12,626 matches
-
socială) pentru toți copiii, inclusiv pentru copiii romi și cei cu dizabilități. INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI [Art. 6(a)] Preoții pot promova principiul respectării interesului superior al copilului prin: * consilierea părinților în legătură cu cel mai bun mod de a veni în întâmpinarea nevoilor copiilor, astfel încât să se respecte interesul superior al copilului; * abordarea acestui subiect în predicile lor; * promovarea acestui principiu prin acțiunile lor din cadrul structurilor comunitare consultative. PARTICIPAREA [Art. 6(h), Art. 24] Preoții pot facilita exercitarea dreptului copilului capabil de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
melodramei o poetică a clișeului prin excelență? Desigur. Din păcate, nu vom ști niciodată cât de convins va fi fost Lovinescu însuși de adevărul unei asemenea constatări. Cred însă că motivația pragmatică ce îndeamnă la exercițiul constant al criticii de întâmpinare, cu impact la publicul larg, a modelat în chip specific și literatura lovinesciană, pe care criticul și-a dorit-o cât mai accesibilă, mai puțin "elitistă". Ca atare, de va fi tânjit după succes, ca un veritabil scriitor profesionist, amfitrionul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
reprezintă o enigmă și un scandal al literaturii noastre. Aureolat cu o autoritate încă necontestată, E. Lovinescu pornește la sfârșitul anilor '20 (după începuturile timide din tinerețe) să publice romane într-un ritm susținut, fără să se descurajeze (aparent) de întâmpinarea rece, apoi de-a dreptul ostilă de care are parte. Ba chiar afirmă, la un moment dat (1935), cu o lipsă de modestie permisă doar învingătorilor: "Sunt romancier și romanul românesc va conta cu mine". Fără milă, istoria literară n-
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
limba lor și printre cuvinte spărgând semințe de floarea soarelui, pe care le scuipau pe unde se nimerea. Au mers glonț la laboratorul de analize. Au intrat și fără să dea măcar bună ziua, întreabă pe asistenta ce le ieșise în întâmpinare: „Ascultă fă, aicea șade doctorul care gâcește în pișat?”. Asistenta le-a răspuns politicoasă: „Aici este laboratorul de analiză a urinei, dar domnul doctor, momentan lipsește”. La care balaoacheșele îi pun în vedere: „Noi o să plecăm fă, pentru că avem nește
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
e. Administrarea comunității. Stabilirea unor reguli sau trăsături ale comunității pot fi disponibile exclusiv administratorului, inițiatorului sau proprietarului site-ului. O altă opțiune este aceea de a permite unor utilizatori "veterani" să ia un număr limitat de decizii (de exemplu: întâmpinarea noilor veniți, excluderea din comunitate a celor care încalcă regulile sale sociale, crearea unor noi subiecte de discuție sau a unor noi spații virtuale etc.) pentru a crește capacitatea de autoadministrare a comunității. De asemenea, design-ul comunității include adesea
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Astrid Cambose. Cartea conține o selecție de scrisori și cărți poștale transmise de Ecaterina LovinescuBălăcioiu fiicei sale între anii 1947 și 1951. Scrisorile Monicăi Lovinescu au fost distruse, dar din corespondența rămasă se poate extrage cursivitatea evenimentelor. În ceea ce privește critica de întâmpinare, am constatat că cei care au recenzat cu statornicie scrierile Monicăi Lovinescu sunt Nicolae Manolescu, Dan C. Mihăilescu, Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Tania Radu etc. Subcapitole în lucrări mai ample i-au dedicat Eva Behring, Florin Manolescu, Nicoleta Sălcudeanu etc.
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
puțin vătămătoare valorii literare a cărții. Rezultatul: Scrinul negru este prin esență un roman al ambiguității"63. Călinescu respectă propaganda realismului socialist, dar creează un personaj șters, realizat după documentele oficiale, fără valoare în epicul romanului. Sub impresia lecturii de întâmpinare, Eugen Simion afirmă în 1974 că Bietul Ioanide "e un roman singular în proza noastră în primul rând prin extraordinara lui vivacitate intelectuală"64, iar Scrinul negru "cel mai slab roman al lui G. Călinescu"65. În interiorul regimului, nu se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
într-o librărie sau două din centru, în puține exemplare, epuizate într-o zi sau două. Clandestinizarea cărții este astfel asigurată și aparențele salvate"83. Imediat după "Teze", scriitorii se unesc în numele rezistenței la acest program. Regimul le vine în întâmpinare cu trei măsuri: legea privind secretul de stat (interzice difuzarea sau publicarea în străinătate a lucrărilor de orice natură și formarea de legături cu media din afara granițelor pe motivul că pot aduce prejudicii statului român), amenințarea cu procesele politice și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
latură morală, care în critică se observă mai greu, dar pe care ea o scoate în evidență"214. Manolescu amplasează cronica literară într-un spațiu al efemerității, dezaprobării, destinului, orizontului de așteptare, anonimatului. Cronicile, alcătuind în esență o critică de întâmpinare, presupun a intui, a prognostica, a preconiza, a prescrie. Menirea lor este de a forma certitudini, de a ieși în întimpinarea unui autor și a unei cărți cu laude sau mustrări. Ecoul cronicilor este adesea însoțit de dezaprobare, de animozități
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu acceptarea ideologiei, și pledoaria pentru estetic, rezistența prin cultură, promovarea literaturii române, evidențierea geniului și a talentului. Monica Lovinescu nu scrie doar despre literatura română, ci surprinde tehnici inovatoare din literatura universală și promovează direcțiile noi. Verdictul cronicilor de întâmpinare presupun curaj din partea emitentului. A susține valoarea sau nonvaloarea înseamnă a pune în balanță adevărul și falsul. În legătură cu puterea cronicarului de a rămâne obiectiv, N. Frye afirmă: "Se poate întâmpla ca un critic cu adevărat competent să încerce un sentiment
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și rațional, moralitate și etică, sunt considerate axiome ale direcției literaturii române, martorele ei. Ele oferă răspunsuri originale, nestandardizate, convingătoare și transmit cu sinceritate ceea ce autoarea lor gândește despre intelectualitatea românească și abuzul puterii, unind cu succes domeniul criticii de întâmpinare cu problematica socialului. Într-o perioadă precum comunismul, existența unui lider de opinie este absolut necesară, întrucât menține gustul pentru cultură, pentru arta scrupuloasă. Periodic, cronicile iau aspectul unor campanii împotriva grafomaniei din România. Un asemenea exemplu este cronica din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
României și a românilor, restabilirea memoriei, opreliștile Securității și ale cenzurii, rezistența prin cultură în fața totalitarismului și a tot ceea ce presupune el, considerațiile despre valoarea intrinsecă a literaturii în contextul trezirii conștiințelor și, în deosebi, munca în folosul criticii de întâmpinare. Pentru a înțelege mai bine sursa înverșunării pe calea undelor a Monicăi Lovinescu, am investigat trecutul aflat sub semnul colaborării, rezistenței, compromisului, opresiunii și totalitarismului. În acest sens, am evidențiat relevanța totalitarismului care manipulează și determină oamenii și colectivele să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pe cei care înfruntaseră tirania"248. Unul dintre cele mai importante studii, Originile Totalitarismului (1951), îi aparține scriitoarei Hannah Arendt și reprezintă o analiză completă și clară a totalitarismului opus celorlalte forme de tiranie și dictatură. Monica Lovinescu iese în întâmpinarea acestui studiu pe 15 martie 1973, în urma traducerii în franceză, apreciind afirmația conform căreia sistemul totalitar are năzuința de a schimba radical natura umană prin distrugerea individualității și prin teroare: "să ne oprim la două din trăsăturile considerate de Hannah
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
complementaritate privește posteritatea contemporană a cronicilor literare, posteritate ce își sprijină demonstrațiile pe judecățile de valoare ale Monicăi Lovinescu. În 1985 apare la editura Cartea Românească din București volumul Zenobia al lui Gellu Naum. Monica Lovinescu evidențiază în cronica de întâmpinare câteva aspecte ale acestei opere: inserarea literei "h" în toate cuvintele cheie, caracterul suprarealist, parcursul inițiatic, sensurile ascunse, existența naratorului-autor, umorul negru. Când Nicolae Manolescu discută despre raportul de complementaritate al cronicilor, face referire la întregirea procesului de receptare prin
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de concizia în gândire și expresie, de claritatea procesului interpretativ. Ambii exegeți, fiecare în momentul și spațiul său, doresc impunerea unui model critic lipsit de confuzii ideologice. În opere, urmăresc sincronul cu literatura europeană, susțin munca în folosul criticii de întâmpinare, pătrund intuitiv în mijlocul textelor ca să le surprindă originalitatea. Amândoi dispun de o axă morală incontestabilă, de consecvență, de curaj în a exprima păreri sarcastice, colerice, dar și de a-și revizui părerea pentru a fi în raport de complementaritate cu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
că anxietatea influenței la Monica Lovinescu reflectă teama de a folosi tiparul tatălui, teama de a nu fi considerată "fiica lui". Influențe există, desigur, deoarece a crescut în spiritul critic lovinescian. Destinul și voința au îndreptat-o spre critica de întâmpinare. Studiile de anvergură de tip lovinescian nu sunt folositoare emisiunilor al căror format permit doar pătrunderea în text cu scopul de a-l face cunoscut. Mai mult, teama de a nu scrie precum Eugen Lovinescu și dorința de a fi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de natura operei supuse analizei. Unul dintre principalele instrumente de interpretare a literaturii este fragmentarismul critic: analiza pornește de la un fragment cheie al textului, de la o idee sau simbol pentru a reconstitui întregul. În acest fel iese Monica Lovinescu în întâmpinarea lui Augustin Buzura și a romanului său, Absenții. După o privire amănunțită asupra receptării romanului, se oprește la un episod neevidențiat în cronicile din țară, dar pe care-l consideră central: "remarcabila scenă de vrăjitorie în care un copil eroul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de "starea de inocență a cuvintelor"323. Monica Lovinescu este nevoită să traducă scrierile din franceză în română, proces prin care se rătăcesc unele semnificații, se umblă un pic la autenticitate, pierzându-se din factura naturală a creației. Traducerea și întâmpinarea unor texte cenzurate reprezintă un curaj asumat, fapt aproape imposibil în România. Cu toate acestea, pe pragul unde se termină ideologia, apar critici reprezentativi pentru cultura bucureșteană. Unul dintre ei este Nicolae Manolescu, apreciat de ambele părți ale cortinei de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
influențe exterioare. Monica Lovinescu situează opera în contextul originar și îi evaluează corect semnificațiile. Folosindu-ne de un corpus de texte din perioade diferite, am încercat să demonstrăm meritul Monicăi Lovinescu de a fi realizat legătura dintre domeniul criticii de întâmpinare și problematica totalitarismului, în special comunist. Plecând de la premisa că în comunism s-a scris literatură de o valoare incontestabilă, ne-am permis să sintetizăm o paralelă între starea intelectualului constrâns să respecte termenii unui regim exigent și cea a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
discursul critic, cât și în cel memorialistic. Primul și marele ei lector este Eugen Lovinescu. Ambii exegeți, fiecare în momentul și spațiul său, doresc impunerea unui model critic lipsit de confuzii ideologice, urmăresc sincronul cu literatura europeană, întrebuințează critica de întâmpinare, pătrund intuitiv în mijlocul textelor pentru a le surprinde originalitatea. Dispun de o axă morală incontestabilă, de consecvență, de curaj în a exprima păreri sarcastice, colerice. Singura diferență ideatică constă în faptul că E. Lovinescu luptă pentru autonomia esteticului față de etic
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sistematic al literaturii diferit de literatură, prilej de îndrumare al cititorului și scriitorului. Exercițiul interpretativ se stabilește în interiorul cronicilor literare care transmit cu sinceritate ceea ce autoarea lor gândește despre intelectualitatea românească și abuzul puterii, unind cu succes domeniul criticii de întâmpinare cu problematica socialului. Abordând exercițiul hermeneutic al autoarei, am separat discursul interpretativ de polifonia discursului general. Pe această linie, am studiat comparativ câteva din cronicile emblematice pentru fiecare gen în parte. Cronicile produselor literare semnalează validitatea, regândesc valoarea scriitorului și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fasonat și vopsit proaspăt în verde închis, ce contrastau în mod vizibil cu situația de vizavi. Se observa de la bun început că școala era condusă de oameni pricepuți și harnici. Chiar în poarta școlii, aștepta solemn, ca un majordom în întâmpinarea unui oaspete de seamă, un bărbat uscat și înnegrit de soare, nu prea înalt, în vârstă, cu perciunii scurți albiți înainte de vreme ce impuneau respect; îmbrăcat modest într-un costum maro nu prea nou, cu vestă și pălărie de aceeași
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
cu nimic mai breji, tot atât de superficiali!... Nu deosebiți binele de rău!...". Nu au terminat ce au avut de discutat când Mișu, care privea nerăbdător prin fereastră, ca un crosist experimentat la semnalul "Fiți gata... Start!", i-a și ieșit în întâmpinare. După câteva secunde bune, Bidaru, cu spatele la soarele ce se strecura printre pliurile perdelelor pe jumătate trase și care mai avea cel puțin două ore până să apună, se întoarse destul de anevoios, dar nu văzu mare lucru decât o lumină orbitore
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Dăinuiri dăneștene), sensul lor se poate extinde asupra întregii alcătuiri scriitoricești semnată de învățătorii Eugenia și Costache Buraga din Dăneștii Vasluiului. Autorii înșiși, prevăzînd că întîlnirea cititorului cu cartea lor nu va fi dintre cele obișnuite, i-au venit în întîmpinare scriind ,,Cum au purces <<Dăinuiri... >>“, care de fapt este un capitol fundamental al cărții, poate cel mai frumos sub aspect poetic, stringent științific și revelator în ceea ce privește biografia lucrării și desăvîrșita etică a autorilor. Aș spune mai degrabă a autorului, fiind
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de factorii care au generat reforma curriculumului: evoluții ale științei și tehnologiei, implicații ale aspectelor socio- culturale, economice și politice asupra sistemului de învățământ, dinamica pieței muncii etc. Pentru aceasta, instituția de învățământ ar trebui să fie preocupată permanent de întâmpinarea nevoilor angajaților, prin programe motivaționale care să ofere recompensarea performanțelor (prime, premii etc.), crearea unui climat plăcut de lucru și recunoașterea meritelor fiecăruia. În urma analizei făcute a rezultat că e nevoie de un suflu nou, de schimbare într-un sistem
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]