3,174 matches
-
David reprezintă o zonă naturală (păduri în tranziție, plantații de arbori, mlaștini, smârcuri, turbării, culturi cerealiere extensive, pajiști ameliorate) încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Moldovei. Rețeaua hidrografică principală a sitului este alcătuită din valea Roșior și râul Bogonos (afluent al râului Bahlui) și aparține bazinul hidrografic al Prutului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte) și floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
cursuri de apă, lacuri) încadrată în bioregiunea geografică continentală a Podișului Central Moldovenesc, în bazinul mijlociu al Șiretului și o parte a bazinului râului Prut. Rețeaua hidrografica principala a sitului este alcătuită din râurile Jijia, Bahlui, Jijioara și Vorona (și afluenții acestora). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) și floristice (arbori, arbuști, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
coastă ajungând la sfârșitul lunii la stația Yaounde. La 9 decembrie a plecat din nou, a traversat Sanaga ajungând la triburile de la granița de sud a provinciei Adamawa. De aici sa întors spre vest, a descoperit Mbam, cel mai important afluent al fluviului Sanaga, și a ajuns la Malimba. După o luptă de patru luni împotriva populației de locale din zona de coastă, Morgen a plecat la 2 iunie 1890 într-o a doua expediție în interiorul provinciei Adamawa. Aproape de Ndumba a
Curt von Morgen () [Corola-website/Science/334234_a_335563]
-
o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în tranziție, râuri, mlaștini, turbării, pajiști și pășuni) în Depresiunea Dornelor, încadrată în bioregiunea geografică alpină a Carpaților Orientali. Rețeaua hidrografică a sitului este alcătuită din pâraiele Silhoasa și Bolovanul (afluenți de dreapta ai răului Ilva), Siminoc (afluent de stânga al râului Teșna) și Pârâul lui Pușca. Situl conservă un habitate natural de interes comunitar ("Turbării cu vegetație forestieră") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
de foioase, păduri în tranziție, râuri, mlaștini, turbării, pajiști și pășuni) în Depresiunea Dornelor, încadrată în bioregiunea geografică alpină a Carpaților Orientali. Rețeaua hidrografică a sitului este alcătuită din pâraiele Silhoasa și Bolovanul (afluenți de dreapta ai răului Ilva), Siminoc (afluent de stânga al râului Teșna) și Pârâul lui Pușca. Situl conservă un habitate natural de interes comunitar ("Turbării cu vegetație forestieră") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
spre est și cu Podișul Bârladului (subunitățile Podișul Central Moldovenesc la nord și Colinele Tutovei la sud) spre vest. Spre diferența de zonă Podișului Sucevei, aici datorită atât a continuei împingeri a Șiretului spre est de către Moldova, Bistrița și Trotuș (afluenți viguroși), cât și a mișcărilor tectonice ascensionale mai rapide a Subcarpaților în raport cu Podișul Bârladului, profilul sau transversal este asimetric. Versantul de pe dreapta este prelung, în pantă mică și terasat , iar cel de pe stânga scurt, în pantă mare și de obicei
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
valea râului Vere din Tbilisi, capitala Georgiei, în noaptea de 13 spre 14 iunie 2015. Au rezultat cel puțin 19 morți și a afectat, printre altele, Grădina Zoologică din Tbilisi, omorând sau eliberând aproape jumătate din animale. Râul Vere, un afluent pe partea dreaptă a râului Kura, curge prin cartierele Vake și Saburtalo ale Tbilisiului. Este caracterizat de viituri periodice, care transformă acest pârâu liniștit într-un torent, provocând inundații semnificative în 1960, 1963, 1972 și 1995. În 1972, inundația a
Inundațiile din Tbilisi din 2015 () [Corola-website/Science/334380_a_335709]
-
o zonă cu depozite miocene și pliocene (marne, nisipuri, conglomerate, tufuri vulcanice). (străpungeri diapire). Depresiunile s-au format prin eroziune. Dealurile înalte și depresiunile sunt caracterizate de un climat răcoros. Primăvara se înregistrează ploi abundente. Rețeaua hidrografică aparține Mureșulului (cu afluenții Târnava Mare și Târnava Mică) și Oltului ( Homorodul Mare și Homorodul Mic). Primul colectează cea mai mare parte a apelor din zonă. Principalele resurse ale zonei sunt: gazul metan, sarea, rocile de construcție, apele minerale și termale.
Subcarpații Transilvaniei () [Corola-website/Science/334405_a_335734]
-
bazinului Dunărean), Asia Mică, Caucaz, Crimeea și în delta Volgei. În România, este răspândit în zona lipanului: Prut, Siret, Timiș, Someșul Mic, Crișul Repede, Jiu, Bega, Beretău, Ialomița etc. În Republica Moldova se întâlnește în albia Nistrului, mai rar în avalul afluenților lui, lacul Dubăsari, brațul Turunciuc, limanul Nistrului și în Prut. Are corpul alungit și ușor comprimat lateral, acoperit cu solzi medii, groși, persistenți. Spatele și abdomenul sunt rotunjite, fără carenă. Capul mic este alungit, și comprimat lateral. Fruntea ușor bombată
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
Nord (Obi, Lena), dela Scandinavia până la Kolîma (Siberia), Amur, bazinul fluviilor pacifice, spre Nord de gura Amurului; bazinul fluviilor japoneze și Coreea. În România, se întâlnește mai ales în apele de munte ale regiunii nord-estice (Moldova și Maramureș): Bistrița cu afluenți, Trotuș, regiunea superioară a Dâmboviței și Ialomiței, regiunea superioară a Bicazului la Lacul Roșu. Este o specie mai rară ca zglăvoaca comună. Sporadic în cursul superior al Nistrului și sub barajul Novodnestrovsc. Duce o viață asemănătoare cu zglăvoaca comună. Este
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din România". Numele speciei "kessleri" este dată în cinstea zoologului Karl Fedorovich Kessler (1815-1881). , Porcon, Porcănel, Boțog, Cui, Pește pistriț, Pistriț, Petrișor, Văcar, Chetrar, Petroc. Europa: Nistru și afluenții bazinului inferior și mijlociu al Dunării (bazinul Mării Negre); bazinul superior al Vistulei din Polonia (Bazinul Mării Baltice). Specia este întâlnită în următoarele țări: Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Macedonia, fosta Republică Iugoslavă, Republica Moldova, Polonia, România, Serbia, Slovacia
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Brezii în Făgăraș, Sâmbăta, Ialomița, Suceava, Dâmbovița, Crasna, Prut etc. În Dunărea propriu zisă pare a fi absent, a fost întâlnit numai lângă Oltenița În Republica Moldova se găsește în Prut și cursul de mijloc și inferior al Nistrului și gurile afluenților lui. Trăiește în cursul mijlociu și superior al râurilor de deal și șes în zona scobarului și a mrenei, cu ape relativ rapid curgătoare acolo unde apa atinge o viteză de 45-60 m/sec, rar până la 90 cm/s. Preferă
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
urmă pe ceilalți, întâlnindu-se în cele din urmă în martie. Totuși, în momentul în care expediția a părăsit munții 3.000 de băștinași și 140 de spanioli au murit sau au dezertat. Când au ajuns la râul Coca (un afluent al Napo) o brigantină, "San Pedro", a fost construită pentru a transporta bolnavii și proviziile. Gonzalo Pizarro i-a ordonat să exploreze Râul Coca și să revină când ajunge la capătul râului. Când au ajuns la confluența cu Fluviul Napo
Francisco de Orellana () [Corola-website/Science/331896_a_333225]
-
latin "Ağıdel") este un oraș în Bașchiria, republică din componența Rusiei, aflat la granița cu Republica Tatarstan. Are o populație de 16.370 de locuitori (la recensământul din 2010). Numele orașului provine de la numele bașchir ar râului Belaia: „Aghidhel”, un afluent al râului Kama, orașul aflându-se lângă confluența celor două râuri. A fost înființat în 1980 în jurul proiectului de construcție a primei centrale nucleare din Bașchiria, iar în 1991 a fost declarat oraș. În cadrul împărțirii administrative, el este declarat oraș
Aghidel () [Corola-website/Science/335805_a_337134]
-
Caracal. Hidrografia este amplu ilustrată înfățișând cursurile de apă până la cele mai mici. Sunt de asemenea redate lacurile, bălțile și chiar fântânile mai importante. Râurile poartă, în majoritatea lor, denumirile de astăzi: Cerna, Topolnița, Bistrița, Vedea, Jiul. Oltul are 9 afluenți pe partea dreaptă și 5 pe stânga, iar Dâmbovița și Argeșul - 24 de afluenți. Pe cursul Dunării sunt 18 ostroave și, alături, numeroase bălți cu denumirea lor. Sub raport economic sunt redate bogățiile minerale (ocnele de sare, minele de fier
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
de asemenea redate lacurile, bălțile și chiar fântânile mai importante. Râurile poartă, în majoritatea lor, denumirile de astăzi: Cerna, Topolnița, Bistrița, Vedea, Jiul. Oltul are 9 afluenți pe partea dreaptă și 5 pe stânga, iar Dâmbovița și Argeșul - 24 de afluenți. Pe cursul Dunării sunt 18 ostroave și, alături, numeroase bălți cu denumirea lor. Sub raport economic sunt redate bogățiile minerale (ocnele de sare, minele de fier, aramă și sulf), dar și regiunile cu vii vestite. De asemenea sunt trecute hotarele
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
movile, iar pădurile prin pomi, fiind însemnate numai în afara zonelor muntoase. Toate sunt exacte și corespund cu situația actuală sau cu știrile pe care le avem despre trecut. Rețeaua hidrografică este densă, harta reprezentând râurile principale (Siret, Prut, Nistru) și afluenții acestora. Cei mai numeroși, peste 60, sunt afluenții de pe dreapta Siretului, apoi vin cei ai Bârladului, Prutului și Nistrului; nu lipsesc nici râurile care străbat podișul Bugeacului și se varsă direct în mare. Râurile sunt însă foarte gros reprezentate, conform
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
în afara zonelor muntoase. Toate sunt exacte și corespund cu situația actuală sau cu știrile pe care le avem despre trecut. Rețeaua hidrografică este densă, harta reprezentând râurile principale (Siret, Prut, Nistru) și afluenții acestora. Cei mai numeroși, peste 60, sunt afluenții de pe dreapta Siretului, apoi vin cei ai Bârladului, Prutului și Nistrului; nu lipsesc nici râurile care străbat podișul Bugeacului și se varsă direct în mare. Râurile sunt însă foarte gros reprezentate, conform unei mode din acea epocă. Localitățile, în număr
Harta Moldovei - Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/332579_a_333908]
-
avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania) și se întinde pe o suprafață de 33.258, 90 hectare. Aria protejată (încadrată în bioregiunea continentală a Patformei Someșene, pe cursul mijlociu al râului Someș și a afluenților săi din acest bazin) reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, pășuni, păduri de luncă, heleștee, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl cupride
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
grindină, ninsori) este cuprinsă între 500 mm în depresiuni, atingând 1000 mm pe vârfuri. Apele de suprafață ale sitului aparțin marilor bazine hidrografice ale râurilor: • Sebeș (până la vărsarea în lacul Oașa acesta fiind cunoscut sub denumirea de "Valea Frumoasei") cu afluenții: Tărtărău, Curpătu, Sălănele, Smida, Valea Mare; • Sadu cu afluenții: Cânaia, Șerbănei, Rozdești, Dușa Mijlocie, Dușa Mică, Bătrâna Mare, Bătrâna Mică, Valea Groșilor, Valea Cândii, Valea Șesului, Valea Pinului, Valea Vârjoghii, Valea Bonții, Ciupari, Valea Hotarelor, Cârligele, Pârâul Rece, Valea Casei
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
atingând 1000 mm pe vârfuri. Apele de suprafață ale sitului aparțin marilor bazine hidrografice ale râurilor: • Sebeș (până la vărsarea în lacul Oașa acesta fiind cunoscut sub denumirea de "Valea Frumoasei") cu afluenții: Tărtărău, Curpătu, Sălănele, Smida, Valea Mare; • Sadu cu afluenții: Cânaia, Șerbănei, Rozdești, Dușa Mijlocie, Dușa Mică, Bătrâna Mare, Bătrâna Mică, Valea Groșilor, Valea Cândii, Valea Șesului, Valea Pinului, Valea Vârjoghii, Valea Bonții, Ciupari, Valea Hotarelor, Cârligele, Pârâul Rece, Valea Casei, Conțu, Valea Vălcii, Negovanu, Valea Pitarului, Valea Doamnei, Sădurel
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Valea Vălcii, Negovanu, Valea Pitarului, Valea Doamnei, Sădurel, Valea lui Ivan, Drăgăneasa, Valea lui Roman, Puntea, Mancu, Prejba, Pop, Obrești, Râul Lacului, Valea Plaiului, Juvertul, Mesteacănu, Varul, Priboiul. • Cibin cu cele două brațe (râul Mare și Râul Mic); Cugir (cu afluenții Râul Mic, râul Strei și Sasul); Lotrioara (cu afluenții Valea Ursului și Sterpu) și bazinul superior al Lotrului. Pe suprafața teritorială a sitului se află trei lacuri de acumulare: Barajul Oașa (lac de acumulare executat pe râul Sebeș), Barajul Negovanu
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
lui Ivan, Drăgăneasa, Valea lui Roman, Puntea, Mancu, Prejba, Pop, Obrești, Râul Lacului, Valea Plaiului, Juvertul, Mesteacănu, Varul, Priboiul. • Cibin cu cele două brațe (râul Mare și Râul Mic); Cugir (cu afluenții Râul Mic, râul Strei și Sasul); Lotrioara (cu afluenții Valea Ursului și Sterpu) și bazinul superior al Lotrului. Pe suprafața teritorială a sitului se află trei lacuri de acumulare: Barajul Oașa (lac de acumulare executat pe râul Sebeș), Barajul Negovanu (pe râul Sadu), Barajul Vidra (pe râul Lotru); precum și
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
și ca Situl arheologic al evoluției omului pe Muntele Carmel, este o rezervație naturală de peșteri în perimetrul Parcului Carmel din nordul-vestul Israelului. Numele îi vine de la Nahal Mearot sau Wadi al Maghara, un parau din Muntele Carmel care împreună cu afluentul sau Nahal Haruvim, are un bazin hidrologic care se întinde pe o arie de 24 kmp. La ieșirea pârâului Nahal Mearot în Câmpia Litoralului se află situl preistoric propriu zis, recunoscut că de însemnătate mondială, si care cuprinde 4 peșteri
Nahal Mearot () [Corola-website/Science/332899_a_334228]
-
raiduri ale piraților japonezi wakō. Curtea coreeană le-a înmânat lui Shigenobu și Genso (care făceau parte din al treilea convoi de emisari trimis de Hideyoshi) o scrisoare în care regele Seonjo îl mustra pe Hideyoshi pentru că a contestat sistemul afluent chinez. Hideyoshi a răspuns cu o altă scrisoare dar din moment ce nu a fost prezentată personal de către un diplomat așa cum se proceda de obicei, curtea coreeană a ignorat-o. După refuzul celei de-a doua cereri, Hideyoshi a hotărât să atace
Războiul Imjin () [Corola-website/Science/333136_a_334465]