KorAP: Find »[drukola/base=îmbătrânire & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...125 126 127 ...143 >

3,572 matches

Corola-website/Law/277466_a_278795

3.1. Crearea sistemului unificat de îngrijire de lungă durată 3.3.2. Asigurarea de resurse financiare, umane și materiale suficiente pentru sistemul de ÎLD 4. Obiective transversale pentru obținerea unei vieți mai lungi și mai sănătoase 4.1. Întârzierea îmbătrânirii fizice și a apariției afecțiunilor cronice 4.2. Pregătirea sistemului de sănătate pentru servicii acordate populației vârstnice 5. Implementare, monitorizare și evaluare 1. Cadru general 1.1. Îmbătrânirea populației: implicații pentru societate și economie România se confruntă cu o transformare

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
pentru obținerea unei vieți mai lungi și mai sănătoase 4.1. Întârzierea îmbătrânirii fizice și a apariției afecțiunilor cronice 4.2. Pregătirea sistemului de sănătate pentru servicii acordate populației vârstnice 5. Implementare, monitorizare și evaluare 1. Cadru general 1.1. Îmbătrânirea populației: implicații pentru societate și economie România se confruntă cu o transformare socio-economică profundă, datorată schimbărilor demografice fără precedent. Se estimează că ponderea populației cu vârsta mai mare sau egală cu 65 de ani se va dubla, de la 15% la

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
a venitului pe locuitor și ar putea limita perspectivele generale de creștere economică. Această tendință creează, de asemenea, o provocare în ceea ce privește recrutarea numărului necesar de lucrători în serviciile de sănătate și asistență socială pentru vârstnici, în special în localitățile izolate. Îmbătrânirea populației este determinată de trei fenomene separate, respectiv creșterea speranței de viață, scăderea ratelor de fertilitate și emigrația, care sunt prezentate în cazul României în figura 1, figura 2 și figura 3. În România, durata medie de viață a crescut

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
fi însoțită de boală, dizabilitate, vulnerabilitate și dependență și, astfel, de o utilizare mai intensă a serviciilor sociale sau dacă această creștere a speranței de viață înseamnă ani în plus cu sănătate, o viață activă și productivă. Agenda politicii privind îmbătrânirea activă are ca obiectiv încadrarea României în cel de-al doilea scenariu. În calitate de stat membru al UE, România face permanent demersuri pentru a se apropia de nivelul veniturilor și al standardului de viață din celelalte state membre UE, deși recenta

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
socială cu 580.000, în aceeași perioadă, raportat la anul de referință 2008. Aceste obiective naționale sunt asumate de către România prin Strategia Europa 2020 și prin Programul Național de Reformă (PNR) și sunt sprijinite de UE, care consideră conceptul de îmbătrânire activă un element esențial pentru atingerea obiectivelor strategice ale programului Europa 2020. Conform cadrului general al îmbătrânirii active din UE, România consideră că principalele elemente ale conceptului sunt: 1) viață mai lungă și mai sănătoasă; 2) creșterea nivelului de ocupare

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
asumate de către România prin Strategia Europa 2020 și prin Programul Național de Reformă (PNR) și sunt sprijinite de UE, care consideră conceptul de îmbătrânire activă un element esențial pentru atingerea obiectivelor strategice ale programului Europa 2020. Conform cadrului general al îmbătrânirii active din UE, România consideră că principalele elemente ale conceptului sunt: 1) viață mai lungă și mai sănătoasă; 2) creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă la vârste mai înaintate; 3) creșterea participării sociale și politice a grupurilor de

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
serviciilor de îngrijire de lungă durată. Contextul situației actuale și al provocărilor de politici în fiecare dintre aceste domenii este prezentat mai jos, împreună cu o analiză tehnică aprofundată. 1.2. O viață mai sănătoasă într-o societate în curs de îmbătrânire Raportul de dependență demografică reprezintă, conform Eurostat, numărul persoanelor tinere (0-14 ani) și vârstnice (65 ani și peste) care revin la 100 persoane în vârstă de muncă (15-64 ani); acesta a fost relativ stabil și s-a situat la o

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
Acest grup minoritar se confruntă cu o slabă participare pe piața muncii care, în cazul în care va continua, va duce la o scădere și mai rapidă a numărului total al angajaților decât o arată prognozele demografice de la nivel național. Îmbătrânirea populației are, de asemenea, o dimensiune regională și urban/rurală pronunțată: în timp ce zonele urbane beneficiază de migrația internă a populației tinere, regiunile rurale se confruntă cu dificultățile furnizării de servicii sociale pentru persoanele vârstnice. De asemenea, regiunile rurale se confruntă

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
6 % din PIB (Sursa: BASS, 2013) sunt de asemenea, favorabile în special familiilor urbane, mai bine acoperite de sistemul de pensii și, de asemenea, eligibile pentru beneficii mai importante, stimulând cu precădere regiunile urbane. Dat fiind faptul că dificultățile aferente îmbătrânirii în localitățile rurale reprezintă adesea costul migrației interne și al dezvoltării economice a orașelor, costurile aferente îmbunătățirii calității vieții la vârste înaintate trebuie distribuite într-un mod mai echitabil între comunitățile urbane și cele rurale. În prezent, românii trăiesc mai

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
cu privire la populația de etnie romă, intitulat "Consiliere privind metodele de diagnosticare și politicile pentru sprijinirea incluziunii romilor în România, Banca Mondială, 2014" conține mai multe recomandări privind politicile pentru populația de etnie romă, orientate în funcție de nevoile specifice ale acestei minorități. ────────── Îmbătrânirea populației în România are un pronunțat caracter regional, subliniat de distribuția inegală a populației vârstnice în țară, după cum se prezintă în figura 6. În mod interesant, procesul inegal de îmbătrânire nu se traduce neapărat printr-o reducere regională proporțională a

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
de etnie romă, orientate în funcție de nevoile specifice ale acestei minorități. ────────── Îmbătrânirea populației în România are un pronunțat caracter regional, subliniat de distribuția inegală a populației vârstnice în țară, după cum se prezintă în figura 6. În mod interesant, procesul inegal de îmbătrânire nu se traduce neapărat printr-o reducere regională proporțională a numărului de contribuabili sau prin cre��terea cheltuielilor aferente îmbătrânirii. În timp ce în provinciile sudice cele două hărți prezintă o concentrare atât de persoane vârstnice cât și de pensionari, partea centrală

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
de distribuția inegală a populației vârstnice în țară, după cum se prezintă în figura 6. În mod interesant, procesul inegal de îmbătrânire nu se traduce neapărat printr-o reducere regională proporțională a numărului de contribuabili sau prin cre��terea cheltuielilor aferente îmbătrânirii. În timp ce în provinciile sudice cele două hărți prezintă o concentrare atât de persoane vârstnice cât și de pensionari, partea centrală și de vest a României are în mod semnificativ mai mulți pensionari decât ar sugera numărul de persoane vârstnice, o

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
date pentru proiecțiile de cerere pe termen mediu și lung. Figura 6. Ponderea populației în vârstă de 65 de ani și peste în totalul populației*) Sursa: date recensământ Ținând cont de acești factori se are în vedere aspectul potrivit căruia îmbătrânirea populației va contribui la creșterea presiunii asupra cheltuielilor de sănătate în România. Pentru atingerea unui nivel de sănătate pe durată mai îndelungată și a unei vieți productive, România este conștientă că trebuie să investească în prevenirea, diagnosticarea timpurie și tratamentul

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
un beneficiu economic substanțial comunităților care funcționează cu un buget restrâns și care au nevoi sociale crescute. Gradul actual de participare socială în rândul populației vârstnice în România, comparativ cu statele UE28, utilizând componentele aferente participării sociale din Indicele privind îmbătrânirea activă*7), reprezintă o resursă a cărei valori este supusă procesului de îmbunătățire continuă. Datele din figura 12, compară românii cu persoane din alte țări membre ale UE, atât pe baza măsurătorilor componente individuale care indică participarea socială, cât și

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
cuvinte, este adevărat că starea bună a sănătății mărește participarea socială în rândul vârstnicilor, dar cercetările longitudinale atent elaborate indică, de asemenea, legături cauzale clare care sugerează că participarea socială încurajează și susține starea bună a sănătății. *7) Indicele privind îmbătrânirea activă (IIA) este rezultatul unui proiect comun desfășurat în 2012 de Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei Europene, împreună cu Unitatea Populație din cadrul CEE-ONU și Centrul european pentru politici de bunăstare socială și cercetare din

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
Procentul de populație cu vârsta de 60+ care consideră că persoanele cu vârsta de 55+ au o contribuție semnificativă ca voluntari în (țara)*) Sursa: Eurobarometru 76.2 (2011): Ocuparea forței de muncă și politica socială, securitatea locului de muncă și îmbătrânirea activă. Dificultățile financiare, starea de sănătate precară, nivelul scăzut al educației, precum și rezidența în zonele rurale reprezintă impedimente esențiale în ceea ce privește participarea socială în rândul adulților în vârstă - figura 14. Figura 14. Relațiile dintre venit și măsurile privind participarea socială: România

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
comunicare dintre Guvern și populația vârstnică ar putea fi îmbunătățite printr-o mai bună reprezentare și mai multe subiecte de discuție. Mass media și modelele de comunicare ar putea fi utilizate eficient pentru a promova în mod creativ ideea de îmbătrânire activă. Companiile trebuie încurajate să fie mai proactive în sprijinirea participării angajaților în activități de voluntariat. Mai multe opțiuni de îngrijire formală acordată copiilor și vârstnicilor ar permite, de asemenea, populației în vârstă să ia în considerare o gamă mai

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
socială. Reducerea barierelor legate de venit, starea de sănătate și accesul la infrastructură conduce fără îndoială la creșterea nivelului voluntariatului. Pentru a stabili dacă se înregistrează progrese, este necesar să existe un sistem de date pentru monitorizarea aspectelor sociale ale îmbătrânirii. De asemenea, pot fi elaborate și desfășurate anchete și analize pentru a analiza dacă starea de sănătate, situația economică și socială a persoanelor vârstnice aparținând minorităților etnice diferă de cele ale membrilor grupurilor vârstnice majoritare din România. În ceea ce privește mecanismul financiar

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
România va putea să suplimenteze finanțarea internă cu alocări suplimentare, din Fonduri structurale și de investiții europene (FSIE) la toate obiectivele tematice, inclusiv obiectivele incluse la capitolul Provocări în calea dezvoltării oamenilor și societății, cele mai relevante pentru agenda privind Îmbătrânirea activă. Fondul Social European (FSE) reprezintă unul dintre principalele instrumente de finanțare în domeniul Îmbătrânirii active, sprijinind următoarele domenii prioritare: ocuparea forței de muncă, cu un accent special pe angajarea grupurilor dezavantajate și învățarea pe tot parcursul vieții, reforme ale

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
investiții europene (FSIE) la toate obiectivele tematice, inclusiv obiectivele incluse la capitolul Provocări în calea dezvoltării oamenilor și societății, cele mai relevante pentru agenda privind Îmbătrânirea activă. Fondul Social European (FSE) reprezintă unul dintre principalele instrumente de finanțare în domeniul Îmbătrânirii active, sprijinind următoarele domenii prioritare: ocuparea forței de muncă, cu un accent special pe angajarea grupurilor dezavantajate și învățarea pe tot parcursul vieții, reforme ale pieței muncii pentru promovarea angajării la vârste mai înaintate și promovarea incluziunii sociale, conform criteriilor

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
ocupare a forței de muncă precum și condițiile de locuire inadecvate din comunitățile marginalizate care au un ridicat procent de persoane vârstnice ce necesită îngrijire de lungă durată. 1.5. Independență sporită în îngrijirea de lungă durată Populația în curs de îmbătrânire cu speranță de viață mai mare și rate de fertilitate în scădere necesită regândirea actualelor politici privind îmbătrânirea și dezvoltarea unei strategii. Sistemul de îngrijire de lungă durată (ÎLD) din România, atât în ceea ce privește furnizarea de servicii sociale în regim public

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
de persoane vârstnice ce necesită îngrijire de lungă durată. 1.5. Independență sporită în îngrijirea de lungă durată Populația în curs de îmbătrânire cu speranță de viață mai mare și rate de fertilitate în scădere necesită regândirea actualelor politici privind îmbătrânirea și dezvoltarea unei strategii. Sistemul de îngrijire de lungă durată (ÎLD) din România, atât în ceea ce privește furnizarea de servicii sociale în regim public, cât și privat este în proces de dezvoltare și poate suporta îmbunătățiri substanțiale de formă și de fond

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
următoarele concluzii: Asigurarea unei vieți mai sănătoase, mai productive, participative și independente este de o importanță esențială atât pentru persoanele vârstnice, cât și pentru tineri. Aceste aspecte vor avea, de asemenea, o influență puternică asupra dezvoltării macroeconomice viitoare a țării. ● Îmbătrânirea sănătoasă reprezintă o premisă pentru o viață lungă și activă și implică o atenție specială acordată măsurilor preventive, diagnosticării timpurii și tratamentului bolilor cronice, precum și, în situația în care se impune, susținerea prin furnizarea de dispozitive asistive (cadre de mers

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
care au nevoie de îngrijire și a creării unui mediu propice care să le permită menținerea în propria locuință pe termen lung. Prevenirea și reabilitarea trebuie să devină scopuri importante ale sistemului de îngrijire de lungă durată. ● Politicile din domeniul îmbătrânirii active pot avea succes doar dacă sunt implementate printr-o abordare sistemică intersectorială: investițiile necesare din domeniul sănătății ar putea fi costisitoare, dacă anii de viață sănătoasă nu sunt transformați în ani productivi; regândirea condițiilor de pensionare poate fi neproductivă

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]
concentrare mai mare a sărăciei, rata scăzută de ocupare a forței de muncă precum și condițiile de locuire inadecvate din comunitățile marginalizate care au un ridicat procent de persoane vârstnice ce necesită îngrijire de lungă durată. 2. Scopul strategiei Conceptul de "îmbătrânire activă" proiectează o societate în care persoanele vârstnice sunt încurajate și au posibilitatea de a duce o viață pe cât posibil sănătoasă, productivă, participativă și independentă. În această idee, prin politicile elaborate, scopul prezentei strategii este de a reduce îmbătrânirea fizică

STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/277466_a_278795]