6,798 matches
-
de farmecele sale, uită pentru o clipă că avea în față o tânără vampirică și simțindu-i durerea din trup i se făcu milă de ea. Vru să-i aline durerile dinaintea morții. O cuprinse în brațe, iar ea își agăță brațul drept pe după gâtul său. - Alină-mi durerea, scumpe cavaler și o să te răsplătesc! - își lipi buzele-i senzuale de ale sale. Un fior plăcut îl cutremură. Deodată simți o răceală ca un sloi de gheață și-n acel moment
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
Toate Articolele Autorului Pândind somnul din gene Răstorn diminețile într-o noapte nesfârșită Stele nu mai sunt țipă-n agonie Le-au strivit vârcolacii sub copite În goana lor după sânge blestemat Zeii își scot ochii din orbite și-i agață de nori Luna s-a spart în așchii de gheață O auroră boreală își adună coada Zdrențe de lumină oarbă lăptoasă Murdăresc întunericul care se scutură Dărâmă ziduri de fotoni amețiți Umbrele cu ghimpi de neliniști și pași de iele
ÎN UMBRE MĂ TOPESC de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373117_a_374446]
-
transformat clasa într-un câmp de luptă cu ouă. Și pe acest fond cu proiectile fragile, gâsca zbura peste bănci, găgăia speriată, iar berbecul lui Ionel behăia și da cu coarnele, alergând în jurul catedrei cu bulucul de băieți după el, agățați de coarnele sau de lâna lui. Râsete, țipete, plânsete, răcnete. Și ouă aruncate. Iar peste tot... amenințările disperate ale monitorului general cu liniuțele la catastif. Într-un cuvânt, balamuc infernal. Hărmălaia nu putea să nu ajungă la urechile domnului Arsu
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
clare oglinzi, Noi oglindindu-ne în ele, Chipul frumos tu să-l cuprinzi, Care să-l înrămăm cu stele. Simplu de tot să te cuprind în brațe, Cu teamă să nu te cutremuri, Luna salbe de argint în păr îți agațe, Sper să trăim acele vremuri. Eterniza-voi în versuri mărețe, Viața senină a noastră, Odihnă voi găsi în ale tale povețe, Zburând spre zarea albastră. Nicicând nu voi simți în al meu glas, Vreo undă de tristețe, Te voi iubi
PRIVIND SPRE VIITOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373164_a_374493]
-
a se instala după activitatea de peste zi. Mama, într-o pauză cerută de nevoile odraslei, îmi așternuse în grabă pe un ștergar câteva bucățele de caș afumat, slănină tăiată, un coltuc de pâine pe care o păstra într-un coș agățat sus în cămară, îmi spunea ca de fiecare dată să „cumpăt”, leguma în general (care se obține cu greu și prin muncă, nu era nicio aluzie la contribuția mea privind „bunăstarea” familiei) iar pâinea era pe cartelă și primeam câte
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
verde Și m-am uitat prin gaura cheii ușii cerului Înspre pământ. Ploua în continuare, Dar nu știu de ce Picăturile de ploaie erau sărate Și verzi, și-am început să scriu cu ele Pe-o până de înger ce se-agățase De gândurile mele. Am scris o scrisoare Nici nu știu către cine. Oricum nu știam decât un singur cuvânt: SPERANȚA. Citește mai mult Pe urma firului de ploaieCând a plouat, deunăzi,M-am urcat pe urma firului de ploaiePână la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/373145_a_374474]
-
ploaia. Apoi, am săpat cu toporișca un șanț de drenare a apei pe lângă cort, iar pământul l-am așezat pe marginea lui, să nu intre furnicile sau gândacii. Am băgat la umbra cortului tot bagajul, iar ce era perisabil, am agățat în curentul aerului rece de pe insuliță, de crengile pomilor, apoi am avut grijă ca ușa cortului să fie bine închisă, de frica țânțarilor și la sfârșit, ne-am îndreptat atenția spre locurile mai potrivite pentru instalarea uneltelor de pescuit. Fiecare
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
era destul de caldă, iar când trecea câte un jaf de șalupă, antică, “veche și de demult”, cum îi spuneam noi în glumă, eram nevoiți să scoatem sculele abia aruncate în canal și să reluăm operațiunea. Din nou am reușit să agăț forfacul în sălciile de vizavi și cu intenția de a-mi spăla și treningul de pe mine, plin de noroi, am intrat în canal îmbrăcat. Inotam spre celălalt mal și nu mai simțeam fundul apei, când, dintr-o dată, căptușeala din bumbac
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
repede și pun piciorul pe mânerul lansetei, căci nu am avut timp să mă aplec s-o prind. O ridic cu forță și îndrept vârful lansetei în sus, care se curbează. Mă gândesc că poate am ratat peștele și am agățat vreo rădăcină, dar nu se mișca nimic. Încerc să mulinez, însă nu se mișca de pe fund, doar se apleca vârful lansetei și mai mult. Mă pregăteam să trag din poziția orizontală de lansetă și să rup forfacul, crezând că este
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
vreo rădăcină, dar nu se mișca nimic. Încerc să mulinez, însă nu se mișca de pe fund, doar se apleca vârful lansetei și mai mult. Mă pregăteam să trag din poziția orizontală de lansetă și să rup forfacul, crezând că este agățat de ceva rădăcini sau aluviuni. Dintr-o dată, simt cum îmi smucește ceva lanseta din mână. Trăgeam cu forță, cu mâinile încleștate, să nu scap lanseta și țipam ca un apucat la Gică, să mă ajute. Ceva mă trăgea cu putere
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
alunge țânțarii. Cina se compunea de kaizer, salam la proțap și ouă fierte. Trebuia să scăpăm de hrana perisabilă, iar cea în conserve rămânea pentru ultima parte a weekendului. Era vineri seara și nu aveam televizor. Doar un tranzistor amărât, agățat de o creangă, mai mult țipa și hârâia, decât cânta. Cât timp ne frigeam în țepușe cina, eram la “Înșiră-te mărgărite” despre câte în lună și în stele... Ne simțeam ca niște haiduci, fără grija zilei de mâine. Așteptam
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
o parte a deltei care a uitat cum este frigul . Pontonul vechi din blană dură de care sunt legate vase , Umbrit de-o salcie bătrănă se pierde-n lacul de mătase . De o parte și de alta nuferi ,ce-s agățați de-a apei feerie Și întregesc taboul verii cu frumusețea lor stranie , Iar libelule colorate și sidefii, sclipesc în soare În dansul dragostei ,și al vieții atăt de scurte ,trecătoare . La orizont o linie de foc ,rămasă din a soarelui
SOMOVA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373292_a_374621]
-
glas. Prin difuzorul stației, se auzi un semnal muzical, apoi călătorii de pe peron fură anunțați că: „trenul cursă de persoane din direcția...sosește în stație la linia întâi. Staționează cinci minute și pleacă în direcția... * Până să ajungă unde era agățat în garnitură vagonul de clasa întâi, călătorii din tren, deja coborâseră. De la fereastra compartimentului al patrulea, geamul era coborât și o tânără privea cu interes mișcarea anemică într-o gară a unui oraș de provincie. Marieta grăbită să ajungă la
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
și prin toate tufele! M-am băgat prin mărăcini după Steluța (așa o chema pe una din vaci), s-o scot la drum că nu mai ieșea, fiindcă dăduse de iarbă bună și păștea. Acolo m-am lovit. M-a agățat de baschet un rug întins prin iarbă și, când am căzut, am dat cu piciorul într-un șteap, sau ce-o fi fost... Își construise această poveste încă de atunci și o repetase mereu în gând, până ajunsese de o
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
nesomn de brumele reci ce înveninează văzduhul; ce frumos vin toamnele, cu vegetațiile în derivă, cocorii caligrafiază pe cer triunghiuri și rândunelele se adună pe un portativ în cheia sol punând la cale sborul spre alte zări. eu rămân treaz agățat de urechea primelor febre autumnale, rătăcind printre pulberi de vise... duminică, 20 septembrie 2015 banca de amintiri lângă apele cu valsurile Dunării albastre fecioarele și-au sădit visele, rătăcite prin pulberi de timp, așteptând cavalerii de ieri; a tăcut vântul
DESPRE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372166_a_373495]
-
mâinile care-i tremurau și i-a transmis curajul și puterea înfruntării! Cu el vrea să sărbătorească acest moment atât de frumoas al vieții, după atâtea eforturi, dar și sentimente de dragoste, devenite uneori mai mult decât adolescentine. În pandantivul agățat pe lănțișotul de la gât - ca să-i poarte noroc - a introdus de seara fotogafia lui Ionel. De ce i-a fost frică n-a scăpat. Ionel n-a venit, deși îi promisese. „Mi-am cumpărat o Dacie în rate și vreau s-
de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372132_a_373461]
-
să respir aerul înălțimilor; mă urcam cu ștuca până dincolo de nori și apoi cădeam în lupinguri amețitoare până jos și iar o luam în sus...și azi mă întreb eu ce-am căutat în Germania, copil de trupă, să se agațe de viața mea acea nenorocită de bănuială că m-am dus acolo să ajut Reihul, eu, un copil, care la acea dată nu visam decât zborul...și-acum se țin rahații ăștia de securiști după mine că sunt dușman de
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
ăsta se împrietenise cu paraclisierul, unul Șmith, un neamț rămas pe acele meleaguri, care-l ținea pe mâncare să-i tragă clopotele eliberatorului omenirii.. Imi mai aducea și mie ce-i rămânea lui și ne suiam în clopotniță și ne agățam de funiile alea lungi și băteam cu o poftă îndrăcită clopotele, acolo deasupra orașului...Așa m-a găsit tata, acolo sus, parcă-l văd, venind în ițarii aceia ai lui cu desaga la spinare, întrebându-mă: “Ce e mă cu
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372153_a_373482]
-
154 de pagini în starea edenică de dinaintea căderii în păcat a protopărinților noștri. O carte de iubire mai mult agape decât eross, despre sufletul femeii care nu poate fi decât neprihănit ca al Fecioarei Maria. Cu ochii mereu spre cer agățându-se de mult cântata Lună, cu iubirea-i curată ca apa de izvor, Corina Dimitriu a bătut și i s-au deschis porțile poeziei prin acest volum de debut pe care citindu-l te umpli de Lumina Cuvântului.O așteptăm
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
așternut în față semnul „interzis”. De la Familia Regală a României se deschide o fereastră interioară, care oglindește prin exemplul personal, frumusețea sufletelor nobile. E un cosmos distanță între ele și întunericul și spaima împietrite în inimile celor îmbătați de putere, agățați de ea, ca liliecii de tavanul peșterilor negre...! Tuturor, Majestatea Sa Regele Mihai le întinde brațele și căldura inimii, li se deschide sufletește și le oferă momentele reîmpăturirii sentimentelor umane. Idealul armoniei umane este regăsit împreună cu Majestatea Sa, cu Altețele
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
stat, că e târziu, și că e vremea de întoarcere la castel. * Toate erau liniștite și bune, până într-o zi, când poneiul, din prea mare avânt, vroind să sară peste un copac doborât de furtună chiar în cale, se agăță cu picioarele dinainte în crengile acelui copac, căzu, și-și frânse piciorul din față. - Vai, dragul meu ponei, ce-ai pățit! Te-ai lovit? Te doare? Cum mai ajungem acasă? Să știi că nu te las singur, stau cu tine
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]
-
liber,deasupra mustăciosului ursuz.Dar trenul se smucește și pirpiriul ratează instantaneu .Valiza se desface iar hainele aterizează una câte una în poalele bărbatului de dedesupt,mirat și el de tot ce se-ntâmplă. O pereche de chiloți roșii rămâne agățată de nasul mare,coroiat,ce străjuia deasupra mustății lui stufoase.Iar gura i-e astupată-n întregime.Nici ochii nu i se mai văd. N-aș vrea să îl întreb ce vede ,mai mult l-aș întreba cam ce-și
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
omul;o iubire sacră așteptăm în dimineață,păgubit de speranțe rămâne poporul.Sunt tânăr și mă bucur de viațăși tot natura, încă ne mai iubește;Soarele este același, la fel peste ani,doar căldura lui, azi, ne încălzește.... XXXI. TE AGĂȚAI DE INIMA MEA, de George Pena , publicat în Ediția nr. 1788 din 23 noiembrie 2015. T Admiram sedus picăturile ploii, ca în suflet să mi te fixez; țipam prin ploaie, ne simțeam bine, și-mi venea să cânt, să dansez
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
ploii, ca în suflet să mi te fixez; țipam prin ploaie, ne simțeam bine, și-mi venea să cânt, să dansez. Vara sosea cu hohote de grâu, cu cicori de ploaie cântând; tu, cu rochia udă ca-n copilărie, te agățai de inima mea râzând. Și fugeam către sat pe un drum, ținându-ne de mâini amândoi; o, pământul era de apă acum, și-ți vedeam sânii, aproape goi. Citește mai mult Admiram sedus picăturile ploii,ca în suflet să mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
ploii,ca în suflet să mi te fixez;țipam prin ploaie, ne simțeam bine,și-mi venea să cânt, să dansez.Vara sosea cu hohote de grâu,cu cicori de ploaie cântând;tu, cu rochia udă ca-n copilărie,te agățai de inima mea râzând.Și fugeam către sat pe un drum,ținându-ne de mâini amândoi;o, pământul era de apă acum,și-ți vedeam sânii, aproape goi.... XXXII. SONATINĂ, de George Pena , publicat în Ediția nr. 1784 din 19
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]