27,712 matches
-
UNIVERSITĂȚII DIN TIMIȘOARA. Seria științe filologice, publicație care apare la Timișoara din 1956. Redactori responsabili sunt, pe rând, Victor Iancu (1969-1973), Ștefan Munteanu (1974-1977), Vasile Șerban, Simion Mioc, G. Ivănescu. Secretar de redacție: G.I. Tohăneanu (1963-1969). Din 1965 redactor responsabil adjunct este Eugen Todoran. Publicația cuprinde secțiuni privitoare la istoria limbii și literaturii, gramatică și teoria limbii, la care se adaugă dialectologia, stilistica, folclorul și, după 1995, semiotica. Mai apar rubricile de „note și discuții”, referate, recenzii, interviuri. Sumarul este însoțit
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN TIMISOARA. Seria ştiinţe filologice. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285343_a_286672]
-
Nicolae Andrieș, profesor de limba română, și al Luizei Andrieș (n. Lelescu), profesoară de limba franceză. A absolvit Facultatea de Filologie din Iași în 1955. Încă din timpul studenției, a lucrat ca redactor la „Iașul literar” (1954-1971), devenind redactor-șef adjunct al săptămânalului „Cronica” între 1971 și 1979. A fost președinte al Comitetului pentru Cultură și Educație Socialistă din Iași (1979-1981), director al Editurii Junimea din Iași (1981-1990, 1993-1997), director al Teatrului Național din Iași (1994-1996). În 1993 a inițiat și
ANDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285355_a_286684]
-
cuprind serii dedicate studiilor filologice, ca de pildă: „Literatură universală și comparată”, „Limbi și literaturi străine”, „Limbi romanice”, „Limbi germanice” „Limbi slave”. Comitetul de redacție era alcătuit în 1956 din Jean Livescu (redactor responsabil), Paul Popescu-Neveanu, Sandu Vianu (redactori responsabili adjuncți), Andrei Oțetea, Al. Rosetti, N. Melinescu, M. Novicov, I. Oancea, L. Tismăneanu, Costin Murgescu; în 1978, din I. Coteanu, Paul Cornea, Em. Vasiliu (redactori responsabili), D. Micu, Matilda Caragiu Marioțeanu, Dan Grigorescu, Eugen Simion, Mircea Martin, Silviu Angelescu, Antoaneta Tănăsescu
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
în 1978, din I. Coteanu, Paul Cornea, Em. Vasiliu (redactori responsabili), D. Micu, Matilda Caragiu Marioțeanu, Dan Grigorescu, Eugen Simion, Mircea Martin, Silviu Angelescu, Antoaneta Tănăsescu; în 1994, Paul Cornea este numit redactor-șef și Dan Horia Mazilu redactor-șef adjunct. Din 1995, Dan Horia Mazilu este redactor-șef. Au mai făcut parte din colectivele de redacție Al. Graur, Athanase Joja, Tudor Vianu, Al. Balaci, D. Păcurariu, Boris Cazacu, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Silvian Iosifescu, Valeria Guțu Romalo, D. Macrea, Ov.
ANALELE UNIVERSITAŢII BUCURESTI. Seria Limba şi literatura română. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285341_a_286670]
-
Petre Mihai Băcanu. De la numărul 4/1970, în colegiu sunt cooptați Dumitru Radu Popa, Eugen Uricaru, Adrian Popescu, Mihai Tatulici, care părăsesc însă colegiul in corpore, la numărul 9/1971. De la numărul 10/1971, apar Adrian Dohotaru, ca redactor-șef adjunct, și Coman Șova, ca secretar general de redacție. Fiecare schimbare a redactorului-șef corespunde cu o schimbare de format. Cea de-a treia, petrecută odată cu numărul 5/1974, însoțește venirea în funcția de redactor-șef a lui Nicolae Dan Fruntelată
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
general de redacție. Fiecare schimbare a redactorului-șef corespunde cu o schimbare de format. Cea de-a treia, petrecută odată cu numărul 5/1974, însoțește venirea în funcția de redactor-șef a lui Nicolae Dan Fruntelată, alături de Ion Cristoiu (redactor-șef adjunct) și de Mihai Tatulici (secretar general de redacție), colegiul de redacție fiind format de figuranți proveniți din fuziunea unei părți a vechiului colegiu de redacție cu acela al „Vieții studențești”. De la numărul 2/1976, fără alte schimbări, la conducerea revistei
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
Găiseni, iar din 1972 ca asistent, lector și conferențiar și profesor la Catedra de etnologie și folclor a Universității din București. Obține titlul de doctor în filologie cu teza Tipare portretistice în epica orală și scrisă. După 1989, este director adjunct al Direcției Relații Internaționale din Ministerul Învățământului și Științei (1990), vicepreședinte executiv al Fundației Culturale Române (1990-1992), director al Institutului de Istoria Artei. Debutează în „Analele Universității din București” (1977). Colaborează la „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Limba și
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
discursurile prilejuite de alegerea președintelui statului ca membru titular și președinte de onoare al Academiei RSR. Seria a patra a „Memoriilor Secției de științe filologice, literatură și arte” conține o casetă redacțională: Al. Graur (redactor responsabil), Jean Livescu (redactor responsabil adjunct), Șerban Cioculescu, Virgil Vătășianu, Al. Balaci, Boris Cazacu, G. Ivănescu, H. Mihăescu, Matei Socor (membri), Al. Ionașcu (secretar științific). În Cuvânt înainte, Al. Graur dezvăluie preocupările care intră în profilul Secției în seria reluată „după o foarte lungă întrerupere”. Preocuparea
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Interșcolar din Iași, profesor de logică la Liceul Pedagogic din Iași (1976-1979), cercetător la Centrul de Studii Socio-Umane al Universității din Iași (1979-1989), cadru didactic la Catedra de științele educației a Universității din Iași. În perioada studenției este redactor-șef adjunct la revista „Opinia studențească”, ulterior activează ca redactor-șef adjunct la revista „Convorbiri literare” și director la revista „Timpul”. A fost, până în 1998, președintele filialei județene Iași a Partidului Alianței Civice. Debutează în revista „Dialog” (1974). Face parte, alături de Dan
ANTONESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
Iași (1976-1979), cercetător la Centrul de Studii Socio-Umane al Universității din Iași (1979-1989), cadru didactic la Catedra de științele educației a Universității din Iași. În perioada studenției este redactor-șef adjunct la revista „Opinia studențească”, ulterior activează ca redactor-șef adjunct la revista „Convorbiri literare” și director la revista „Timpul”. A fost, până în 1998, președintele filialei județene Iași a Partidului Alianței Civice. Debutează în revista „Dialog” (1974). Face parte, alături de Dan Petrescu, Mihai Dinu Gheorghiu și Luca Pițu, din grupul Sigma
ANTONESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETĂRI SOCIO-UMANE SIBIU, publicație de cercetări arheologice și de istorie, sociologie și etnologie, de istorie literară și culturală; apare la Sibiu, din 1994. Colegiul de redacție este alcătuit din Eugen Onu (redactor-șef), V. Ciobanu (redactor-șef adjunct), Dorel Morândău (secretar de redacție), Victor V. Grecu, Sigrid Haldenwang, N. Jurca, Ilie Moise, Thomas Nägler, Dorina N. Rusu. Periodicul publică studii și articole semnate de cercetători și universitari, note și recenzii referitoare la lucrări de istorie, lingvistică, etnologie și
ANUARUL INSTITUTULUI DE CERCETARI SOCIO-UMANE SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285399_a_286728]
-
corespondent al Academiei Române, a condus revista în calitate de redactor responsabil; între 1967 și 1975, această însărcinare i-a revenit lui N. I. Popa; din 1976, Vasile Arvinte a fost redactor responsabil, secondat pentru partea de istorie literară de Dan Mănucă (redactor responsabil adjunct); începând din 1988 și până în 1995, Remus Zăstroiu este redactor responsabil al seriei B. Istorie literară. În anul 1996, cele două serii au fost reunite, prin reducerea spațiului tipografic, într-un singur volum, Stelian Dumistrăcel devenind redactor responsabil, iar Remus
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
și până în 1995, Remus Zăstroiu este redactor responsabil al seriei B. Istorie literară. În anul 1996, cele două serii au fost reunite, prin reducerea spațiului tipografic, într-un singur volum, Stelian Dumistrăcel devenind redactor responsabil, iar Remus Zăstroiu, redactor responsabil adjunct pentru partea de istorie literară. În rubricile permanente ale revistei, „Studii” și „Note și documente”, se publică, în primul rând, rezultate ale cercetărilor legate de proiectele departamentelor de istorie literară și de folclor ale institutului: Istoria criticii literare din secolul
ANUAR DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
publicate încă din 1951 în revista exilului românesc anticomunist de la Paris, „România viitoare”. Face parte din grupul studenților refugiați, național-țărăniști, sprijiniți de Comitetul Național, sub aripa lui Constantin Vișoianu și Alexandru Cretzeanu. În 1949 și 1950 a fost director literar adjunct al Editurii Pavois; din 1951 până în 1976, director comercial și apoi director al unei societăți pe acțiuni. Publică, la mari intervale de timp și cu destulă reținere, în câteva dintre cele mai importante reviste culturale ale exilului, precum „Destin”, „România
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
rusofil cu un partid comunist influent, condus de Gheorghi Dimitrov, sovieticii cer Înlocuirea regenților și dizolvarea Parlamentului. Ei obțin desemnarea În postul capital de secretar al Frontului Național pe comunistul Tola Dragoiceva și Încep sovietizarea armatei prin numirea de comandanți adjuncți, cel mai des membri ai Partidului Comunist. În ț...rile În care comuniștii au poziții mai slabe, Armata Roșie și comisiile de control se sprijin... pe comitetele muncitorești, pe sindicate și pe g...rzile patriotice, ca În România, sau pe
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
stabilite după structura a ceea ce se efectua, normarea, salarizarea, pregătirea și promovarea pe post după organigramă etc.) viziunea managerială modernă plasează direcția de resurse umane la nivelul strategic ierarhic superior, corelat direct de responsabilitatea unui director general sau director general adjunct și care poate schimba structurile pe post ale întreprinderii. Direcția de resurse umane își va modifica în mod calitativ structura sa, fiind concepută pe baza modelului de echipă de coaching <footnote Termenul de coaching vine de la verbul englezesc to coach
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ziarului „Argeș” (1997-2002), din 1999 fiind referent pentru presă și publicații la Centrul Cultural din Pitești, calitate în care a determinat realizarea, la Editura Paralela 45, a colecției „Scriitorii orașului Pitești” și apariția revistei „Cafeneaua literară”, al cărei redactor-șef adjunct este. A debutat cu poezie în revista „Argeș” (1968). A colaborat la „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Calende”, „Echinox”, „Tribuna”, „Familia”, „Argeș”, „Reflex” ș.a. Debutul în volum l-a constituit placheta de versuri Departele Epimenides (1976); au urmat alte cărți de poezie
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
n. Burtan) și al lui Iancu Dimisiano, librar. A urmat școala primară și liceul la Brăila (1942-1953), iar studiile universitare la Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1958. A fost redactor la „Gazeta literară” (1958-1967), redactor-șef adjunct la „Amfiteatru” (1967-1968), redactor-șef adjunct la „România literară” (1968-1984), apoi director adjunct la aceeași revistă, membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor și membru în Comitetul Director. Debutează în presă în 1958, la „Gazeta literară”, cu o recenzie
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
Dimisiano, librar. A urmat școala primară și liceul la Brăila (1942-1953), iar studiile universitare la Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1958. A fost redactor la „Gazeta literară” (1958-1967), redactor-șef adjunct la „Amfiteatru” (1967-1968), redactor-șef adjunct la „România literară” (1968-1984), apoi director adjunct la aceeași revistă, membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor și membru în Comitetul Director. Debutează în presă în 1958, la „Gazeta literară”, cu o recenzie la o carte sovietică. A mai
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
liceul la Brăila (1942-1953), iar studiile universitare la Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1958. A fost redactor la „Gazeta literară” (1958-1967), redactor-șef adjunct la „Amfiteatru” (1967-1968), redactor-șef adjunct la „România literară” (1968-1984), apoi director adjunct la aceeași revistă, membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor și membru în Comitetul Director. Debutează în presă în 1958, la „Gazeta literară”, cu o recenzie la o carte sovietică. A mai colaborat la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Convorbiri literare
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
de specialitate la cancelaria Academiei Române (1977-1989). Este membru în comitetul de redacție al „Analelor Academiei Române” (1977-1989), membru în comitetul de redacție (1979), secretar responsabil de redacție (1980-1985) și redactor-șef (din 1986) al „Revistei de etnografie și folclor”, redactor responsabil adjunct al „Memoriilor Comisiei de Folclor” (1988). După 1990, este lector la Universitatea „Spiru Haret” din București. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din București, cu teza Folclorul taberei militare (1994). Volumul Idealul unității naționale în cultura română (1988
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
CRONICA, revistă care apare la Iași în 12 februarie 1966; subtitlul inițial, „Săptămânal politic, social, cultural”, devine după 1990 „Săptămânal de cultură”. În prima etapă, director este Constantin Ciopraga, redactori-șefi adjuncți Nicolae Barbu, Corneliu Sturzu, Corneliu Ștefanache, iar secretar general de redacție, Mircea Radu Iacoban; în 1969, N. Barbu figurează ca redactor-șef adjunct, iar cu numărul 20 din același an încetează funcția de redactor-șef adjunct a lui Corneliu Sturzu
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
politic, social, cultural”, devine după 1990 „Săptămânal de cultură”. În prima etapă, director este Constantin Ciopraga, redactori-șefi adjuncți Nicolae Barbu, Corneliu Sturzu, Corneliu Ștefanache, iar secretar general de redacție, Mircea Radu Iacoban; în 1969, N. Barbu figurează ca redactor-șef adjunct, iar cu numărul 20 din același an încetează funcția de redactor-șef adjunct a lui Corneliu Sturzu; cu numărul 6 din 1970, Ștefan Oprea devine secretar general de redacție, de la numărul 19 din 1970 încetează directoratul lui Constantin Ciopraga și
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
este Constantin Ciopraga, redactori-șefi adjuncți Nicolae Barbu, Corneliu Sturzu, Corneliu Ștefanache, iar secretar general de redacție, Mircea Radu Iacoban; în 1969, N. Barbu figurează ca redactor-șef adjunct, iar cu numărul 20 din același an încetează funcția de redactor-șef adjunct a lui Corneliu Sturzu; cu numărul 6 din 1970, Ștefan Oprea devine secretar general de redacție, de la numărul 19 din 1970 încetează directoratul lui Constantin Ciopraga și este instalat redactor-șef Liviu Leonte. De la numărul 46 din 1979, redactor-șef
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
a lui Corneliu Sturzu; cu numărul 6 din 1970, Ștefan Oprea devine secretar general de redacție, de la numărul 19 din 1970 încetează directoratul lui Constantin Ciopraga și este instalat redactor-șef Liviu Leonte. De la numărul 46 din 1979, redactor-șef adjunct este Ion Țăranu, redactor-șef adjunct Ștefan Oprea, iar secretari responsabili de redacție Paul Balahur și Vasile Constantinescu. Numărul 50 din 1989 este o ediție specială, în care sunt reflectate evenimentele politice din decembrie 1989. Provizoriu, se constituie un „colectiv
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]