3,979 matches
-
nerealizabilă. Nepotrivite vor fi fost pentru noi înaintatele forme a civilizațiunii pripite, introduse ca o plantă exotică pe pământul nostru, dar cu încetul și cu stăruință cultura se va aclimatiza și, din cosmopolită, va deveni națională. Nu numai reforma legilor agrare e necesară pentru ridicarea stărei igienice și materiale a cultivatorilor, ci o serie de măsuri bine și înțelept chibzuite, care să ție seamă de toate neajunsurile populațiunii. Daca s-a făcut un început bun cu propunerea de reforme, mai trebuie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Varșava și Kiev, împreună cu cele două armate de rezervă de la Petersburg și Moscova, seamănă prea mult cu o amenințare a Triplei Alianțe. Se pare că în Anglia șeful partidului conservator, Salisbury, și-ar fi propus să rezolve în sfârșit cestiunea agrară din Irlanda avansând fermierilor prețul de cumpărătură a pământului ce-l cultivează, până la concurența de cinci mii de lire sterline. Cât despre înarmările puterilor continentale, Anglia, avîndu-și interesele angajate în Asia, desigur că nu se va amesteca. De când Prusia a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de Lespezi. Datează de la 1790. Buda, înseamnă în slavonă „locuință retrasă în pădure, locuință în curătură”, iar localnicii spun că ar proveni de la un boier cu numele de Buda, stăpânul acestor locuri. BURSUC- DEAL, sat înființat în 1879, după reforma agrară (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care trăiau în pădurile ce acopereau aceste locuri sau de la un oarecare Bursuc. BURSUC VALE, sat înființat în anul 1921, este așezat în Lunca Siretului, la est de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
drept, de tip capitalist. Aproape 60 de ani s-a luptat pentru înlăturarea iobăgiei, clăcășiei, iar în final țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. Din 1864, a fost instituită proprietatea privată, iar țăranii au fost eliberați și împroprietăriți. În urma reformei agrare din 1864, în comuna Lespezi au fost împroprietăriți 26 de fruntași, 272 de pălmași și 292 de codași cu 2009 fălci și 26 de prăjini; în această perioadă au luat ființă satele Bursuc-Deal (1869) și Diudiul (1879). În afară de agricultură se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ajutați de epitropie și consiliul parohial. BISERICA DIN BURSUC DEAL Biserica parohială din satul Bursuc Deal are hramul ,,Cuvioasa Parascheva” care se prăznuiește la 14 octombrie. Istoricul bisericii se împletește cu a satului nou înființat după anul 1864, datorită reformei agrare a lui A.I.Cuza. Primii locuitori au fost aduși din județul Baia, Neamț și Iași. Prima biserică a fost adusă din satul Pleșăști, județul Baia, în 1916, fiind construită din lemn și acoperită cu tablă. A fost sfințită în anul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care se culege la Ziua Crucii (14 septembrie) . Tot la Sf. Gheorghe era obiceiul ca fetele să fie bătute cu urzici peste picioare, pe care trebuia să și le apere cu fast. - Sânzâienele (24 iunie) este sârbătoarea populară din ciclul agrar care celebrează coacerea holdelor, menționată și de Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei”, sub numele de „Drăgaică”. Fetele din sat o alegeau pe cea mai veselă și mai frumoasă, o împodobeau cu o cunună de spice și de panglici și îi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
profund conținut patriotic în unitățile militare, în spitale au contribuit la întărirea încrederii românilor în triumful luptei de eliberare a teritoriului strămoșesc. La ridicarea morală a armatei au contribuit și măsurile legislative promise de către regele Ferdinand soldaților de pe front. (Legea agrară și Legea electorală). Progresele înregistrate în refacerea armatei, au fost apreciate de către Aliați, cu prilejul vizitelor făcute în România. Astfel, pe 15 mai 1917, venind în România, ministrul Munițiilor din Franța, Albert Thomas, însoțit de rege, primul-ministru, generalul Constantin Prezan
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
anului 1812, au ocupat parte din „Plopeni” și aproape întreg cuprinsul actualei mahalale „bulgari”, iar grupurile venite după 1828, au ocupat toată partea de jos a acestui cartier. Cât privește cele câteva familii de bulgari, venite la oraș, în urma reformei agrare de la 1862, din satele: Plotunești, Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Berezeni, etc., s-au răspândit în masa bulgărească deja existentă, acolo unde au găsit loc liber sau la marginea cartierului acestora. Dintre cele trei răstimpuri, cel mai mare procent de bulgari cred
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și cel de pășunat era suficient, locuitorii din Rădiu ca și cei din satele înconjurătoare au privit de la început pe coloniștii bucovineni cu antipatie, deoarece prin venirea lor aici le-a împuținat terenul de muncă și islaz. După ultima reformă agrară (1945), raporturile dintre localnici și coloniști au devenit și mai puțin prietenoase , din cauză prin cumpărarea în 1922 a restului de moșie de către cei 18 bucovineni, Rădenii s-au văzut acum fără posibilitate de a-și mai mări loturile vechi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
jumătate a secolului al XIX-lea și până astăzi. Într-adevăr, se știe că în Câmpia Română, în Câmpia Covurluiului și în Stepa deluroasă a Bahluiului și Jijiei, sunt o mulțime de așezări omenești noi, înființate aici îndeosebi în urma reformelor agrare din 1864, 1891 și 1918/22, când suprafețe imense din moșiile mănăstirești și boierești au intrat în proprietatea țăranilor proveniți în bună parte din regiunile de deasă populație din Subcarpați și din satele mari și vechi de la codru și deal
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
moșiile mănăstirești și boierești au intrat în proprietatea țăranilor proveniți în bună parte din regiunile de deasă populație din Subcarpați și din satele mari și vechi de la codru și deal. Ori nu cunoaștem să fi existat la baza acestor reforme agrare și a acestor colonizări alte preocupări și directive decât cele politico-sociale stricto sensu: s-a dat pământul țăranilor pentru a li se atrage simpatia politică, iar aceștia au plecat săși creeze noi sate pentru că ogoarele deveniseră prea mici și pășunea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vedetă și subvedetă se așează în ordinea: Ø Descrierile autorului colectiv formulat prin vedetă Ø Descrierile aceluiași autor colectiv cu subvedetă, în ordinea alfabetică a subvedetelor INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETĂRI AGRICOLE. București INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETĂRI AGRICOLE. București. Secția economie agrară Pentru orânduirea vedetelor de autor colectiv în a căror formulare intră și denumiri de localități sau date calendaristice, se ține seama de: Ø Ordinea strict alfabetică a localităților. Ø Ordinea crescândă a numărului de ordine al manifestării. Ø Ordinea direct
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
profil agricol, dispensare și circumscripții medicale, policlinică etc. Datorită industriei textilă și de prelucrare a lemnului, culturilor de cereale, de cartofi, de sfeclă de zahăr, pomiculturii și creșterii animalelor pentru lapte și carne, profilul economic al raionului Fălticeni devenise industrial agrar. Concomitent cu dezvoltarea vieții economice și sociale, a crescut și nevoia de informare și comunicare, de legături între membrii societății, între diferitele ramuri ale economiei naționale, serviciile poștale și de telecomunicații fiind solicitate tot mai mult. În anul 1967, volumul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
luni după moartea mareșalului, că Olga Dumitriu a donat școlii din satul Schinetea un teren situat chiar lângă conac și o locuință pentru învățător. În anul 1945, moșia Schinetea suferă o expropriere conform legii guvernanților comuniști. Decretul-lege pentru înfăptuirea Reformei Agrare dată plugărimii, -după cum se menționează în titlurile de proprietate din epocă, elaborat conform politicii agrare a Partidului Comunist Român-, prevedea exproprierea moșiilor a căror suprafața depășea 50 ha . Au fost împroprietăriți țărani din moșia Schinetea a mareșalului, din moșia
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
chiar lângă conac și o locuință pentru învățător. În anul 1945, moșia Schinetea suferă o expropriere conform legii guvernanților comuniști. Decretul-lege pentru înfăptuirea Reformei Agrare dată plugărimii, -după cum se menționează în titlurile de proprietate din epocă, elaborat conform politicii agrare a Partidului Comunist Român-, prevedea exproprierea moșiilor a căror suprafața depășea 50 ha . Au fost împroprietăriți țărani din moșia Schinetea a mareșalului, din moșia Țibănești a familiei Carp. Pe categorii de sol, situația se prezenta astfel: categoria I: 299 locuitori
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
planificate, m-a lăsat în mașină și s-a repezit pe scări în sus, până la birou. Deși tata nu vorbea niciodată acasă despre asta, pe șantier a înțeles brusc ce trebuia să producă firma în viitorul apropiat: gata cu uneltele agrare, cu adăpătoarele pentru vaci, cu uneltele de felul menghinelor din ateliere; firma trebuia să producă utilaje pentru construcții - malaxoare pentru beton, benzi transportoare, macarale - toate ustensilele și mașinile necesare pentru transformarea munților Jura, aflați pe cale de dispariție, în clădiri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
vieții, al valorilor etice. Spiritul său pur, descoperirea antiumanului În lume se opune categoric regimului. Regimul apare În toată nuditatea sa, deghizat, În limbajul patetic și ipocrit, de lemn, al documentelor de partid. Hotărîri CC PRM și PCR despre reforma agrară, naționalizare și colectivizare, Învățămînt și sănătate, sunt istoria În sine, proiectată apoi În planul imaginarului, definind condițiile vieții și a destinelor. Petru Maier-Bianu nu pictează cu o singură culoare neagră, nu biciuie cu slogane, nu caracterizează, ci arată totul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cruzimii, a perversității scrisului lor. In ce constă acea dublă neânțelegere (de care marii vinovați nu sânt "ignoranții occidentali", cum scrie uneori presa noastră, ci mai ales românii înșiși)? Mai întîi, în imaginea culturii românești, privită ca una tradițională, folclorică, agrară, cu un mare poet național intraductibil, cu câțiva prozatori ai lumii țărănești, cel mult cu stilizări în spirit modern ale obiceiurilor locale. Nu numai că nu cred că e așa, dar însăși ideea că ar putea exista în secolul nostru
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
călit oțelul”, „Katiușa”) sau românești cu scenarii de pe marile șantiere patriotice din Bumbești și Livezeni, populate cu harnicii tineri brigadieri care mărșăluiau cu cântec : „Heirup, heirup, cad stânci de fier, / În lupta dusă de brigadier...” ori din agricultură, cu reforma agrară și cu colectivizarea. Marele actor Stefan Ciubotărașu a rămas în memoria colectivă a țăranilor cu următorul dicton: „Ne-au dat boierii pământ / Pentru al nostru mormânt”. La Cimitirul Eroilor din dealul Buzău sunt îngropați soldați de toate naționalitățile, din primul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
drept cadrul unei existențe colective întemeiate pe justiție socială și democrație. Nu se poate spune că ele au lipsit cu totul în primul deceniu interbelic. Stă mărturie pentru acest efort materializarea promisiunii regelui Ferdinand făcută în tranșeele din Moldova: reforma agrară, introducerea votului universal și Constituția din 1923. Dar scrisoarea de față, semnată de avocatul Traian Vuia, ridică o întrebare legitimă: Unirea din 1918 putea fi numai atât?" Un gest pur teatral... Garches, 11 aprilie 19221 Iubite Domnule Dobrin, Am urmat
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Războiul pentru întregirea neamului a însemnat și pentru brezeni suferință și durere. Anii de după 1918 nu mai semănau, parcă, cu cei dinainte. Încă din timpul operțiunilor militare specifice verii 1917, regele Ferdinand I (1914-1927) promitea soldaților de pe front o reformă agrară prin care să-i împroprietărească (pe aceștia) cu pământ. Reforma s-a înfăptuit în anul 1921, schimbând realitățile economico sociale de la nivelul comunității. Așa explicăm de ce marii proprietari de mosii au dispărut din peisajul locurilor. În acestă perioadă de graniță
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Nucșoara, unde gruparea Arnăuțoiu-Arsenescu a dat de furcă securiștilor un deceniu întreg, Convenția Democrată nu avea nici un specialist din cei 15000, nici un consilier. Comuna era controlată de Partidul Democrat al lui Petre Roman, Partidul România Mare și defunctul Partid Democrat Agrar din România. În acest furnicar, Tuța Rizea, cum îi spunea satul, era un fel de lider informal pentru țărăniști. Un om cu o armă redutabilă: memoria tragică. Șapte ani de pușcărie pentru șapte țigări Și totuși, nu pricepeam de ce satul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
conform normelor europene, o fabrică de pâine, cozonaci și produse de patiserie. «Pe poarta mea intră porumb și iese salam », explică acest om de afaceri. A deschis 35 de magazine la Curtici, Arad, Timișoara și Oradea. A rezultat un holding agrar perfect integrat, unde întregul profit se întoarce spre Combinatul Agro-Industrial de la Curtici. A arendat mult pământ de la oameni, majoritatea bătrâni. Pentru un hectar dat în grija lui Muscă, fiecare țăran primește 1500 de kilograme de grâu și porumb, sau contravaloarea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lovind palmele una într-alta, în prada celor mai adânci preocupări, umplu din nou un pahar de Vichy și trecu hotărât la birou, în fața mașinii de scris, la care începu să bată următoarea scrisoare: "București, 9 octombrie 1910 Onor. Banca "AGRARA" Loco Vă rog, în chip absolut confidențial, să deschideți un cont la Banca d-v. pentru domnișoara Otilia Mărculescu, virând în creditul acestui cont, prin debitul contului meu, lei 100.000, depozit căruia îi veți acorda, sper, același procent de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Pascalopol" Leonida trase hârtia din mașină și o iscăli cu mâna, o puse în plic, scrise adresa, apoi puse plicul deoparte. Luă apoi o altă foaie de hârtie, o vîrî în mașină și scrise: "București, 9 octombrie 1910 Onor. Banca "AGRARA" Loco Va autorizez prin aceasta, la data când dispozițiunea vă va fi comunicată de mine personal sau de legatarul meu, să avizați pe d-ra Otilia Mărculescu de existența la Banca dv. a creditului de 100.000 lei și să-i
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]