9,382 matches
-
și materialul Principii generale de elaborare ale unui plan de învățământ), propun câteva care ar putea constitui începutul discuției asupra planului de învățământ. a)numărul de ore/săptămână: 24-28 ore fără cursuri facultative și Educație fizică. Acest număr a fost agreat de către reprezentanții Facultăților de Fizică din țară (București, Cluj, Iași, Timișoara, Craiova) la o întâlnire de acum 4 ani. b)numărul de ore/săptămână alocat fiecarui tip de curs. De exemplu: -cursuri fundamentale [3c+4(s+l)] -cursuri complementare 2c
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
referire la Rezoluția UNESCO privind decada educației, despre care vorbeam la începutul acestui subcapitol. E adevărat, cu ceva timp în urmă, a fost elaborată o strategie, ca urmare a unei inițiative venită din partea instituției prezidențiale. Cu toate că această strategie a fost agreată de toate forțele politice, fiind rodul muncii unui grup de specialiști din domeniul învățământului, după un timp, fie nimeni nu și-a mai amintit de ea, fie a fost chiar voit înlăturată de unii reprezentanți ai partidelor politice, reprezentanți mai
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
prinț tăcea ca un mormânt. El observase de la Început cât de puternic erau atrași unul de altul, chiar din clipa În care Adelheid sosise la castel. Dar Își dădea seama că o legătură adevărată Între ei nu ar fi fost agreată la Curte, cu atât mai puțin de Bertold, astfel că nu spuse nimănui nimic. Mai ales de dragul lui Bodo, pe care Îl prețuia mult pentru ideile lui Îndrăznețe. Deși mai tânăr decât Conrad, Bodo călătorise mult și cunoștea mulți oameni
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
considerat acțiunea lui drept o răzbunare pe legionarii care l-au trimis în închisoare. Sesizând pericolul ce plana asupra lui, Pătrășcanu a dat vina pe Nemeș, care îi citase argumente ideologice pentru a-l lămuri că metoda violentă este cea agreată de regimul comunist. El a mai avut contacte doar sporadice cu Șleam: în 15 noiembrie 1951, i-a spus că tot ceea ce a făcut la Târgu Ocna se datorează 'nenorocitului de Pitești' și că își dă seama că a făcut
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nici aceea a preoților ori a muncitorilor din Gherla. Pe de altă parte, este adevărat că Legiunea reprezenta, probabil, cel mai important dușman ideologic al comunismului și dispunea de foarte mulți simpatizanți. Profitând și de faptul că legionarii nu erau agreați nici în Occident, Securitatea a încercat să arunce în mod injust întreaga vină a Piteștiului pe reprezentanții acestei mișcări, mistificând inclusiv apartenența politică a celor închiși la Pitești. De altfel, aceasta a fost o practică uzitată foarte des de către comuniști
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pentru mine un exemplu demn de urmat. Vorbind despre tratamente, v-aș relata un fapt amuzant. După cum v-am mai spus, mi s-a indicat folosirea ghee-ului cu camfor pentru Vishuddi chakra. În mod obișnuit, evit tratamentul acesta, deoarece nu agreez gustul de unt ce-mi rămâne pe gât după instilare, dar... acum mă găseam la Belapur și dacă făceam și aici mofturi... Așa că am procurat ghee-ul necesar din spital și am început... Era minunat! Niciun gust neplăcut, doar senzația de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fost niciodată un om care să se rețină de la a trage adversarilor, așa, câte o scatoalcă, fărĂ a furniza probe ; acuza lui a făcut o impresie foarte puternică. De ce a zis BĂsescu asta ? Pentru că regimul NĂstase, în 2004, era destul de agreat în Occident. A fost o perfor‑ manță că am reușit să scăpĂm de NĂstase. Era sprijinit de Occident, în ciuda faptului că aici nu făcea reformele necesare. El, de fapt, ar fi vrut să le facă. Oamenii lui, ca Alin Teodorescu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
prost în sondaje, oameni corupți n-aveți, că de ani de zile n-ați mai ajuns la guvernare (în realitate ei aveau câțiva, dar aveau mult mai puțini), e în interesul vostru să semnați un contract cu noi, prin care agreați niște criterii de anticorupție și acceptați ca noi să monitorizăm candidații. Și, pe Ăia care nu corespund criteriilor, îi dați jos de pe listă“. Cine s-a prins foarte repede că e o idee bună ? Au fost vreo doi oameni : Cozmin
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fost foarte activi. În acest fel ei l-au expus pe Daniel Morar, care, altfel, poate, mai putea fi salvat la conducerea DNA. SĂ nu uităm că, atunci când PSD și BĂsescu au făcut împreună un guvern, în 2009, Geoană a agreat prelungirea mandatului lui Morar, ceea ce, după părerea mea, a fost marele început al normalității. V.A. : Evident, departe de mine gândul de a-l transforma pe Traian BĂsescu într-un mit, mai ales că se văd cu ochiul liber defectele
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
redactat în limba română, cu traducere în germană, „făcută de unul dintre cei mai distinși jurnaliști de la noi”, apreciază ziarul Glasul Bucovinei. Cartea este de mare folos pentru toți câți au interes pentru înfăptuirea reformei agrare (e vorba de reforma agreară din 1922 n.n.). * Revista Aron Pumnul a elevilor Liceului teoretic de băieți „Aron Pumnul” din Cernăuți, apare cu numărul 1 în 1942, la sfârșitul lunii mai. Coperta revistei are fotografia locotenentului erou Liviu Blându, născut în comuna Iordănești la 26
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
punctul de vedere al miturilor, ci din acela al tradiției epice. De altfel, voi reveni asupra acestui subiect. Aș fi fericit să vă văd la Paris și aștept cu nerăbdare viitoarele dvs. lucrări. Până atunci, vă rog să binevoiți a agrea sentimentele mele cele mairespectuoase și mai cordialeș,ț M. Molé Robert Richardson către Stig Wikander I*tc "Robert Richardson către Stig Wikander I*" 5 octombrie 1970** Dragă profesore Wikander, Mi-a făcut mare plăcere să vă întâlnesc, și trebuie să
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Moldovei nu de dragul reîntregirii ei, ci pentru a-i Îndepărta pe ruși de la gurile Dunării. Dunărea trece sub controlul unei comisii europene. Se punea astfel o oarecare ordine În zonă. Problema rămânea Însă ce se va Întâmpla cu Principatele. Franța agrea soluția unirii, prin care s-ar fi creat un stat-tampon Între Rusia și Turcia, și nu mai puțin un avanpost al influenței franceze În Orient. Anglia miza Însă pe integritatea Imperiului Otoman; un stat românesc putea Însemna Începutul sfârșitului pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și „democratică” a țării lor, „înfrângerea” ei în fața Occidentului. O „umilință” pe care mulți nu i-au iertat-o. Deși trăiesc în mizerie, masele rezonează mai degrabă la retorica imperialistă a KGB-iștilor reveniți la pârghiile de comandă și nu agreează pledoaria în numele drepturilor omului sau limbajul pragmatic al tinerilor liberali... În spatele hotelului nostru, în fața gării, statuia lui Ernst August - un principe al Hanovrei care a domnit la începutul secolului al XIX-lea. Cu o mână în șold, călărețul a înțepenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
limbi, care de asemenea au avut un trecut imperial, spaniola n-a suferit deformări și nici o alterație vizibilă. Literatura de expresie spaniolă de pe continentul american a fost construită pe baza unor idiomuri foarte apropiate de spaniola clasică. Această idee este agreată de mulți scriitori care nu sunt spanioli prin naștere, cum ar fi de exemplu Jorge Luis Borges, unul dintre cei mai mari virtuozi ai limbii spaniole și ai literaturii hispanice din secolul nostru. În anii ’70, intram deseori în librăria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și eram lipsiți totalmente de arma - poate cea mai redutabilă în lupta contra invadatorilor de orice tip: limba, litera scrisă și edificiul triumfător al literaturii și artelor, ceea ce se cheamă cu un termen tehnic și pe care eu nu-l agreez în mod special: suprastructura! Nu, să nu se creadă încă o dată că vreau să minimalizeze sau să calomniez lupta pe care soții Ierunca, Ionescu, tatăl și fiica, precum și alții au dus-o contra tiraniei lui Ceaușescu! Deplâng însă, cum am
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
fapt, s-au retras foarte puține exemplare, deoarece tirajul se vânduse rapid, fapt firesc în acele vremi, mai ales pentru o asemenea apariție, și mi-a adăugat că „partidul fusese obligat să ia o asemenea măsură, pe care nu o agrea” ca răspuns la protestul violent al grupului de scriitori pe care i-am citat mai sus!... Un alt exemplu, paradoxal poate pentru cei din afara lumii literare de atunci sau din străinătate, care arată că răul, de multe ori, ni-l
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
desfășoară acolo unde nu au loc incidente armate. Ierusalimul continuă să nu le vrea, astfel încât lipsesc tocmai acolo unde e mai multă nevoie de ele. Profesioniștii dialogului nu așteaptă să li se spună de două ori că vatra părintească nu agreează reuniunile de familie și nu suflă niciun cuvințel despre ele. Conferința mondială a religiilor pentru pace și-a ales cuminte, ca loc de desfășurare a manifestațiilor, Kioto, iar festivalurile cauzei nobile își montează corturile la Assisi, la Vanves, la Pavillons-sous
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
puterii în mână? În primul rând, o ambiție, uneori iesită din tiparele obișnuite, șantajul politic, armă folosită de toți liderii Partidului Comunist Român, pentru ați îndepărta potențialii adversari și nu în ultimul rând, lichidarea fizică a celor care nu-i agreau. Asemenea medote au fost folosite de Gheorghe Gheorghiu Dej, care s-a detașat de mulți potențiali adversari, pe care i-a lichidat treptat, precum Ana Pauker, Teohari Georgescu, Lucrețiu Pătrașcanu, etc. Activitatea lui Nicolae Ceaușescu în Comitetul Central al Partidului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
experiență politică. Cu toate că, Gheorghe Gheorghiu Dej, care simțea că va trece în curând Styx-ul, lăsase trei potențiali succesori, pe Gheorghe Apostol, Ion Gheorghe Maurer și Virgil Trofin, iată, s-a impus acest necunoscut în acel moment, care a fost agreat de majoritatea mebrilor Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. La Congresul al- IX-lea al partidului unic, Nicolae Ceaușescu a rostit o cuvântare amplă, mulțumind celor care l- au ales în înalta funcție de secretar general al Partidului Comunist Român și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
delegațiilor noastre nu vor avea curajul să le solicite acordul lui Gorbaciov și Ceaușescu, noi doi uităm de această convorbire. Cred că ai dreptate. În raporturile bilaterale, fiecare parte trebuie să își dovedească flexibilitatea. Cei doi șefi de stat au agreat soluția propusă de noi, vizita a avut loc la data convenită. Am fost antrenat în toate fazele acestei vizite și trebuie să recunosc că viclenia lui Ceaușescu l-a dominat, cel puțin aparent, pe reformatorul Gorbaciov, deși aveam impresia că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
a trecut prin minte să mă iau la trântă cu marele oraș, n-am atâta vanitate și găsesc că e o zădărnicie fără seamăn să aspiri la așa ceva, să vrei "să cucerești" marele oraș. Oricum, eu prefer discreția și nu agreez cu niciun chip prim-planul. Despre mine îmi place să cred că nu sunt un oltean tipic... Pe vremea nesuferită pe când îmi făceam și eu armata, la Caracal, colegii olteni se înghesuiau pe lângă magazia cu grade și însemne, pe când moldovenii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
așa cum erai tu la vremea adolescenței, care ar fi acestea? Ce sfaturi ai da adolescentului care ai fost, de fapt? Altcuiva nu mi-aș permite niciodată să dau sfaturi. Nu aș avea ce să învăț pe altcineva. Niciodată n-am agreat poziția aceasta de învățător, refuz această situare. Totdeauna mi-a plăcut să fiu nu cel care îi învață pe alții, ci cel care învață de la alții, mi-a plăcut să fiu cel care caută, ucenicul, omul de încercare. În schimb
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din mediul literar românesc? De ieri și mai ales de azi? Cred că în adolescență, atunci când citeam revistele culturale, am fost influențat treptat de anumite dispute ideologice din lumea culturală bucureșteană purtate în jurul revistelor "Luceafărul" (unde domina componenta naționalistă, agresivă, agreată de partidul comunist, cu particula securistică de acolo) și "România literară" (campioana liberalismului cultural, unde cei mai buni critici literari ai momentului duceau bătălia estetică împotriva propagandei culturale ceaușiste). Mi s-a inoculat, prin lecturi repetate, că există o tabără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
contemporane", a lui A. E Baconsky sau "Antologia poeziei americane contemporane" tradusă de Mircea Ivănescu ca să vorbesc doar despre câteva lecturi formatoare. Iar în privința lecturii poeților eram mult mai liber decât cursanții unei universități, siliți să treacă și prin poeții agreați de propagandă, minus contactul cu profesorii cei mai buni admit asta. Astfel, nu am avut colegi cu care să fi discutat poezie și literatură, ci doar prieteni feluriți în zona asta. Când am scris, am fost atent la aproape tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
am găsit acolo pe poetul Flămând, care răspundea atunci de poezie. Flămând părea destul de obosit sau plictisit, dar n-a refuzat dialogul. A citit pe îndelete grupajul, făcând unele observații în timpul lecturii. Fiind ardelean, Flămând cred că nu prea îi agrea pe moldoveni. Amfiteatru promova , în special, poezia venită de la Cluj, București etc. Ieșenii nu aveau prea mult acces în această revistă. Poeziile mele, totuși, păreau să-i placă. Cel puțin așa am sperat eu... Mi-a spus că mă va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]