12,690 matches
-
relativ redusă din cauza numărului redus de români. Pe teritoriul României vorbesc românește permanent douăzeci de milioane de oameni (fără vocile minorităților conlocuitoare care...mai vorbesc și în limba lor). În schimb, compensează vocile românești din Republica Moldova, din Ucraina (zona Cernăuți, ținutul Herței și fâșia sudul Basarabiei, până aproape de Odesa). În „Istoria limbii române” la pag.30, G. Ivănescu face următoarele precizări: • „Dialectul daco-român se vorbește în România, Republica Moldova, partea de est a Banatului sârbesc, regiunea dintre Timoc și Morava, nord-vestul Bulgariei
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
dintre destin și hazard. Dânsa își începe lucrarea cu prezentarea istorico-geografică a localității Rebra, locul unde se va desfășura cu preponderență acțiunea. „În partea central-nordică a județului Bistrița-Năsăud se află localitatea Rebra, una dintre cele mai vechi așezări din acest ținut, atestată încă din anul 1245.” Apoi sciitoarea face o trecere succintă a ocupațiilor de bază al locuitorilor ca „agricultura, ceșterea animalelor și exploatarea pădurilor”, dar și a vieții spirituale care se desfășoară pe aceste minunate plaiuri mioritice: „Ținutul acesta mirific
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
din acest ținut, atestată încă din anul 1245.” Apoi sciitoarea face o trecere succintă a ocupațiilor de bază al locuitorilor ca „agricultura, ceșterea animalelor și exploatarea pădurilor”, dar și a vieții spirituale care se desfășoară pe aceste minunate plaiuri mioritice: „Ținutul acesta mirific dintre munți ascunde poveștile și destinele oamenilor...” „În Rebra, în trecut și prezent, oamenii și-au trăit poveștile așa cum le-au fost scrise în Cartea Sfântă a vieții.” Numele romanului este adecvat cu mesajul pe care prozatoarea dorește
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
aparte. Încet, încet se configurează personalitatea viitoarei intelectuale, o persoană aparte, ieșită parcă din tiparele „rebrenilor”. Prozatoarea își deapănă amintirile și trăirile până la maturitate. Atât plecarea din satul natal, evadarea spre necunoscut din dorința de cunoaștere, dar și reîntoarcerea în ținuturile dragi unde a copilărit sunt tratate cu multă sensibilitate și emoție. Aleargă parcă de la o extremă la alta, de la locurile pitorești înconjurate de munți la marea fără de sfârșit și orașul care a adoptat-o și pe care-l îndrăgește foarte
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
înaltul cerului coroana bogată cu ramurile nemului de-a lungul generațiilor. „În Rebra, satul dintre munți, viața își derulează cursul firesc și de neoprit. Într-o zi vine pe lume un pui de om, în alta, unul dintre locuitorii acestor ținuturi de legendă, după o viață lungă pe acest pământ, pleacă spre cele veșnice.” Scriitoarea nu precupețește nici un efort și își manifestă deschis dragostea și admirația față de pământul strămoșesc, prorocind de bun augur viitorul generațiilor care vor dăinui pe aceste plaiuri
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
impact al populației autohtone cu armata, administrația romană și coloniștii aduși în noua provincie romană. Privită prin prisma celei mai simple logici, latinizarea limbii populației autohtone nu se putea produce pe tot spațiu locuit de aceasta, mult mai mare decât ținuturile cucerite și administrate cu singurul scop de a le lua bogățiile de care romanii aveau nevoie în acel început de criza a Imperiului. Coloniștii veniți în Dacia din toate părțile imperiului nu cunoșteau limba latină după cum nici soldații de rând
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
căciulă țuguiată pe cap, de oaie, rareori mai umbla și cu o pălărie întunecată, cu boruri largi, bătrânești. Și nu l-a văzut nimeni altfel decât cu niște pantaloni de pufoaică, fără ele ar fi tremurat rău de frig în ținutul acesta răcoros de munte din Obcinile Bucovinei. Obiceiurile lui pedagogice erau de pomină. În primul rând, a impus o disciplină de fier, comică totuși, în școală. Mai ales plecarea de la școală spre casă era drastic reglementată: La ieșire din școală
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Recomanda > GABRIELA CĂLUȚIU-SONNENBERG - YOSEMITE Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 2344 din 01 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Yosemite ̶ atenție la pronunție: IO-SE-MI-TE, ținutul vizitat anual de aproape 4 milioane de turiști ̶ este unul dintre cele mai îndrăgite Parcuri Naționale ale continentului nord-american. Un amator al statisticilor a întreprins cândva o cercetare minuțioasă și a ajuns la concluzia că despre niciun alt petec
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
Jumătate din ea se pulverizează pur și simplu pe parcurs, transformându-se într-un curcubeu semi-permanent. Cu cei 739 de metri de cădere, cascada este cea mai înaltă de pe continent. Iar acesta este doar unul din multele superlative care caracterizează ținutul Yosemite! Parcul bate recorduri după recorduri: 1500 de varietăți de plante și 35 de soiuri de arbori sunt la ele acasă aici, 85 de tipuri de mamifere și 150 de specii de păsări fac parte din inventar. Din totalul de peste
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
dăltuiește cuvântul în trunchiul sufletului său, cu degetele sale de lumină modelându-l în funcție de trăirile care-l animă”, susține poeta.Satul său natal, Săcuieu, din județul Cluj, este adesea cântat în versul poetei cu dor nespus. Legătura puternică față de acest ținut este conturată în imagini grăitoare. Este satul amintirilor și al copilăriei, este locul unde răul a fost răpus și doar parfumul codrilor plutește, tablou al desăvârșirii pământene: „La Poalele Carpaților de-Apus Luminile au străluciri de-argint Acolo tot ce
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
Plecați, și-n staul veți găsi / Pe Craiul stelelor de sus!" (colind popular românesc). S-au contopit divin voințele și, în ziua de 25 Decembrie 1386, Mânuitorului i s-a dat dreptul de a fi sărbătorit cu dragoste și în ținuturile valahe, ca cel care a fost și va fi aproapele omului trecător, până în ziua încheierii drumului său pământesc și judecarea faptelor sale. Valahii și-au coborât atunci privirile și și-au tulburat inimile, aflând că cel ce suferise pe crucea
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
de mai marii noștri”!... Eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Parintele Teodor Savu - mare personalitate a culturii și spiritualității acestori ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se
PARINTELE TEODOR SAVU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373051_a_374380]
-
lor undeva în creierii munților, într-o sălbăticie unde doar vulturii ajung. De jur-împrejur se deschideau abisuri amețitoare. Zidurile măreței construcții se aflau în prelungirea abrupților stâncoși, fiind parcă suspendate de toarta cerului. Picior de om nu trecuse prin acest ținut. Paloș și Prințesa de ceva vreme nu mai părăsiseră palatul și așteptau nașterea prințului moștenitor al neamului vampiric. Într-o noapte cu fulgere, tunete și o furtună îngrozitoare, într-una din încăperile palatului într-un pat pufos se născu nepotul
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
fericitul tată. - Astă voință am avut ca fiica mea să aibă urmaș din neamul poporului peste care am domnit și căruia i-am fost credincios. Doresc ca neam din neamul nostru să-și aducă aminte că am fost principele acestor ținuturi, lăsate spre moștenire de strămoșii noștri, dacii, și vom continua să le păzim și de dincolo de moarte! - Dragul meu, să lăsăm aducerile-aminte și să sărbătorim evenimentul! Să afle întregul neam vampiric din lume că în Carpați s-a născut urmașul
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
ca adevărați stăpâni ai unei împărății fără hotare. În cele din urmă, în zori, "Stăpânii" se întoarseră în grabă la castelul din Carpați. Timpul trecea și fiul creștea văzând cu ochii, spre fericirea celor doi părinți și a bunicilor. În ținuturile românești domnea pacea, ca urmare a intervenției celor doi boieri pe lângă sultanul de la Înalta Poartă. Acum domniile lor erau preocupate de acumularea de averi. Știau de existența celor două comori ale vampirilor pe care încă nu le dezgropaseră și sperau
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
muritorilor, și ce vreți? Noi nu avem nimic cu domniile voastre, de ce nu ne lăsați în pace? Pentru o clipă, întreaga suflare încremeni. - Cum de ne-ați descoperit lăcașul? Aici n-a ajuns până acum picior de om, iar palatul și ținutul este proprietatea noastră! - Dar tu cine ești, cavaler al nopții?- strigă Arnăutu. - Sunt prințul Paloș și am trăit în lumea voastră! Duceți-vă înapoi și apărați-vă ținuturile de vrăjmaș, așa cum am făcut-o eu! - Deci tu ești năluca legendară
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Aici n-a ajuns până acum picior de om, iar palatul și ținutul este proprietatea noastră! - Dar tu cine ești, cavaler al nopții?- strigă Arnăutu. - Sunt prințul Paloș și am trăit în lumea voastră! Duceți-vă înapoi și apărați-vă ținuturile de vrăjmaș, așa cum am făcut-o eu! - Deci tu ești năluca legendară care a înspăimântat turcii în bătălii!? Legenda ta va muri odată cu tine! - Dacă nu vă întoarceți, veți cunoaște furia mea! - ridică acesta paloșul care străluci în razele lunii
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
am obținut supliniri în Muscel la Ciocanu, Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței, Dragoslavele, Micloșani și chiar Rucăr, o scurtă perioadă de timp. Pentru numire am fost chemați la București, Aici, nici un post pentru Muntenia. Erau posturi în Dobrogea și în Ardeal, în ținuturile secuiești... Pe Valea Trotușului, la Lunca de Sus, era un post liber. Fiind regiune de munte, iar Lunca de Sus suna frumos, mi-am ales postul vacant de aici. El însă, era într-un cătun ce ținea de de Lunca
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
au desfășurat cele câteva luni de funcționare ca titular. Pierdere de timp și bani cheltuiți de către stat în zadar, cu toată tragerea de inimă pe care am depus-o și priceperea mea pedagogică. Ministerul Învățământului ar fi trebuit ca, pentru ținuturile cu populație maghiară, să fie pregătiți învățători care să cunoască această limbă. M-am ales cu ceva totuși, în cele aproape cinci luni petrecute în județul Ciuc. În timpul liber am cules folclor din satele românești, publicându-l sub titlul „De la
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
stâncă și amenajând un pic izvorul, a făcut ca din munte să iasă un firicel de apă rece, ce se aduna într-o mică fântână zidită din pietre. Ca să răsplătească darul ceresc cu acea apă, atât de valoroasă în acel ținut pustiu, beduinul Hodja ieșea adesea în fața casei sale, așeza o măsuță de lemn la marginea drumului, punea pe măsuță un vas plin cu apă rece, și, ori de câte ori trecea vreun drumeț, sfârșit de sete și de arșița zilei, el umplea cana
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
eparhia Maramureșului și Sătmarului - Chivote ale Credinței”... De curând, bunul meu coleg de facultate și prieten - Părintele Arhim. Dr. Macarie Motogna - Egumenul Mănăstirii “Sfânta Ana” - Rohia, mi-a oferit două lucrări/volume, de referință pentru Istoria Bisericii Ortodoxe Române din ținutul binecuvântat al Maramureșului și Sătmarului, ambele fiind publicate recent, cu binecuvântarea venerabilului Arhipăstor nonagenar - Părintele Arhiepiscop Iustinian Chira și cu directa contribuție, implicare, coordonare, supraveghere și efort a vrednicului, harnicului, inimosului și dinamicului său ucenic - Episcopul Vicar Dr. Iustin Hodea
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Maramureș” de către Domnul Prof. Dr. Nuțu Roșca va rămâne peste ani și ani drept o lucrare exhaustivă despre viața bisericească, Maramureșul și preoții săi, bisericile și credincioșii săi mai statornici decât stâncile munților care înconjoară ținutul. Întâlnim în cuprinsul volumului biserici și preoți, episcopii locului de-a lungul timpului, mănăstiri vechi, din care unele uitate, elemente de cultură bisericească, ierarhi din Țara Românească și Moldova, susținători ai Ortodoxiei din Transilvania și Maramureș, dar și rezistența întru
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
întreagă. Aici turlele de lemn ale bisericilor, amplasate de regulă pe terase vizibile din depărtare, se înalță semeț spre cer, împungându-l parcă, glăsuind peste timp despre tăria de caracter și tensiunea spre înalt care-i animă pe locuitorii acestui ținut ce pare de legendă. O civilizație a lemnului, așa cum numai aici găsești, domină regiunea masiv românească din această margine de Țară. Încântă peisagiul natural și mai ales civilizația rurală, arhitectura satelor și portul de aici, obiceiurile prin care românii zonei
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
și poezia lui Arghezi, folosește metafore ale socialului, căci miticul e motivat prin dinamismul moralului. Aici, există o legătură foarte subtilă între planul vieții și acela al ficțiunii. O ușă secretă le desparte. De o parte: realul, de cealaltă un ținut imaginar. Realitatea imaginarului poate fi mai vie decât aceea propriu-zisă. Viața în poezia lui Ion Constantinescu este, așa cum spunea Eugen Simion, o ierarhie de sfere pe care omul trebuie s-o străbată, mânat de o voință aprigă de eliberare. Așa că
ION CONSTANTINERSCU- TAINICE SPERANȚE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373259_a_374588]
-
jur de treizeci și cinci de persoane am observat ca participau la acea școală oameni din Mongolia, Ecuador, Rusia, Siria, Pakistan , Africa și chiar o persoană din America de nord bineînțeles ca erau și din alte țări ale Europei însă am enumerat ținuturile cele mai îndepărtate de unde veneau toți acei oameni pentru a scoate în relief diversitatea mare de persoane ce se putea întâlni în acea școală. Privind acele fețe citeam în ele dorința lor de a avea un nou început în Berlin
ALFABETUL EMIGRANȚILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372090_a_373419]