10,786 matches
-
sale, ci participă la o „cruciadă” pentru un „ideal”, un set de „principii”, un „mod de viață” pentru care el pretinde că deține monopolul adevărului și virtuții. În consecință, el luptă până la moartea sau „supunerea necondiționată” a tuturor celor care aderă la un alt „ideal” și „mod de viață” fals și rău. Întrucât „idealul” și „modul de viață” sunt cele pe care le combate la orice persoană care le întrupează, distincțiile dintre soldații care luptă și cei care nu pot să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
națiune ajunge să recunoască din nou o moralitate universală - adică propria sa moralitate națională - care este luată drept cea pe care toate celelalte națiuni ar trebui să o accepte ca pe a lor proprie. Universalitatea unei etici la care să adere toate națiunile este înlocuită de particularitatea unei etici naționale care pretinde dreptul la recunoaștere universală și aspiră la ea. Sunt astfel posibile tot atâtea coduri morale care revendică universalitatea câte națiuni dinamice din punct de vedere politic există. Națiunile nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
exemplu lățimea zonei apelor teritoriale - adică problema legată de cât de departe se întinde pe mare jurisdicția teritorială a statului alăturat -, regulile de drept internațional recunoscute în acest domeniu de națiuni diferite sunt net deosebite. În timp ce o serie de națiuni aderă la principiul limitei de 3 mile marine, Finlanda și Norvegia - dincolo de obiecțiile altor state - pretind o lățime de 4 mile marine. Italia, Spania, Iugoslavia, India, Mexicul, Islanda, Indonezia, Uniunea Sovietică, Egiptul, Franța și Polonia, alt exemplu, pretind 12 mile. Albania
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
meu, decizia voastră nu mă obligă. Vetoul afirmă: fără consimțământul meu nu există nici o decizie. Dreptul de veto, cu alte cuvinte, confruntă națiunile participante la deliberări cu alternativa fie de a fi de acord cu o decizie colectivă la care aderă toți, fie de a nu avea nici o decizie. În ceea ce privește această funcție dublă, distructivă și creativă în același timp, dreptul de veto este mai mult decât o simplă manifestare a suveranității. Despre aceasta vom discuta ulterior mai pe larg1. Ce nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lor, Statele Unite s-au aliat adesea cu cele dintâi nu pentru că erau adeptele colonialismului, ci pentru că se temeau că poate comunismul ar reprezenta o alternativă viabilă a primului. Campionul libertății a devenit în mod paradoxal apărătorul și restauratorul statu-quoului colonial. Aderând la cauza puterilor coloniale, a împărtășit și amprenta morală a colonialismului. Astfel, America a pierdut aura morală caracteristică despre care credea că o diferenția de alte națiuni. Însă, în timp ce opoziția nediscriminantă și dogmatică față de comunism a Americii a forțat-o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru a stabili unul nou. Pentru cei doi giganți care determină astăzi cursul afacerilor internaționale pare să fi rămas o singură alternativă de abordare a problemelor: sporirea puterii lor și pe cea a aliaților lor. Majoritatea actorilor cu greutate au aderat deja la o alianță, iar în viitorul imediat nu este probabil să aibă loc nici o schimbare majoră a loialităților. Din moment ce problema se pune în termeni de retragere din - sau avansare către - regiuni considerate de interes vital de către ambele părți, pozițiile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Japonia s-au pus de acord asupra unei parități între crucișătoarele, distrugătoarele și submarinele primelor două state. Japonia putea să dețină aproximativ două treimi din efectivul de crucișătoare, distrugătoare sau submarine ale Statelor Unite și Marii Britanii. Franța și Italia nu au aderat la acest tratat deoarece Italia a cerut paritate cu Franța, lucru refuzat de aceasta din urmă. În decembrie 1934, Japonia a informat oficial că dorește anularea Tratatului de la Washington. Ea a adresat Conferinței Navale de la Londra din 1935-1936 cererea de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
înceta să mai funcționeze. Cea de-a doua infirmitate de care suferea Sfânta Alianță era contrastul dintre principiul dreptății în baza căruia guvernele Austriei, Prusiei și Rusiei conveniseră să-și ghideze acțiunile politice concrete și concepția asupra dreptății la care aderau majoritatea indivizilor ce trăiau după regulile Sfintei Alianțe. Conflictul dintre principiile guvernării legitime și principiile liberalismului și ale naționalismului făcea ca funcționarea unei guvernări internaționale inspirate de primele principii să fie dependentă de folosirea continuă a forței armate pentru protejarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în mod indirect aspirațiile de putere a fost deja analizat în detaliu 3. Loialitatea pe care o manifestă față de națiune e mai mult decât simpla recunoștință pentru anumite beneficii primite. Ea este însăși condiția acestor beneficii. Numai fiind loial națiunii, aderând la ea ca la izvorul tuturor bunurilor pământești, identificându-se cu ea, un individ va simți siguranța apartenenței, bucuria mândriei naționale, victoriile patriei-mamă în competiția cu alte națiuni. Astfel, protejarea națiunii de distrugerea venită din exterior și de dezbinarea din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru că îi aud pe politicieni și pe jurnaliști repetând-o, iar aceștia o repetă deoarece cred că este populară. Astfel, ea se dezvoltă... Poate însemna totul și nimic, în orice moment, și nimeni nu știe cum va fi în viitor. Aderi la ea azi, în cadrul limitelor vagi a ceea ce presupui că este; astfel, va trebui să aderi la ea și mâine, când aceeași etichetă este făcută să cuprindă ceva ce tu nu cunoști sau la care nici nu te-ai gândit
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că este populară. Astfel, ea se dezvoltă... Poate însemna totul și nimic, în orice moment, și nimeni nu știe cum va fi în viitor. Aderi la ea azi, în cadrul limitelor vagi a ceea ce presupui că este; astfel, va trebui să aderi la ea și mâine, când aceeași etichetă este făcută să cuprindă ceva ce tu nu cunoști sau la care nici nu te-ai gândit. Dacă permiți unei lozinci politice să se dezvolte, te vei trezi într-o zi că se
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a vieții politice ar fi introdus o falsă ordine într-un domeniu ce era și putea să fie doar haotic. Atrăgând atenția, cu cuvintele lui Montaigne, la „interpretările deformate, forțate și partizane”32 ale politicii, privită prin lentile raționaliste, Morgenthau adera la un empirism filosofic considerat drept metodologia ideală pentru studiul relațiilor internaționale și alternativa preferabilă științei raționaliste: Prima lecție pe care trebuie să o învețe un cercetător al politicii internaționale și pe care nu trebuie s-o uite în veci
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fost dizolvat în 1806. Sombart, Werner - 1863-1941. Economist și sociolog german care a fost inițial marxist, apoi s-a întors brusc împotriva marxismului și a sfârșit ca susținător al național-socialismului. Spencer, Herbert - 1820-1903. Filosof englez. Stare decisis - Doctrina de a adera la precedente în aplicarea aceluiași principiu de drept în situații similare. Sternberg, Fritz - 1895-1963. Scriitor marxist. Stoici - Adepți ai filosofiei stoicismului, creată de Zenon la începutul secolului al III-lea î.Hr. Succesiunea Spaniei, războiul pentru - Vezi Utrecht, Tratatul de la. Sully
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
doilea și tocmai de aceea am introdus acești pași metodici auxiliari, ca procesul de învățare să asigure trasee diferite în învățare, respectând principiul accesibilității. 6.4.2. Determinarea indicatorului antrenament calitativ (AC) În analiza calității strategiei experimentată de noi am aderat la concepția profesorului Colibaba E. D., conform căruia calitatea activității de instruire este asigurată doar de strategiile didactice focalizate pe obiective, care își consemnează valoarea numai în proporția în care obiectivele instrucționale au fost îndeplinite. Acest aspect presupune eliminarea totală
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
de a participa și acceptarea condițiilor impuse de ea), fie sub forma conștientizării situației comune pentru a face față împreună neprevăzutului (ceea ce duce la solidarizarea membrilor). Se poate considera că nevoia de a participa a membrilor organizației - adică de a adera și a se solidariza - reprezintă baza psihosociologică a organizării viitoare. Faptul că organizarea reprezintă un factor de eficacitate a grupului și organizației este aproape evident. De ce? Deoarece stabilizează existența colectivă a grupului (ea presupune repartiția și corelarea rolurilor, prescripția unor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
greu să optăm pentru birocrație sau pentru adhocrație, deoarece nici profețiile cu privire la „prăbușirea” birocrației, nici cele referitoare la „triumful” adhocrației nu s-au adeverit până acum, deși ele au fost lansate cu mai mulți ani în urmă. Oamenii continuă să adere la birocrație și chiar s-o mențină. Față de adhocrație sunt reticenți, mai mult, tind s-o înlocuiască cu birocrația, pentru a scăpa de „mediile schizofrenice” pe care le generează tranziența. În aceste condiții, care este soluția? Mai mult ca sigur
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stabili relații sănătoase cu colegii și cu superiorii este pusă în slujba organizației; specifice pentru el sunt înțelegerea și definirea în comun a obiectivelor întreprinderii, a mijloacelor de a le atinge; conduce și controlează oamenii, făcându‑i să înțeleagă, să adere; se ajunge la autoconducere; greșeala apare din neînțelegere, nu din rea‑voință; stabilește un moral ridicat, întreține relații cu toți subordonații, consideră că problemele de comunicare sunt problemele de înțelegere între oameni, face față conflictelor prin discutarea lor liberă, deschisă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
permit acțiunea rapidă în orice circumstanțe. Shitsuke sau rigoarea presupune capacitatea individului de a face ceea ce vrea și ceea ce trebuie, chiar dacă este un lucru dificil. Această operație încurajează oamenii de a-și forma obișnuința de a lucra ordonat, de a adera la reguli, de a respecta ceea ce este necesar sau se impune. Rigoarea este un proces de repetiție și de antrenament, ea este un fundament al civilizației actuale, un minim indispensabil pentru ca societatea să poată funcționa. Rezultă din cele de mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
doua, celelalte trei grupuri participă la o foarte scurtă informare în care se face legătura dintre economia de război și sănătatea generală. După câteva minute se înfiripă o discuție pentru a se vedea în ce măsură este posibil ca grupurile umane să adere la un program de schimbare a comportamentului alimentar fără a fi nevoie să se recurgă la metode de presiune. Se discută despre obstacolele care ar sta în fața schimbării în general și mai ales în legătură cu alimentele respective (aversiunea bărbaților față de ele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
consonanțe și în plan metodologic. Conflictul este văzut ca expresia confruntării forțelor, intereselor și energiilor umane în procesul realizării scopurilor. Pentru psihosociologul francez Hubert Touzard, cuvântul „conflict” descrie două situații: una în care actori interdependenți vizează scopuri opuse au incompatibile, aderă la valori contradictorii, au interese divergente; alta în care actori interdependenți urmăresc simultan și competitive același scop care nu poate fi atins decât de unul în detrimentul celuilalt. Un partid de stânga și unul de dreapta având ideologii diferite, chiar contradictorii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vorba de conflictele originate în interiorul uneia și aceleiași persoane, de aceea se mai numesc și interioare. Sursa lor cea mai frecventă o reprezintă nepotrivirea, necorelarea ideilor, opiniilor, așteptărilor, aspirațiilor, valorilor unei persoane. Practic, este vorba de situațiile in care cineva aderă la o idee pe care o găsește corectă, atrăgatoare, dar are și serioase rețineri în legătură cu ea, vrea sau nu vrea în același timp să facă ceva, are dificultăți în a alege între două sau mai multe opțiuni posibile/alternative. În
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acțiuni sanitare, educație populară, turism, activități recreative, iar mai recent protecția consumatorilor, a minorităților sau a mediului. 95% dintre francezi declară că au o părere bună despre asociații. Majoritatea le consideră dinamice, iar peste douăzeci și două de milioane au aderat la cel puțin una dintre ele, acțiunile benevole regrupând peste nouă milioane de persoane. A crea societate Dincolo de marea diversitate existentă (modelul „corporatist” la est de Rin, cel „liberal” dincolo de Canalul Mânecii, cel „social-democrat” În țările scandinave și cel „În curs
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
coeziunea socială este menținută sau chiar sporită. Acest model opune așadar „ordinea” majoritară „dezordinii” minoritare și presupune că, În general, comportamentele umane se Înscriu Într-un cadru În care logos-ul este mult mai important decât pathos-ul, În care majoritatea aderă la niște reguli bine cunoscute și Își aliniază comportamentul la constrângerile care decurg din aceste reguli (Durkheim, 1895). În cadrul procesului pe care Anthony Giddens l-a numit „structurare”, regulile trebuie să asigure integrarea și să fie În slujba aplicării colective
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a păcatului lor. Posibilitatea unei Îmbogățiri culturale reciproce este o idee de dată recentă, la apariția căreia au contribuit interdependența economiilor și fluxurile emigrațiilor. Indiferent dacă ne bazăm pe o teorie a „câmpurilor”, ne situăm Într-o perspectivă interacționistă sau aderăm la postulatele etnometodologiei, ar mai fi de menționat o mulțime de teme de discuție. Să semnalăm În special studierea stilurilor de viață și a tipurilor de sociabilitate, analiza impactului mass-media și a determinanților creației artistice, dezbaterile asupra relativismului și etnicității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
gândită În afara ideii de distribuire sau de retribuire, „În sensul unor reguli de comportament corect”, ea este În schimb indispensabilă „tuturor raporturilor care unesc Între ei niște oameni liberi” (Hayek, 1995, p. 117). În fond, așa cum scrie el Însuși, Hayek aderă la o concepție negativă asupra dreptății și se opune „unei concepții «pozitive» care obligă «societatea» să le asigure indivizilor anumite lucruri” (ibidem, p. 121). Este greu să ne mulțumim cu acest minimalism, consecință a certitudinii că orice putere exterioară aduce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]