții dedicate mișcării. Prima expoziție individuală a lui Magritte avea loc în anul 1927, la Galeria Le Centaure din Bruxelles. Ea demonstrează că el a înțeles de la început distanțarea intelectuală și politică față de orice cesiune către alte grupuri, fie ele și acelea care se consideră
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Magritte avea loc în anul 1927, la Galeria Le Centaure din Bruxelles. Ea demonstrează că el a înțeles de la început distanțarea intelectuală și politică față de orice cesiune către alte grupuri, fie ele și acelea care se consideră "suprarealiste". A doua expoziție a avut loc, din motive aleatorii, la Hennegau. În căutările sale, Magritte a fost foarte preocupat de conceptul de "suprarealism", căutând să realizeze un consens între noua concepție a creativității artistice și libertate. Într-unul din textele lui cele mai
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
Breton. În această perioadă, Magritte colaborează la revista La Revolution surrealiste cu un articol intitulat Les mots et les images (Cuvintele și imaginile), care abordează relația dintre cuvinte și proiecția lor imagistică în realitate. Operele sale sunt prezentate la o expoziție colectivă la Paris. Se poate aprecia că, odată cu cel de al Doilea Război Mondial, suprarealismul, chiar dacă a supraviețuit, nu a mai constituit o mișcare așa cum fusese în perioada interbelică. Într-o scrisoare din iunie 1946, adresată de pictor lui Breton
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
bloc de piatră de Lecce, de 130x9 metri, un templu aproape misterios al contemporaneității. Fundația Merz este adăpostită în fosta centrală termică a birourilor Lancia, din anul 1936: un spațiu de absolută simplitate, alb și desfășurat pe trei etaje dedicate expozițiilor. Itinerariul torinez nu se poate încheia decât la Lingotto, marea fabrică ex-Fiat, unde în 1983 a început planul de reconversie a spațiilor industriale, și atunci după proiectul lui Renzo Piano. Acesta a creat acolo, între spații ludice și neașteptate - grădina
Festivalul Filmului de la Torino, “tânăr, transgresiv, punk” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105931_a_107223]