34,057 matches
-
bouri (zimbri), pești în abundență (între alții păstrăvi și lipeni mai mulți)." Profesorul Anton Coșbuc, care s-a referit în lucrarea sa la obârșia satului Leșu a analizat din mai multe puncte de vedere variantele arătate mai sus, fiind de părere că "există câteva motive serioase" ce fac ca tradiția potrivit căreia Leșu a fost înființat de leși să nu aibă un substrat real, deoarece "această tradiție este foarte puțin cunoscută; abia câțiva bătrâni știutori de carte mi-au povestit despre
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
se vorbește că acel locu ar fi servit de apărare contra păgânilor... Se zice că se găseau mai înainte bucăți de fier, hârburi și se vedea sfărâmături de cărămizi și altele, însă acuma s-au răspânditu toate acele semne...". După părerea noastră această „Cetățuie“ este o horodiște prefeudală care a servit ca loc de refugiu și de apărare împotriva popoarelor migratoare a populației din zonă. Această horodiște a fost distrusă prin incendiere. Organizarea unor săpături arheologice de către personal de specialitate ar
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
o curte boierească, toate împrejmuite cu un gard de nuiele dublu, umplut cu pământ. Și astăzi cetățenii satului spun „La Țântirim“ unei părți din așezarea „La Siliște“. Tot din spusele bătrânilor acest sat ar fi fost ars de turci (după părerea noastră de tătari), iar multă lume și-ar fi găsit moartea în noaptea de Paște, când biserica de lemn a fost închisă și incendiată de năvălitori. Populația care a scăpat cu viață s-a refugiat după dealul denumit astăzi „Dealul
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
motive. Credem că este vorba de satul „Vlădenii, ci-i zic și Cornii, pe Săretiu“, atestat documentar, așa după cum s-a menționat mai sus, prin ispisocul dat de Ștefan cel Mare și Sfânt la 14 martie 1489 la Suceava . După părerea noastră cele două sate de astăzi - Corni și Vlădeni - au o origine comună, din aceeași așezare răzășească, din valea Siretului, de pe locul numit astăzi „La Siliște“. La începutul secolului al XVI-lea datorită atacurilor tătarilor și apoi ale turcilor, cât
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
cu orbetele. Liliacul ("Chiroptera") este văzut în serile de vară în acțiunea sa de vânător de insecte. În popor există legenda că a fost la început șoarece care mâncând anafura din biserică a fost transformat în liliac. Există de asemenea părerea că odată mușcat de liliac, omul nu mai poate fi vindecat în acel loc. Trăiește de regulă sub acoperișul sau în podurile clădirilor nelocuite (școli, turlele bisericilor). Pe lângă casa omului sunt cunoscute și trăiesc multe specii de animale și păsări
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
a Bărăganului Central, de lângă Călmățui; are o altitudine medie de 53 m, ridicându-se cu 17 m deasupra luncii Călmățuiului; la suprafață prezintă dune alungite pe direcția NE-SV. Lunca Călmățuiului reprezintă de fapt un vechi curs al Buzăului, după părerea mai multor cercetători. În raport cu bazinul hidrografic (820 km²), cu lungimea (145 km) și cu debitul mediu multianual la vărsare (1,4 m³), lunca prin care curge Călmățuiul și formele fluviatile de eroziune și acumulare sunt prea mari. Lunca extrem de dezvoltată
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
Vad (în , , iar în Harta Iosefină, Váád) este un sat în comuna Șercaia din județul Brașov, Transilvania, România. În legătură cu originea numelui satului „Vad”, există două păreri pe care le prezentăm, în continuare. Prima părere, în ordine cronologică, o avem de la Augustin Bunea, fiu al satului, academician, istoric și canonic mitropolitan la Blaj, prieten apropiat cu Nicolae Iorga și cu Andrei Bârseanu. În lucrarea sa, apărută postum
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
Vad (în , , iar în Harta Iosefină, Váád) este un sat în comuna Șercaia din județul Brașov, Transilvania, România. În legătură cu originea numelui satului „Vad”, există două păreri pe care le prezentăm, în continuare. Prima părere, în ordine cronologică, o avem de la Augustin Bunea, fiu al satului, academician, istoric și canonic mitropolitan la Blaj, prieten apropiat cu Nicolae Iorga și cu Andrei Bârseanu. În lucrarea sa, apărută postum, „"Încercare de Istoria Românilor până la 1382"” , Augustin Bunea
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
prieten apropiat cu Nicolae Iorga și cu Andrei Bârseanu. În lucrarea sa, apărută postum, „"Încercare de Istoria Românilor până la 1382"” , Augustin Bunea susține că multe sate din Țara Făgărașului își au numele de la cel al întemeietorului. Cea de-a doua părere o avem de la lingvistul Sextil Pușcariu care, într-un articol, "Numele satelor noastre", radiodifuzat, iar apoi tipărit în revista „"Țara Bârsei"”, în anul 1934, care apărea la Brașov, susține că: Satul Vad este așezat în Țara Făgărașului, la poalele Munților
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
așa cum se constată din actele stării civile și după ștampile. În privința etimologiei cuvântului Tecuci, s-au emis până în prezent două ipoteze : Nicolae iorga în "Revelații toponimice pentru istoria neștiuta a românilor : I. Teleormanul" din 1941 spunea: Aș crede, împotriva unei păreri mai vechi, care invocă un nume de om, ca Tecuciu, nume de apă aici, ar avea o lega- tură cu Teaca, « albia » râului." Satul Tecuci, este așezat de-a lungul pârâului cu același nume. În perioadele călduroase pârâul Tecuci are
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
manifestațiile studențești pentru lansarea unei greve generale care va fi urmată de una a muncitorilor. Această grevă generală a paralizat puterea politică în timpul lunii mai, provocând o criză severă, cu efecte profunde la cel mai înalt nivel al statului. Conform părerii propriilor săi partizani, de Gaulle a fost complet surprins de o criză pe care nu a prevăzut-o și pe care nu a înțeles-o. Indiferent la revendicările studențești și la "criza de civilizație" pe care acestea au revelat-o
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
doreau să-și dea examenele sau, în cel mai rău caz, o contestare a autorității statului, care trebuia să înceteze pe loc. În primele zile ale lunii mai, singurele sale ordine au fost de reprimare brutală a manifestațiilor studențești, împotriva părerii majorității miniștrilor, care invitau la conciliere. Punând gaz peste foc, generalul a contribuit în fapt la escaladarea unui conflict care, altminteri, era ușor de ocolit. După noaptea baricadelor din 11 mai, un de Gaulle sceptic a permis totuși primului ministru
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
de „aducere aminte”. În timpul culminației, când "pasionaritatea" națională are energie maximă, sunt făcute marile cuceriri. Europa s-ar afla, potrivit acestei teorii, într-o stare a „inerției profunde” sau de „introducere în întunecime”. Pe de altă parte, Gumiliov era de părere că "pasionaritatea" lumii arabe ar continua să fie foarte ridicată. Inspirându-se din lucrările lui Konstantin Leontiev și Nikolai Danilevski, Gumiliov îi clasifica pe ruși ca „superetnos”, înrudiți cu popoarele turcice ale stepelor eurasiatice. A reinterpretat perioadele în care Rusia
Lev Gumiliov () [Corola-website/Science/300423_a_301752]
-
definește explicit ca stat laic, România nu are nicio religie națională, respectând principiul de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase. Cetățenii sunt egali în fața legii și în fața autorităților publice, indiferent de convingerile religioase sau părerile despre lume și viață pe care le au. Cultele religioase sunt autonome față de stat, care însă trebuie să le sprijine. Tot conform Constituției, discriminările religioase, ca și incitarea la discriminare și promovarea urii religioase, sunt interzise. Cadrul legal al funcționării
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
sunt vrednice de pomenire, întrucât acestea sunt capii a trei tendințe din cadrul VB-ului: Alexandra Colen - tendința conservatoare de dreapta. Karel Dillen (fostul președinte) - tendința naționalistă flamandă. Filip Dewinter (capul harismatic) - problematica străinilor. Obiectivele VB sunt criticate la nivel înalt. Părerea VB e că uneori unii membri ai partidelor opuse critică VB-ul, fără a ști despre ce e vorba, și concentrându-se îndeosebi asupra obiectivului independentist flamand, fără a ține seama de politica sa socială. Pe de altă parte, criticii
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
servesc la nimic în Belgia unitară, fie ele nu sunt vrednice de a fi luate în seamă, din cauza neconstituționalității primului punct. Pe de altă parte, există controverse asupra faptului că VB-ul ar fi rasist sau nu. VB-ul are părerea următoare: « rasismul » se definește drept pretinderea superiorității undei rase față de celelalte; or VB-ul n-a pretins niciodată aceasta; ci doar vrea să reducă imigrarea și să flamandizeze străinii legal stabiliți în Flandra; autohtonul primează în fața heterohtonului. După părerea celor
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
are părerea următoare: « rasismul » se definește drept pretinderea superiorității undei rase față de celelalte; or VB-ul n-a pretins niciodată aceasta; ci doar vrea să reducă imigrarea și să flamandizeze străinii legal stabiliți în Flandra; autohtonul primează în fața heterohtonului. După părerea celor opuși VB-ului, fiecare persoană are dreptul la cultura proprie; toți oamenii sunt egali, iar a prima autohtonul înseamnă a face rasism practic. Pentru a vedea orientarea Interesului Flamand întocmai, merită trecute în revistă obiectivele partidului. VB a fost
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
Flamand sunt: În ciuda acuzațiilor de rasism și xenofobie, Interesul Flamand are următoarele obiective: În ochii unora, Interesul Flamand pare a fi demagogic, în special datorită faptului că nu are un vocabular adecvat, ci simplist, astfel putând convinge oamenii simpli. După părerea vlaams-belangiștilor, VB-ul e un partid social național prin definiție; pe celelalte partide nu le-ar interesa oamenii de rând, și de aceea ele vorbesc într-un limbaj pe care omul simplu nu-l înțelege; or Interesul Flamand se coboară
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
internaționale și față de viabilitatea strategiilor politice naționale. Un efect deosebit de important al conceptului de globalizare a fost paralizarea strategiilor naționale de reformă radicală, fiind privite ca imposibil de realizat din punct de vedere rațional și al evoluțiilor piețelor internaționale. După părerea unui critic al globalizării: ""Globalizarea este un sistem sau un fenomen complex, uneori ambivalent, chiar contradictoriu, care a fost privit și analizat în mod diferit de către cei ce și-au asumat acest risc sau această răspundere. Dincolo de aceste analize, globalizarea
Globalizare () [Corola-website/Science/298560_a_299889]
-
sau Razna. Există două teorii privind originea etruscilor în Italia: una a imigrării, cealtaltă a autohtoniei. Potrivit lui Herodot, etruscii au provenit din regiunea anatoliană Lidia(Lydia) și de pe unele insule din Marea Egee (îndeosebi Lemnos), iar Dionis din Halicarnas era de părere că etruscii erau autohtoni în Etruria. În baza celor mai recente evaluări științifice (susținute mai nou și de cercetări genetice făcute de un institut italian pe eșantioane significante de populație din Toscana și din regiuni relevante din Grecia și vestul
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
cimitirul de corali". După spusele ei, Estelle a murit în 1885, dată preluată și de Jean-Jules Verne, care notează că ea locuia în Asnières. În teza sa despre Jules Verne (1980), Charles-Noël Martin confirmă existența Estellei Duchesne, dar este de părere că ea a decedat pe 13 decembrie 1865. Estelle Hénin se căsătorise cu Charles Duchesne, funcționar notarial în Cœuvres, pe 30 august 1859. În 1863, Estelle se instalează la Asnières, în timp ce soțul ei continuă să lucreze la Cœuvres. Vizitele lui
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
ca majoritatea creațiilor epocii, opera lui Jules Verne marchează uneori condescendență sau chiar dispreț față de "sălbatici" sau "indigeni", cum se poate vedea în romanele "Cinci săptămâni în balon" și "Satul aerian". Jean Chesneaux și Olivier Dumas sunt însă de altă părere: Într-adevăr, acest gen de remarci sunt oczionale, personajele de culoare fiind în general prezentate dintr-o perspectivă pozitivă, cum e cazul lui Tom, Austin, Bat, Actéon și Hercule din "Căpitan la cincisprezece ani". Căpitanul Nemo nu-i judecă, ci
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
În iunie 1576, Bacon intra la Gray's Inn la Londra, una din școlile unde se studia jurisprudența și avocatură. Trei luni mai tarziu pleca în Franța cu Șir Amias Paulet, ambasadorul englez la Paris. Despre Franța va păstra o părere negativă care se va notă în "Notes on Present State of Christendom", scrisă în 1582. Scrie că regele Henric al III-lea pare a fi un om dedicat placerilor, petrecerilor, curtezanelor și dansului, iar Franța o țară profund coruptă, rău
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
și Tim Berners-Lee, consideră ca dată de naștere a Internetului anul 1974, momentul despărțirii părții academice de cercetările militare, odată cu constituirea rețelei Telenet de către firma Bolt, Beranek&Newman. În sfârșit, alții, printre care și Paul Kunz de la Stanford, sunt de părere că Internetul apare doar în 1982, când este folosit prima oară acest nume și când Bob Kahn, Vint Cerf și alții definesc și implementează protocolul TCP/IP - considerat limbajul de comunicație al Internetului. Pentru întreaga cronologie și evoluție a Internetului
World Wide Web () [Corola-website/Science/298649_a_299978]
-
regele Franței, suzeranul său pentru Gasconia. Îi prestează omagiul datorat și ascultă, supus, hotărârile suzeranului său. Deviza lui este: "Keep troth... Pactum serva... Respectă-ți cuvântul dat". I se întâmplă, desigur, ca după ce și-a dat cuvântul să-și schimbe părerea; și atunci se dovedește neîntercut de abil în forțarea textelor pentru ca să împace făgăduințele cu dorințele. "Vrea să fie legal -observa un contemporan de-al lui-, dar el declară legal tot ce-i convine". Când a izbucnit revolta baronilor, a înțeles
Eduard I al Angliei () [Corola-website/Science/298702_a_300031]