31,981 matches
-
vest coborîrea spre Borca (aproximativ 10 km porțiunea montană și aproximativ 12 km pe valea Sabasei), este relativ greu abordabilă cu o mașină mică, cu excepția porțiunii finale - asfaltate pe o lungime de aproximativ 4 km, dinspre Borca. Acoperirea cu servicii turistice este centrată în arealul limitrof porțiunii estice.
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
și prelucrate, dintre care cea mai mare are 3,45 kg. La "Colți" au fost duse într-o casă intitulată "„Muzeul Chihlimbarului”" - construită în stil popular în anii 1973 - 1974, o parte dintre exponate. O mină folosită în scopuri exclusiv turistice, a fost săpată lângă muzeu. O perioadă - anterioară anului 2010, muzeul a fost închis din cauza degradării clădirii și a lipsei de personal muzeografic. Colecția respectivă își are sediul în casa ce a aparținut la sfârșitul secolului al XVIII-lea familiilor
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
coacăz de munte ("Ribes alpinum"), molotru ("Trigonella procumbens"), măzăriche de pădure ("Vicia sylvatica"), coada mielului ("Veronica prostrata"), rutișor ("Thalictrum foetidum"), orz pădureț ("Hordelymus europaeus"), sau pir-gros ("Cynodon dactylon") În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
specii de: pelin ("Artemisia santonicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), ciufă ("Cyperus pannonicus"), trifoi frăguț ("Trifolium fragiferum"), broscăriță ("Triglochin palustris"), ghirin ("Suaeda maritima"), bălănică ("Puccinellia distans") sau pipirig ("Juncus gerardi"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
Riparia riparia"), cănăraș ("Serinus serinus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin") sau pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), mierlă ("Turdus merula"), pupăză ("Upupa epops") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
oferit spre cazare în regim hotelier prezintă facilitățile necesare vieții cotidiene: mobilier, bucătărie utilată, TV, telefon, etc . Sunt preferate locațiile apropiate de zonele centrale ale orașelor sau de alte zone de interes precum: gări, aeroporturi, instituții publice, instituții private, obiective turistice majore etc. Pe plan internațional se disting două categorii de apartamente disponibile pentru închiriere în regim hotelier. Astfel putem vorbi despre “aparthotels”, clădiri întregi de apartamente oferite spre închiriere cu o recepție disponibilă 24 de ore pe zi și de
Regim hotelier () [Corola-website/Science/330657_a_331986]
-
Tachybaptus ruficollis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis") sau mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și o specie floristică rară, cunoscută sub denumirea populară de capul-șarpelui ("Echium russicum"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective (lăcașuri de cult, castele, situri arheologice, arii naturale protejate) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
de mal ("Riparia riparia"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") sau pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis") sau silvia de zăvoi ("Sylvia borin"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
Zingel streber"); precum și nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și trei specii de cărăbuși ("Cărăbuș zawadzkii, Cărăbuș hampei, Cărăbuș variolosus"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
muzeele japoneze. În anul 1949, Partidul Comunist Chinez a declarat Grotele Longmen ca arie protejată și conservată. În anul 2000 au intrat și în patrimoniul mondial UNESCO. În prezent Grotele Longmen sunt conservate, protejate și restaurate fiind o faimoasă locație turistică, dar și un loc de pelerinaj pentru credincioșii budiști.
Grotele Longmen () [Corola-website/Science/330795_a_332124]
-
amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") și gălbinare ("Serratula radiata"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, conace, situri arheologice, arii naturale); astfel: Reportaje
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
Insula cuprinde două municipii și Drymalia. Cel mai mare oraș și capitala insulei este Chora sau Naxos, cu 6533 de locuitori, conform recensământului din 2001. Principalele sate sunt Filoti, Apiranthos, Vívlos, Agios Arsenie, Koronos și Glinado. Naxos este o destinație turistică populară, cu multe ruine. Ea are o serie de plaje, cum ar fi cele de la Agia Anna, Agios Prokopios, Alikos, Kastraki, Mikri Vigla, Plaka, si Agios Georgios, cele mai multe dintre ele în apropierea orașului. Naxos este insula cea mai fertila a
Naxos () [Corola-website/Science/330827_a_332156]
-
trebuit renovată, iar gară recompartimentata pentru a răspunde cerințelor noului său locatar, Miliția. Cu această ocazie au fost distruse ornamentele în stil Sezessionsstil în favoarea "modernismului" din epoca. a fost renovată și modernizata între anii 2010 - 2012, devenind una dintre atracțiile turistice ale orașului. Acest articol este parțial sau în totalitate provenit din articolele Wikipédia în limbile franceză și engleză.
Wroclaw Główny () [Corola-website/Science/330840_a_332169]
-
informații utile pentru șoferi. Ruta autostrăzii are un parcurs spectaculos prin dealurile joase din nord, munții din zona centrală, și pe coasta Dalmației din sud. Ea deservește, fie direct, fie prin alte drumuri de legătură, un număr mare de destinații turistice, cum ar fi Bjelolasica din Gorski Kotar, numeroase stațiuni de la Marea Adriatică și mai multe parcuri naționale și naturale. În regiunea Lika, acesta sunt Parcul Național Lacurile Plitvice, Parcul Național Sjeverni Velebit și Parcul Natural Velebit, iar în Dalmația autostrada deservește
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
de trafic se înregistrează lângă Zadar (deservit de nodurile Zadar 1 și Zadar 2) și Split (deservit de nodul Dugopolje). Alte variații substanțiale între AADT și ASDT sunt în mod normal puse pe seama faptului că autostrada deservește o mare zonă turistică. Creșterea sezonieră a volumului de trafic se înscrie între 69% pe secțiunea cea mai aglomerată, Lučko-Jastrebarsko, până la 160% pe secțiunea Sveti Rok-Maslenica. Pe toată autostrada, volumul de trafic pe timpul verii crește cu 120%. În septembrie 2010, existau 26 de spații
Autostrada A1 (Croația) () [Corola-website/Science/330020_a_331349]
-
din 1344. Prima atestare documentară are loc în 1756, fiind vorba de un loc în pădure - „"stejarii lungi"”, aflat la hotarul satului Turia . în 1767, se menționează utilizarea - pentru cură, a gazelor sulfuroase. Primele amenajări necesare curei balneare și facilități turistice se construiesc aici în 1895. Spre finalul secolului XIX se construiește local - pentru a folosi gazele emanate de "Peștera Puturoasă", o fabrică de lichefiere a dioxidului de carbon (prima de acest fel din arealul Carpatic). Aceasta a funcționat până în 1916
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
aflate în aer liber. Singura bază de tratament - aflată deocamdată (2013) în conservare, aparține fostului Sanatoriu Turia - actualul hotel Best Western. Există intenții de reactivare a acesteia. Amenajările balneare sunt (la nivelul anului 2013) fie în paragină, fie doar prezentabile turistic - fără facilități reale de tratament. Nu există medic de specialitate, nu există o supraveghere metodologică a actului terapeutic și nici una de laborator a factorilor naturali de cură. Cel mai apropiat spital se află la Târgu Secuiesc. Se află atât în
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
m a fost amenajată și consolidata, fiind dotată cu bănci. Deoarece în partea inferioară nivelul gazului aproape atinge plafonul grotei, accesul a fost limitat printr-un grilaj. Numită și "Grota Timsós", deși prezintă scurgeri de gaze este un obiectiv exclusiv turistic. Se remarcă prin depuneri la nivelul pereților de sulfat dublu hidratat de potasiu și aluminiu, sub forma unor cristale alb-gălbui. Denumirea este legată de caracterul letal al gazelor din grotă. La fel ca "Peștera Puturoasă" este o galerie scurtă - de
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
a rețelei rutiere croate, autostrada face parte și din drumul european E59 Zagreb-Graz-Viena-Praga. Ea joacă un rol de importanță majoră pentru Croația în termeni de dezvoltare economică, în special pentru turism, ca rută de transport. Drumul deservește un trafic semnificativ turistic și de tranzit, legând segmentul de centură a Zagrebului al autostrăzii A3, care servește drept nod de distribuție a traficului dinspre sud fie către est pe A3 fie către sud pe A1, și vice-versa. De la Conferința Pan-Europeană de Transport
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]
-
a crescut considerabil după ce A2 a fost terminată în 2007. Variațiile între volumul de trafic AADT (media zilnică pe tot anul) și ASDT (media zilnică pe timp de vară) sunt puse pe seama faptului că vara autostrada suportă un substanțial trafic turistic către stațiunile de la Marea Adriatică. În medie, secțiunea cu plată din autostrada A2 are cu 90% mai mult trafic ASDT decât AADT. Cea mai mare creștere, de 125%, a indicatorului ASDT față de AADT se observă pe tronsonul Đurmanec-Trakošćan. În iulie 2011
Autostrada A2 (Croația) () [Corola-website/Science/330040_a_331369]