14,475 matches
-
individului de a însuși și executa cu ușurință și eficiență actul motric”, făcând și observații că „aptitudinea se bazează pe predispoziții cultivate prin activitate specifică”. Mârza Dănilă Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că: „Aptitudinile psiho motrice sunt însușiri, dispoziții naturale, înclinații, posibilități ale organismului de a efectua acte motrice cu anumiți indici de: forță, viteză, rezistență, coordonare, mobilitate, suplețe, pricepere, inteligență”. Calitățile motrice sunt însușiri ale organismului uman. Ele se dezvoltă pe parcursul vieții (până la o anumită vârstă!) dar
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Dănuț (Teoria Educației Fizice și Sportului, 2006) spune că: „Aptitudinile psiho motrice sunt însușiri, dispoziții naturale, înclinații, posibilități ale organismului de a efectua acte motrice cu anumiți indici de: forță, viteză, rezistență, coordonare, mobilitate, suplețe, pricepere, inteligență”. Calitățile motrice sunt însușiri ale organismului uman. Ele se dezvoltă pe parcursul vieții (până la o anumită vârstă!) dar se pot și „educa” (o influențare, „accelerare” a dezvoltării) printr un proces special de instruire. Cârstea Gh., în „Teoria și metodica educației fizice și sportului” (1993) și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la cei „mici” se pune accent pe viteză și îndemânare, iar la cei „mari” se pune accent pe forță și rezistență). Calitățile motrice sunt în strânsă interdependență cu deprinderile și/sau priceperile motrice, interdependență care trebuie să fie corect înțeleasă. Însușirea deprinderilor și/sau priceperilor motrice necesită un anumit nivel al calităților motrice și influențează acest nivel (prin exersarea realizată în scopul învățării, consolidării sau perfecționării deprinderilor și/sau priceperilor motrice). La rândul său, orice acționare pentru dezvoltarea calităților motrice, realizată
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Metodica dezvoltării îndemânării/capacităților coordinative în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), constatăm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 3 și 6 ani, se va insista asupra însușirii unui număr cât mai mare de deprinderi motrice simple; între 6 și 10 ani vom pune accentul pe ameliorarea capacității de coordonare segmentară; între 10 și 14 ani vom pune accentul pe ameliorarea capacității de învățare motrică; între 14 și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
școlare. Spre deosebire de celelalte grupe de activități folosite în pregătirea fizică a elevilor, influențele instructiv-educative prin joc reprezintă următoarele particularități: permit manifestarea complexă și favorizează dezvoltarea simultană a deprinderilor motrice de bază sau specifice, a calităților motrice, precum și a deprinderilor și însușirilor moral-volitive; jocul de fotbal oferă posibilitatea aplicării în condiții mereu schimbătoare a priceperilor și deprinderilor motrice de bază; La realizarea unor acțiuni de joc concură simultan deprinderile motrice de bază sau specifice, calitățile motrice și cele moralvolitive. În timpul jocului, apar
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
loturi ale activității motrice este specifică jocului, fiind determinată de caracterul lui complex. Relațiile de interdependență dintre priceperi și deprinderi, dintre acestea și calitățile motrice, realizarea lor în condiții mereu schimbate și pe fondul solicitării intense a unor calități și însușiri morale și de voință, subliniază deosebita importanță a acestei particularități a jocului de fotbal. Specifică jocului de fotbal este și activitatea în colectiv, cu toate avantajele ce decurg din valorificarea ei în cadrul procesului de educație fizică. Jocul presupune colaborarea cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
personalității elevului, influențând-o favorabil trăsăturile emoționale, sentimentele determinate de situații favorabile sau nefavorabile echipei, interesele colectivității, etc. fiind mult mai puternic și complex exercitate comparativ cu celelalte activități organizate în cadrul lecției de educație fizică; Principalele deprinderi, calități motrice și însușiri moralvolitive specifice jocului de fotbal au valoare de întrebuințare și în alte domenii de activitate. Alergarea, săriturile, viteza, rezistența, coordonarea, îndemânarea, forța, dârzenia, perseverența, sunt solicitate în relații de interdependență, multiple și complexe, fapt care condiționează manifestarea inițiativei, imaginației, spiritului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de comportament. Ea cuprinde: 1. obiectivele cadru care derivă din obiectivele finale și constau în: întreținerea și îmbunătățire stării de sănătate a copiilor și formarea deprinderilor igienico-sanitare; influențarea evoluției corecte și armonioase a organismului și dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice de bază; însușirea deprinderilor motrice de bază, utilitar aplicative și sportive elementare; formarea obișnuinței de efectuare independentă a exercițiilor fizice; educarea spiritului de echipă și a colaborării, în funcție de un sistem de reguli acceptate. 2. obiectivele de referință stabilite pentru fiecare obiectiv cadru în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
au un conținut diferențiat în funcție de gradul, ciclu de învățământ, tipul de școală ceea ce asigură accesibilitatea și un mai pronunțat caracter formativ al procesului instructiv-educativ prin creșterea contribuției educației fizice la pregătirea elevilor pentru profesiunea următoare. Evaluarea elevilor, notarea lor privind însușirea practicării jocului de fotbal, trebuie să fie realizată în funcție de „Standardele de evaluare” concepute în anul 2003 de Serviciul Național de Evaluare și Examinare din Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului dar și în funcție de respectarea și aplicarea regulamentului de joc și de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mai mare, precum și în vederea utilizării lor corecte în etapele ulterioare. Volumul și intensitatea efortului vor fi adaptate, corespunzător, nivelului de dezvoltare morfofuncțională. Principalele noastre recomandări sunt: 1. executarea tuturor sarcinilor motrice în cadrul jocurilor de mișcare, ca perioadă de adaptare și însușire; 2. păstrarea caracterului de joacă în lecția de educație fizică încercând ca mijloacele de acționare efectuate să constituie o adevărată bucurie pentru copii și în nici un caz un motiv de întristare și oboseală, Introducând jocul de fotbal (minifotbal) în cadrul lecției
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de mișcare, sau „dinamice” cum le denumește Stănescu M., Ciolcă C. și Urzeală C. în „Jocul de mișcare - metodă și mijloc de instruire în educație fizică și sport”, Ed. Cartea Universitară, 2004, „reprezintă unele dintre cele mai eficiente mijloace de însușire a conținuturilor specifice educației fizice și sportului.”. În acest sens, Siedentop D., Herkowitz J., și Rink J., în „Elementary Physical Education Methods”, New Jersey, 1984, consideră că: „educația fizică include, de altfel, orice acțiune motrică ce are ca obiectiv însușirea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
însușire a conținuturilor specifice educației fizice și sportului.”. În acest sens, Siedentop D., Herkowitz J., și Rink J., în „Elementary Physical Education Methods”, New Jersey, 1984, consideră că: „educația fizică include, de altfel, orice acțiune motrică ce are ca obiectiv însușirea de către copii a modului de a participa la forme competitive și expresive de activități motrice.”. „Jocul de mișcare (dinamic) reprezintă o variantă a activității ludice în care rolul mișcărilor este clar exprimat. Baza jocului o constituie diferitele acțiuni motrice efectuate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
scopul obișnuirii elevilor cu solicitările competiției, formându-le astfel dorința de autodepășire; de asemenea trebuie să se folosească complexe de exerciții care acționează cumulativ asupra deprinderilor specifice tehnico tactice cât și asupra dezvoltării calităților motrice. Evaluarea elevilor, notarea lor privind însușirea practicării jocului de fotbal, trebuie să fie realizată în funcție de „Standardele de evaluare” concepute în anul 2003 de Serviciul Național de Evaluare și Examinare din Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului dar și în funcție de respectarea și aplicarea regulamentului de joc și de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ar fi: alergarea pe călcâie, pe toată talpa, oscilații ale trunchiului în plan lateral, insuficiența fazei de zbor, alergare îngenunchiată, lipsa lucrului de brațe, etc., care trebuie corectate folosindu-se exerciții speciale coordonate de profesor. Acum se manifestă disponibilități pentru însușirea unor procedee și elemente tehnice cu și fără minge. Predarea jocului de fotbal în lecția de educație fizică la clasele a V-a și a VI-a Curriculum-ul școlar de educație fizică pentru învățământul gimnazial reflectă concepția care stă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
toată plenitudinea forțelor pentru a câștiga. Colibaba - Evuleț, D. și Bota, I. (1998), consideră că se pleacă de la ideea că în orice joc există o zonă de instrucție prin care pute influența sau modela gândirea, aptitudinile intelectuale, capacitatea de investigație, însușirea de noi cunoștințe, deprinderi și priceperi motrice etc. În același timp, zona de interacțiune se interferează cu zona satisfacțiilor ludice și a elementelor care asigură savoarea și plăcerea jocului. Pe baza acestor conexiuni, au apărut și s-au dezvoltat jocurile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
este dirijat și utilizat mult, sub stricta supraveghere a educatorului, devine o activitate neplăcută pentru copil, obosindu-l. Jocul didactic este o formă de joc care Îmbină armonios elementul instructiv și educativ cu elementul distractiv. Devenind o metodă activă de Însușire și consolidare a cunoștințelor prin conținutul său, jocul didactic asigură copilului posibilitatea de simulare a realului la activitatea proprie. Jocul didactic rămâne joc dacă conține elemente de așteptare, de Întrecere, de surpriză, de comunicare reciprocă Între copii. Copilul cu deficiențe
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
face să se poată vorbi de reguli de mișcare (fizice) și jocuri cu reguli. Printre jocurile cu reguli, jocul de-a ascunselea este tipic. În acest joc copilul are comportamente diferite și dovedește În ce măsură și-a Însușit caracterul și nivelul Însușirii și exercitării regulilor. La copilul cu deficiențe asociate mâna nu este Încă aptă pentru a reda intențiile, trage liniile la Întâmplare și nu le conferă valoare și semnificație. Nici desenul nu Începe să capete organizare lineară, iar obiectele nu sunt
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
acțiuni simple, rutiniere. Astfel, variațiile mari de ritm intelectual și de stil de lucru, de rezistență la efortul de durată, de abilități comunicaționale și de nevoi cognitive care există Între elevi, impun acțiuni de organizare diferențiată a procesului de predare Însușire, pe grupe de elevi În care primează sarcini individuale de lucru. Dacă jocul capătă o valoare practică, atunci aduce variație În procesul de instruire a copiilor, făcându-l mai atractiv și elevii sunt Încurajați, stimulați prin cristalizarea sentimentului de succes
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
standardele independenței personale și ale responsabilității sociale cerute de grupul căruia Îi aparține”. Dintr-un anumit punct de vedere, manifestările comportamentale sunt trăite În plan intern, iar odată produse au efect circular. Se poate forma astfel, un comportament care alături de Însușirile de personalitate, Îl definește pe subiect ca ființă unică. Indiferent de forma comportamentului (afectiv, cognitiv, verbal, psihomotor ) acestea se corelează cu structurile dominante ale personalității. În plan intern pot avea loc tulburări de tipul: anxietăți și frustări prelungite; ostilitate și
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
o modalitate de a atrage atenția” (Franz Petermann, Ulrike Petermann, Program terapeutic pentru copiii agresivi, pg. 1). Dicționarul Explicativ al Limbii Române oferă următoarele definiții: Agresiune: atac Împotriva unei persoane sau a unui stat. Agresiv: care atacă (fără provocare). Agresivitate: Însușirea de a fi agresiv, constituind uneori un simptom patologic. Specialiștii consideră că există o strânsă legătură Între mediul familial și agresivitatea copilului, constatându-se o agresivitate crescută mai ales În rândul elevilor care provin din clasele sociale defavorizate, care trăiesc
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
exersate” la fel ca aptitudinile motrice. Activitățile motrice sunt o componentă importantă a programelor educative, mișcarea ajutând copilul nu doar din punct de vedere motor, ci și emoțional și social. Copiii autiști pot avea deficiențe În ceea ce privește: forța musculară, coordonarea, echilibrul, Însușirea deprinderilor motrice de bază și utilitare, funcțiile senzorio-motrice, motricitatea fină și capacitatea de relaxare. Un program de kinetoterapie complex Îl va ajuta pe acest copil atât prin exercițiile practicate, cât și prin atitudinea de relaționare susținută de către kinoterapeut, să-și
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
sa de om rațional și obiectiv, circumspect la propulsarea pe înalte culmi ale conducerii, mulțumindu-se să cumuleze sarcini oficiale, să persevereze în discuții și să ocolească echilibrat competiția, când simte că sorții nu-i sunt favorabili, sunt tot atâtea însușiri în stare să-l facă model de disciplină în păstrarea ierarhiilor și a reverențelor, strateg al compunerii propriei imagini. a împlinirea portretului lui Nicolae Suțu contribuie și ediția de față prin o proză de evocare nu de imaginație și, evident
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
noastră, să nu avem nici o grijă, căci ea se creează sau nu - dacă vrea ea, nu dacă vrem noi - din inautenticitate, căci minus cu minus fac plus.” În esență, autorul pare apropiat mai curând de o viziune conservatoare, pentru care însușirea modelelor străine nu e suficientă pentru a asigura maturizarea și modernizarea literaturii naționale. El insistă implicit asupra necesității de a se crea un climat, o mentalitate prielnice preluării oricărui fel de modele, altminteri totul ar fi amenințat să cadă în
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
unghi modern. R. îl privește pe Rebreanu în perspectivă existențială, urmărind să facă înțeles procesul prin care freamătul interior și neliniștea s-au transformat în operă, devenind calm și obiectivitate. Cu alte cuvinte, tot spiritul creator este cel observat. Totuși, însușirile criticului își dau întreaga măsură în cartea Gogol sau Fantasticul banalității, unde reușește să evite ceea ce i s-a întâmplat în întâlnirea cu alți mari scriitori, și anume ca, însuflețit de religia literaturii, să îi așeze într-o lumină transcendentă
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
1989, nu era deloc ușor să te referi la scriitori aflați, de obicei ca urmare a unei acțiuni politice, dincolo de granițele țării. Ceea ce distinge critica lui E. Simion este judecata cumpănită și limpede. Nu vom stărui niciodată îndeajuns asupra acestei însușiri. Ea explică popularitatea comentariilor în rândul profesorilor de literatură, al studenților și, de ce nu, al elevilor. Mulți, foarte mulți dintre intelectualii români contemporani au învățat literatura ultimelor decenii din cărțile lui E. Simion. De numele lui este asociat „succesul” de
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]