3,667 matches
-
Meletie Istrati sau fratele acestuia, Neculai Istrati, mare proprietar, vor garanta că nu se va mai implica în susținerea Unirii. Profesorul cere caimacamului Nicolae Vogoride să nu fie nedreptățit. Înțelegând că acesta nu va ceda, B. Galian a adresat o admirabilă și întemeiată plângere către Comisia Europeană a Marilor Puteri, care s-a întrunit la București. El arăta că destituirea s-a făcut în mod abuziv: „fără anchetă și fără judecată prealabilă, contrar art. 19 din Regulamentul organic care interzice în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au facilitat lui Hemingway obținerea premiului Nobel pentru literatură în 1954. Dacă în 1947 candidatura lui Hemin-gway pentru acest premiu a fost respinsă, motivându-se că Hemingway "nu este un mare scriitor și nu a scris un roman cu adevărat admirabil", în octombrie 1954 discuția Comitetului a durat mai puțin de jumătate de oră, premiul Nobel fiindu-i decernat" pentru măiestria artei narative a scrierilor, cel mai recent demonstrate în "Bătrânul și marea" și pentru influența pe care a exercitat-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
un mijloc genial de a-și salva demnitatea și de a lucra cu germanii. După cum o povestește în cele brele lui memorii, în loc de a-i face o vizită, l-a invitat la masă și se lăuda că masa a fost admirabilă! La Mackensen nu pătrunsese încă nimeni, era un fel de Dalai-Lama. Lupu Costache însă, după multe insistențe, avu o audiență din care ieși încântat. Acești oameni nu erau dificili deloc. Vederile lui Mackensen i se părură minunate: bineînțeles, victoria rămânea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cernica Pe la mijlocul lui mai, vremea fiind frumoasă, am pornit, însoțite de trei maici și o țigancă cu un coș, la mănăstirea Cernica. Drumul prin pădure era de șase kilometri, dar foarte plăcut; ajungând însă acolo, am rămas uimite de devastarea admirabililor stejari, care formaseră altădată o împrejmuire măreață vechii mănăstiri. Germanii tăiaseră acei copaci centenari, lăsând, ca de obicei, tulpinile ca mărturie a barbariei lor. Era o jale. Cu această tristă impresie am trecut poarta. Un călugăr ne servi de cornac
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
afacerile; numai pe căpșuni luase în anul precedent 30 000 lei, sumă enormă pe atunci. L-am arvunit și noi. Trimitea la două zile o țigancă care ne aducea căpșuni, bineînțeles cu preț îndoit față de cel de la piață. Timpul era admirabil și, în fine, cald. Ofițerii germani profitau de el și făceau dese excursii însoțiți de doamne, între altele [d-nele Dobrovici și Chiriacescu,]( Ediția a II-a, 1996, p. 89.) văduva colonelului mort pe front. Ele însoțeau pe dr. Beynes, american
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se găsise la dânsa jurnalul ce scria zilnic și în care spunea toate samavolniciile germanilor, fusese internată la Sinaia, deși medicii îi interziceau muntele din cauza inimii bolnave. Era o femeie zdravănă, dulce, plăcută, dar cu o voință și un curaj admirabile. De acolo desfida pe inamic scriind mamei cărți poștale foarte demne. Fiica ei Georgeta, mai puțin curajoasă, petrecea vara la Serulești la Marie Brăiloiu, germanofilă oarbă, și făceau muzică pentru patru mâini cu ofițeri în gazdă acolo.] (Ediția a II
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la care au fost puși în mine și șantiere, cu 30 de bani pe zi; ar fi murit de foame fără ajutorul Crucii Roșii Franceze. Dar chiar din acei puțini bani, atât de greu câștigați, își cumpăraseră de la bolșevicii ruși, admirabil echipați, toate hainele lor date pe rachiu, și ar fi sosit aici mai bine îmbrăcați dacă, la plecare, nu le-ar fi luat germanii și, la trecere pe la ei, ungurii. Moralul le era admirabil: știau cât de bine pentru noi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
câștigați, își cumpăraseră de la bolșevicii ruși, admirabil echipați, toate hainele lor date pe rachiu, și ar fi sosit aici mai bine îmbrăcați dacă, la plecare, nu le-ar fi luat germanii și, la trecere pe la ei, ungurii. Moralul le era admirabil: știau cât de bine pentru noi se va sfârși războiul și ce rău le mergea vrăjmașilor pe frontul francez și pe cel italian. Prizonierii francezi din lagărul de la Stralsund le inspiraseră această însuflețire și le explicaseră superioritatea artileriei franceze, mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lemnului încă colorat cu tricolorul unguresc, care închidea șoseaua. Siliți să ne întoarcem la gară pentru viza hârtiilor, trecem vama cu mai multă pierdere de timp și cu mult mai multă supărare ca odinioară. Supărați de această perseverare diabolică, începem admirabilul coborâș al Văii Timișului și bucuria de a-l ști al nostru șterge impresia penibilă. Cu cât înaintam, cu atât ni se părea mai frumos; fiecare cotiș, fiecare grup de brazi, fiecare livadă alcătuiește un colțișor al parcului admirabil care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
începem admirabilul coborâș al Văii Timișului și bucuria de a-l ști al nostru șterge impresia penibilă. Cu cât înaintam, cu atât ni se părea mai frumos; fiecare cotiș, fiecare grup de brazi, fiecare livadă alcătuiește un colțișor al parcului admirabil care leagă natural Brașovul de Predeal. La Timiș, văzurăm dărâmate în luptă clădirile unde episcopul Nietzhammer își petrecea vara la surorile catolice. El, în urmă, a fost dovedit ca unul din agenții de căpetenie ai propagandei germane și ai spionajului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de onoare, George Philippescu, mare mareșal, deteră o ținută mai potrivită Curții. Dânsul era un tip de boier vechi, întrunind tradițiile neamului său cu civilizația ce adoptase în călătorii și educația europeană ce primise. Fusese bărbat frumos și era plăcut, admirabil conservat, hazliu, vesel, dar și mușcător și intransigent când era vorba de oarecare principii. Luase de soție, mai tânără de ani ca el, pe fiica naturală a lui Hangerli, descendentul celui ce domnise vremelnic la noi, naturalizat german și ocupând
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a extins laboratoarele de investigații paraclinice, în special, laboratorul de fizioterapie. Începând din 1941, Școala de dermatologie s-a dezvoltat progresiv sub îndrumarea profesorului Gh. Nastase, eminentă personalitate a medicinii contemporane românești, care, timp de peste patru decenii, a desfășurat o admirabilă activitate din punct de vedere didactic, prolifică sub aspectul cercetării științifice. A fost un remarcabil animator al cercetărilor de istoria medicinii. Din 1930, Catedra de neuropsihiatrie a fost atribuită profesorului Leon Ballif, care s-a remarcat ca organizator desăvârșit și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a abordat chirurgia "generală", dar a respectat și stimulat dezvoltarea inerentă a unor specialități chirurgicale care s-au consolidat mai ales în ultimele decenii. Operator excepțional, Chipaiul avea nu doar îndrăzneală, dar și înțelepciunea prudenței, evitând intervențiile pripite. (Într-o admirabilă monografie, "Reintervențiile imediate și precoce în chirurgia abdominală", ale-gerea momentului operator îi prilejuiește lui Chipail consemnarea unui adevărat "codex" chirurgical). Prof. Chipail pare să fi avut o adevărată vocație a noului, o permanentă deschidere spre viitor. A fost un pionier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
care expunea cauzele exogene (exterioare, datorită mediului) ale cancerului. * Pe profesorul Zamfir, acel om atât de plin de candoare, atât de simplu în aparență, îl cunoșteai totuși greu. Sub aparența de om perfect liniștit, adăpostea o voință și o tenacitate admirabile. Nu era bine să-l ai ca adversar pe acest om care, descoperind incorectitudinea și perfidia, el nedeprins cu aceste chipuri ale omului, nu le putea nici imagina, nici ierta. Mai ales ipocrizia îi era de neînțeles; și nu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
până în toate zările lumii, și a cărui operă trece și ea peste timp. Nu a deținut cea mai "importantă" catedră a facultății (nu știu ce înseamnă "important" în rangurile impuse de birocrație), dar a ilustrat zicala că "omul sfințește locul". Avea o admirabilă candoare infantilă în relația cu lumea exterioară. Cred că putea discuta prietenește cu cine știe ce umilă făptură; cu o creangă înflorită l-am surprins în flagrant. Cum să nu fi reușit, să nu fi avut o carieră prodigioasă, într-un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
datorie), era iubit cu sinceritate. Alături de profesorul Costinescu, profesorul Strat a condus destinele școlii ieșene de medicină într-una din cele mai grele perioade din istoria noastră. Cred că activitatea lui de decan a fost, cu adevărat, o "operă", un admirabil fapt de energie, pricepere și omenie. Această latură a carierei sale a impus în lumea medicală românească imaginea unui om întru totul remarcabil. Autor de tratate și lucrări, clinician talentat, dincolo de acestea, rămâne și prin ceea ce a însemnat el în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
După ezitări (se putea altfel?), Geo Dumitrescu a acceptat. Când m-a chemat să vin în echipă cu el, mare mi-a fost bucuria, sedus cum eram de farmecul omului și, desigur, de mitul aceluia care editase, în anii războiului, admirabila Albatros. A apelat, de altfel, la toți foștii albatrosiști disponibili sau la apropiați ai cercului, aducându-i fie în redacție, fie la secretariatul tehnic, de la Ion Caraion și Ben Corlaciu la Al. Cerna Rădulescu, Tib. Tretinescu sau Marin Sârbulescu, toți
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
posteritatea literară cea mai bogată și cea mai activă, indiferent dacă beneficiarii ei o recunosc sau nu. Paul Georgescu Scrisorile lui Paul Georgescu trimise lui Ion Simuț (prima datând din 1976, ultima din 1986), publicate la sfârșitul anului trecut* în admirabila Bibliotecă Apostrof (colecția „Scrinul negru“ coordonată de Ion Vartic), readuc în atenție perso nalitatea unui scriitor contemporan de care s-a vorbit rar în anii din urmă, iar atunci mai mult în sens negativ. Există explicații pentru aceasta. Cine examinează
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
acestei grupări literare studențești, de care numele profesorului Crohmălniceanu este atât de strâns legat, are și o „preistorie“ uitată azi pe nedrept. Ivi rea cenaclului a fost un efect al scurtei liberalizări ideologice de la mijlocul anilor ’70, când a apărut admirabila revistă Amfiteatru condusă de Ion Băieșu. Cenaclul Junimea a fost înființat și girat de Amfiteatru și de Catedra de literatură română de la Filologie (șeful acesteia: G. Ivașcu). La întâlnirile de duminică dimineața, care se desfășurau în amfiteatrul Odo bescu, participau
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
redefiniri ale locului lor, cum ar fi în cazul lui Gala Galaction, crezut, până la lectura jurnalului, un „scriitor de rândul doi, cel din spate, al raftului bibliotecii“, iar acum apărându-i ca „o mare personalitate a culturii române“. O pagină admirabilă, conținând și câteva ele mente de autoportret moral, este aceea în care M. Mihalaș discută raportul dintre orgoliu și psihologia autorilor de jurnale, în aprecierea cărora mărturisește că a trebuit să-și înfrângă câteva prejudecăți. Am evocat mai devreme momentul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
statut definit, cu trecut apreciabil, cum este și Ramuri, și care, tocmai ele, întâlnesc dificultățile cele mai mari în cursa supraviețuirii. M-a pus pe gânduri propunerea pe care ne-o face în intervenția ei din Ramuri Marta Petreu, directoarea admirabilei reviste Apostrof, și anume aceea de-a încerca să ne imaginăm cum ar fi fără reviste literare, adică fără dezbateri, fără cronici ale noilor apariții, fără interviuri, fără descoperiri de istorie literară, fără selectarea critică a literaturii la zi. Cum
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
al unui curent ideologic obscurantist, reacționar, Gândirea n-a îndeplinit, în epocă, doar rostul acesta. A fost un lung șir de ani, un receptacul de opere menite să dureze. Colecția publicației depozitează - în afară de vase cu otravă. un tezaur de literatură admirabilă...” (p.529). Laurențiu Ulici. „Argument” la: Arghezi, Bacovia, Blaga, Fundoianu, Maniu, Pillat, Vinea, Voiculescu 176 prezentați de L. Ulici, București, Editura Enciclopedică română, 1974. Momentul poeziei române interbelice este indivizibil legat de existența unei literaturi românești în plină și strălucitoare
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
e străbătută de o fină privire ironică, bonomă sau ranchiunoasă, întotdeauna însă capabilă a crea atmosferă credibilă și o conjunctură din care nu neapărat poetul în sine, cât imaginea lui în conștiința publicului de mai târziu se validează ("În această admirabilă și romantică seară, poetul o conduce acasă pe doamna Micle /Tolla/. Nu e târziu, dar afară e deja întuneric. E o seară frumoasă, cu lună, fără pic de vânt. Un ger aspru pare să fi încremenit totul ca într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
manșei secunde a 16-imilor Challenge Cup, cu Știința Bacău, partidă care va începe la ora 17. 27 NOIEMBRIE Jef Gaens (manager Initia Hasselt): “Sigur că sperăm, nu ne trebuie decât o victorie la 9 goluri” Extrem de volubil și cu un admirabil simț al umorului, managerul celor de la Initia Hasselt a acordat vineri seara un interviu Bacăului Sportiv. Rep.: Ce așteptați de la meciul de mâine? Jef Gaens: Ne așteptăm la un meci bun, am văzut la Hasselt că Bacăul are o echipă
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
primari de odinioară: Vasile Pogor și Nicolae Gane, antologie și texte realizate de Lucian Vasiliu, 1993, p. 129-151). Paginile care evocă "biografia" ilustrei societăți al cărei membru marcant a fost în perioada ieșeană, și a "organului" ei "Convorbiri literare" sunt admirabile, instructive și utile pentru un întreg capitol al istoriei literaturii române, mai ales că două cărți de referință privitoare la acest subiect au apărut după moartea memorialistului: Amintiri de la "Junimea" din Iași de George Panu și Amintiri din "Junimea" de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]