65,481 matches
-
vârstă de 57 de ani, a diagnosticat-o cu sarcină în luna a doua, avort în evoluție și hemoragie, motiv pentru care pacienta a solicitat efectuarea unui chiuretaj. După intervenție, deși se simțea rău, femeia a fost lăsată să plece acasă după câteva ore. A doua zi, femeia a fost internată la Spitalul Universitar "Sfântul Spiridon" din Iași, unde a fost operată în regim de urgență. În timpul intervenției, chirurgii au observat că medicul obstetrician îi perforase uterul și intestinul gros. De
Malpraxis: Obstreticiană trimisă în judecată pentru că a perforat uterul şi intestinul gros al unei paciente () [Corola-journal/Journalistic/27616_a_28941]
-
iubit, pe cine-am lăsat,/ În ce întrupare fost-am odat’/ In clipa când taina m-a îmbrățișat”... Doar două sunt poemele în care vorbește direct, de dânsa - românca - dar sunt suficiente pentru a înțelege ce este “să pleci de acasă” și să revezi “acasă în paragină”...” A sunat ceasul cel mai năprasnic”, se zguduie primul vers din “Balada emigrantului”. “Ceasul care se cheamă Destin./ Ceasul ce smulge parâma din bornă,/ Ceasul în care murim sau trăim./ Ceasul acest’ nu-l
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
lăsat,/ În ce întrupare fost-am odat’/ In clipa când taina m-a îmbrățișat”... Doar două sunt poemele în care vorbește direct, de dânsa - românca - dar sunt suficiente pentru a înțelege ce este “să pleci de acasă” și să revezi “acasă în paragină”...” A sunat ceasul cel mai năprasnic”, se zguduie primul vers din “Balada emigrantului”. “Ceasul care se cheamă Destin./ Ceasul ce smulge parâma din bornă,/ Ceasul în care murim sau trăim./ Ceasul acest’ nu-l aude nimeni/ Decât insul
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
eternelor chemări/ In abandonul altor uitate primăveri. Noi, cei ce-ajungem să rupem zăgazul/ Și vântul șansei să ne ducă pe mal/ Uitând furtuna care-nghite restul,/ Nesățioasa gură a zeului Baal”... Când în vara anului 2001 s-a întors acasă, în trenul care o ducea hodorogit pe meleaguri știute, dar voalate, a scris poemul - reportaj “Și nu plouă”. “M-am întors în țara mea. / Gropile au năpădit străzile./ Câinii vagabonzi latră toată noaptea la lună..../ E caniculă. Cad oamenii pe
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
Elena Badea PĂRINȚI DE SUCCES: Nu sunt puține dezbaterile în media, în cancelarie, acasă sau în curtea școlii, privind modul în care învață copiii. Deși cel găsit vinovat în cazul unor rezultate slabe este văzut fie elevul, fie profesorul, fie părintele, profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie
Părinți de succes: Dacă ești îngrijorat de modul în care învață copilul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27651_a_28976]
-
era chiar măicuță bătrână... Despre pașaportul interior pentru cetățenii sovietici nici vorbă, despre KGB nici atât, că-i primul film italiano sovietic, primul film în care marea Uniune Sovietică a acceptat să se tragă duble, poate și triple, pe la ea pe-acasă, unde lucrurile nu arătau grozav deloc, iar dacă mai și știai cum era de fapt, atunci... Până la urmă, undeva, într-un sat, o babă, ba vreo două, și o rusoaică mai tânără, foarte cooperante toate, că nu le amenința nimeni
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
că hazeaica vorbea italienește, astfel încât îi povestește cum l-a găsit pe Antonio al lor aproape mort, înghețat pe câmpia înzăpezită, bref reia filmul de unde-l lăsase soldatul întors în gara din Milano și cum l-a târât până la ea acasă, unde, vorba lui Beniuc, era cald și bine, cum pe urmă soldatul inamic salvat de femeia sovietică s-a trezit el, dar nu mai știa nimic, nici cine e, nici ce viață anterioară a avut, dar nimic, nimic, nimic. Pe
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
spre mirarea babelor vecine de la clasa a treia („pe bănci de lemn...” pardon, asta era „în scunda tavernă mohorâtă”). Filmul trece peste amănuntele la care nu poți, ca spectator, să nu te gândești, ale urmărilor și ne trezim cu ea acasă, în Italia, zburdând cu unul pe motocicletă, după ce distrusese cât putuse din moștenirea memorială a fostului ei soț de zece sau douăsprezece zile. Sigur, îi spusese și soacrei sale, care venise să o mustre că de ce umblă cu altul, că
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
juma’ de coșcogea filmul numai propagandă sovietică? Fiind, însă, un film realist, te așteptai la altceva. Povești ca asta s-au mai făcut, cu soldați care au avut un amor în timpul războiului și pe urmă s-au dus la ei acasă. Când era vorba de nativi sovietici, și fetele erau la fel, că nu era voie cu străinii, iar în celelalte filme, țările unde rămâneau iubitele neconsolate erau, de obicei Italia, sau, mai rar, Franța, și SUA, unde, se știe, nu
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
Prima treaptă o lăsăm, a doua e mănușa pereche a celei din film. „A doua treaptă a minciunii constă în a-l face pe martorul străin să creadă că în comunism realitatea este aceeași cu cea pe care o trăiește acasă. De pildă: i se dă o cifră falsă privind creșterea economică. Străinul n-o crede și corectează cifra. Nu e 10 %, ci, să spunem, 4 %. Dar, instinctiv, e înclinat să creadă că idealul economic este de aceeași natură și în
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
marș, orice membru sau nemembru PSD care vrea să participe la acest marș este binevenit.În fața unei puteri democratice poți lupta în bătălia parlamentară, dar noi ne luptăm în acest moment cu o putere dictatorială și mafiotă. Dacă oamenii stau acasă, vor rămâne cu acești mafioți și cu acești incompetenți încă mult timp de acum încolo", a adăugat el, citat de Mediafax
Ponta va participa la marşul sindicaliştilor () [Corola-journal/Journalistic/27756_a_29081]
-
Catherine Tauveron, care explorează cu grație dar și cu rigoare numeroase reeditări, reformulări și rescrieri pe care poveștile celebrilor frați le-au prilejuit de două secole încoace. Iată în cîteva rînduri cum se văd „poveștile pentru copii și de spus acasă” (traducerea literală a titlului original, propusă de aceeași Viorica S. Constantinescu) la colocviul GRRIM din Nantes, în volumul de la Clermont-Ferrand, dar și cum o duc poveștile celor doi frați la noi, sub pana traducătorilor, penelul ilustratorilor și flerul editorilor. La
Grimm și Grrim, la bicentenar și după by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2776_a_4101]
-
focul patimii poate aprinde sublimul pasiunii. 1650. Care zâmbet nu-și are patima lui? 1651. În sufletul fără patimi este cel mai singur și pierdut deșert. 1652. Patima este umbra Luminii Divine. 1653. O așteptare fără patimi își uită iubirea acasă. 1654. Simt patima iubirii în respirația gândurilor tale. 1655. Poate exista iubire adevărată fără patimă? 1656. Cine nu și-a îmbrățișat propriile lui patimi s-a născut degeaba. 1657. În fața patimii să nu te apleci rușinat niciodată ci să-i
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
fost medic, dintotdeauna poet”. Iată ce povestește cel sărbătorit, întrebat cum găsea liniștea să scrie în perioada când profesa medicina: „Închipuie-ți că stăteam la Fălticeni, la ședințele cu medici, în prima bancă și scriam încontinuu versuri. Ei, cum ajungeam acasă, le băteam la mașină, le mai aranjam. Dar unele erau șnur. În timp ce eu scriam, se discuta despre mortalitatea infantilă, despre lipsa closetelor, despre vaccinări, despre gravide și câte și mai câte. Erau probleme reale, dureroase, șocante. Mai veneau și tipi
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2780_a_4105]
-
Paris - București, care a aterizat pe Aeroportul din Otopeni. Unul dintre repatriați a recunoscut că au primit câte 300 de euro/adult și 100 de euro pentru copil. Alți repatriați voluntar au negat că fac parte dintre cetățenii români trimiși acasă, ei spunând că "au fost în vacanță, în Franța". Peste 370 de cetățeni români vor fi trimiși din Franța cu trei zboruri, întoarcerea lor în țară bazându-se pe procedura de retur voluntar, au anunțat autoritățile de la București.
Primii români repatriaţi din Franţa au ajuns în ţară () [Corola-journal/Journalistic/27928_a_29253]
-
Teodorescu Laura Angajata unei agenții loto din Vaslui a fost găsită spânzurată la locul de muncă, în toaleta unității, după ce femeia era dispărută de acasă de trei zile. Femeia de 48 de ani a fost găsită spânzurată cu un cablu de o conductă, în toaleta agenției în care lucra. Aceasta a fost găsită de către reprezentanții Loteriei Române, împreună cu soțul femeii, informează realitatea.net. După trei
Angajată a Loteriei găsită spânzurată în agenție by Teodorescu Laura () [Corola-journal/Journalistic/22276_a_23601]
-
decisiv în acceptarea și digerarea ei, așa cum pentru alții contează foarte mult modul în care este aranjată masa. Iarăși simțurile care ne conduc viața! Când imaginea percepută este acceptată ca fiind corectă, când mirosul spune: „da, e ca la mama acasă”, când gustul răsfățat de papilele gustative regretă că plăcerea nu durează la nesfârșit, atunci da, informația ajunsă la creier determină sucurile gastrice să intre în funcțiune. Mâncarea ca plăcere, dependență sau necesitate? Gusturile nu se discută, dar se educă! De
Apologia Simțurilor. In: Editura Destine Literare by Corina Diana Haiduc () [Corola-journal/Journalistic/85_a_460]
-
Asta în cazul câinilor dovediți agresivi, care nu mai pot fi returnați. Ceilalți, majoritatea, trebuie deparazitați, sterilizați, vaccinați și returnați. Când apare un adoptator dispus să-și asume toate responsabilitățile, vrând să preia câinele de la ASPA și să-l ia acasă, urmând să dovedească oricând, dacă e nevoie, ca a adoptat câinele, domnul Lorentz face tot posibilul să împiedice sau, în cel mai fericit caz, să amâne cât mai mult adopția. Așa înțelege dânsul să încurajeze mult clamata adopție, pe care
ASPA, acuzată că ridică câini ilegal de pe stradă () [Corola-journal/Journalistic/22371_a_23696]
-
la serviciu). După cum arată profesorul Pânișoară, având în vedere că ”meseria de părinte este una full time”, iar”negocierea cu copilul trebuie să-i prindă întotdeauna pe părinți cu bateriile încărcate”, acesta le recomandă să evite mutarea conflictelor de la serviciu acasă și de acasă la serviciu. Un alt sfat recomandat de profesorul Ion-Ovidiu Pânișoară este acela ca părinții să evite diluarea argumentelor, să nu li se mai spună copiilor o grămadă de lucruri pentru a-i convinge. ”Mult mai convingătoare sunt
Părinți de succes: Negocierea cu cel mic, lecție substanțială de viață (II) () [Corola-journal/Journalistic/22483_a_23808]
-
arată profesorul Pânișoară, având în vedere că ”meseria de părinte este una full time”, iar”negocierea cu copilul trebuie să-i prindă întotdeauna pe părinți cu bateriile încărcate”, acesta le recomandă să evite mutarea conflictelor de la serviciu acasă și de acasă la serviciu. Un alt sfat recomandat de profesorul Ion-Ovidiu Pânișoară este acela ca părinții să evite diluarea argumentelor, să nu li se mai spună copiilor o grămadă de lucruri pentru a-i convinge. ”Mult mai convingătoare sunt două-trei motivații gândite
Părinți de succes: Negocierea cu cel mic, lecție substanțială de viață (II) () [Corola-journal/Journalistic/22483_a_23808]
-
lua decizii. Rezolvând fiecare problemă una câte una, rupem acest cerc vicios, si astfel reușim să fim mai concentrați asupra deciziilor pe care trebuie să luăm, fără ca acestea să fie doar niște automatisme. 2.Un somn mai bun Atunci când suntem acasă suntem întotdeauna pe fugă, stăm cu telefonul tot timpul lângă noi pentru a mai rezolva câte una, alta. Mulți dintre noi chiar butonează telefonul până când adormim.Toate aceste lucruri duc la un nivel mai mare al anxietății. În vacanță suntem
Cinci motive în plus să pleci într-o vacanță by Gheorghe Patricia () [Corola-journal/Journalistic/22528_a_23853]
-
timpul lângă noi pentru a mai rezolva câte una, alta. Mulți dintre noi chiar butonează telefonul până când adormim.Toate aceste lucruri duc la un nivel mai mare al anxietății. În vacanță suntem departe de toate grijile de la birou și de acasă, ignorarea telefonului și ale emailurilor fiind acum un lucru posibil.Ignorarea alarmei de dimineață este un alt lucru de care ne putem bucura; un somn de circa 7-8 ore e numai bun pentru a te trezi revigorat. 3.Risc scăzut
Cinci motive în plus să pleci într-o vacanță by Gheorghe Patricia () [Corola-journal/Journalistic/22528_a_23853]
-
vacanțe și se bucură de timpul liber, conform New York Times. 4.Stresul îngrașă După 8 ore petrecute în fața calculatorului lucrând de zor să termini treaba în timp util, sau stat în ședințe prelungite tot ceea ce îți dorești este să ajungi acasă să stai în fața televizorului și să te bucuri de un bol cu înghețată răcoritoare. Totuși aceste mici delicii îți pot deregla metabolismul rezultatul final fiind vizibil pe cântar. În vacanță scapi de stres,deci scapi de stres și astfel organismul
Cinci motive în plus să pleci într-o vacanță by Gheorghe Patricia () [Corola-journal/Journalistic/22528_a_23853]
-
că ai ceva pozitiv la care să te gândești sau pe care să îl aștepți cu nerăbdare contribuie la reducerea nivelului de negativitate din viața noastră cotidiană. Fie că este vorba despre o plajă însorită sau pur și simplu stai acasă, coeficientul de fericire tinde să crească de fiecare dată când te gândești la planurile de vacanță. Aceste efecte ajută la reducerea depresiei și influențează într-un mod pozitiv felul în care tu percepi viitorul.
Cinci motive în plus să pleci într-o vacanță by Gheorghe Patricia () [Corola-journal/Journalistic/22528_a_23853]
-
curs tot mai impresionată. În plus, răbdarea pe care o au profesorii în a explica, în a se face înțeleși, necomplicându-se în fraze care mai de care mai întortocheate e de apreciat”, subliniază tânara pentru care Londra a devenit ,,acasă”.
De ce pleacă absolvenţii de liceu în străinătate by Stan Aurica () [Corola-journal/Journalistic/22549_a_23874]