11,041 matches
-
structural, dinamic sau relațional, fie în mod izolat, fie asociate între ele, putând determina tulburări ale diferitelor aspecte ale proceselor psihosociale, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Natura proceselor psihosociale Tipul dezechilibrelor psihosociale Endogene Reactive Structurale Conduitele agresive Sindromul delirant-anomic Sociopatiile Dinamice Sindromul de sinistrație Toxicomaniile Stările depresive Nevrozele Relaționale Sindromul de izolare comunitară / marginalizare / excludere Sindromul de înstrăinare comunitară Sindromul de privare de libertate Din analiza tabelului de mai sus rezultă că noi am preferat să izolăm
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunităților umane astfel: - dezechilibre psihosociale de tip reactiv; - dezechilibre psihosociale de tip endogen. Mecanismele care stau la baza tulburărilor psihosociale menționate constau în: - scăderea coeziunii grupului comunitar-uman, care duce la apariția unei patologii comunitare de tip structural, reprezentată prin: conduite agresive, sindromul delirant-anomic, sociopatii; - creșterea presiunii sociale, care duce la apariția unei patologii comunitare de tip dinamic reprezentată prin: sindromul de sinistrație, toxicomanii, stări depresive, nevroze; - tulburări de tip relațional, printr-o stare de alienare, care vor duce la apariția unei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tip relațional, reprezentată prin: sindromul de izolare/marginalizare comunitară, sindromul de înstrăinare comunitară, sindromul de privare de libertate. Aceste aspecte pot fi observate în tabelul de mai jos. p. 140-5 (MORBIGENEZA) M SCADE COEZIUNEA COMUNITARĂ PATOLOGIE COMUNITARĂ STRUCTURALĂ CONDUITELE AGRESIVE SINDROMUL DELIRANT-ANOMIC SOCIOPATIILE SINDROMUL DE PRIVATIUNE A LIBERTĂȚII SINDROMUL DE ÎNSTRĂINARE COMUNITARĂ SINDROMUL DE IZOLARE COMUNITARĂ CREȘTE PRESIUNEA SOCIALĂ PATOLOGIE COMUNITARĂ DINAMICĂ SINDROMUL DE SINISTRAȚIE TOXICOMANIILE STĂRILE DEPRESIVE NEVROZELE PATOLOGIE COMUNITARĂ RELAȚIONALĂ (TULBURĂRI DE ADAPTARE SOCIALĂ) PROCESE PSIHOSOCIALE RELAȚIONALE (ADAPTARE
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihiatric, se notează dificultățile majore de adaptare/integrare în noul mediu, sentimentul de izolare/înstrăinare, marginalizarea, impresia de oprimare, neliniștea, anxietatea, sentimentul de inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire etc. II. Dezechilibrele psihosociale de tip endogen 1. Conduitele agresive Conduitele agresive de factură antisocială reprezintă forme de dezechilibru psihosocial endogen, manifestate în comportamentul membrilor grupului comunitar uman, fie sub forma autoagresivității suicidare, fie sub cea a heteroagresivității homicidare (C. Lombroso, E. Durkheim, M. Halbwachs, G. Tarde, K.A. Menninger
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
notează dificultățile majore de adaptare/integrare în noul mediu, sentimentul de izolare/înstrăinare, marginalizarea, impresia de oprimare, neliniștea, anxietatea, sentimentul de inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire etc. II. Dezechilibrele psihosociale de tip endogen 1. Conduitele agresive Conduitele agresive de factură antisocială reprezintă forme de dezechilibru psihosocial endogen, manifestate în comportamentul membrilor grupului comunitar uman, fie sub forma autoagresivității suicidare, fie sub cea a heteroagresivității homicidare (C. Lombroso, E. Durkheim, M. Halbwachs, G. Tarde, K.A. Menninger, E. Stengel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
frustrările” și „culpabilitatea” colectivă pentru a restaura ordinea lumii. Ne aflăm într-o atmosferă de delir colectiv. În plan comunitar, asistăm la crize de isterie colectivă, idei de urmărire/pericol, fanatism religios sau de altă natură, culpabilizări ale minorităților, conduite agresive de factură expiatorie etc. Acest tablou socio-psihiatric, care configurează imaginea tipică a psihozelor colective, se datorează pierderii sau anulării forțelor de control și normare a modelelor de gândire, sensiblitate și comportament/acțiune ale comunităților umane. Restabilirea ordinii sociale, atribuirea valorilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
că agresivitatea este legată de satisfacerea nevoilor esențiale ale vieții, punct de vedere însușit de psihanaliză. S. Freud vorbește chiar de două instincte fundamentale: instinctul vieții, Eros, având la bază pulsiunile sexuale, și instinctul morții, Thanatos, având la bază pulsiunile agresive. Agresivitatea poate fi constituțională (temperament impulsiv, violent) sau dobândită, de tip accidental (traumatisme cranio-cerebrale, epilepsie, alcoolism, toxicomanii etc.). Agresivitatea este o structură pulsională proprie individului. Ea trebuie considerată din acest motiv o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
social-politice, războaie, revoluții, cataclisme naturale etc.). Toate acestea contribuie la configurarea tipurilor de devianță. Deși devianța prezintă, cum spuneam, o varietate extrem de mare de forme și manifestări, am reținut, următoarele tipuri de conduite deviante, după cum urmează: 1) conduitele de tip agresiv, caracterizate prin agresivitatea manifestată sub formă de acte de violență, fie că este vorba de acte de autoagresivitate (suicid, automutilări), fie că este vorba de acte de heteroagresivitate (criminalitate, viol); 2) conduitele de dependență, caracteristice personalităților deviante slabe, imature, cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
desfășoară între doi combatanți/grupuri și este asistată de arbitri neutri, care controlează regula de desfășurare Se desfășoară între doi adversari/grupuri ostili și este asistată de indivizi instigatori Ordonată și controlată Dezordonată, necontrolată, cu caracter de reacție și descărcare agresivă Se bazează pe forță Se bazează pe violență Este asistată de un public interesat Este asistată de un public atras întâmplător Lupta sau competiția are la bază un „instinct combativ” controlat. Deși își are sursa în agresivitatea primară, aceasta este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
heteroagresivitate. Orice act de agresivitate este un „scenariu” în care sunt implicați trei termeni, de regulă trei persoane, fiecare având un anumit statut și rol în cadrul acestuia, așa cum se poate vedea din schema de mai jos. p. 151 Persoana inductoare (agresiv) Stimulare combativă Persoana de referință Inhibiție culpabilizare Persoane indusă (victima) act inductiv Din schema de mai sus se poate desprinde ideea potrivit căreia în acest scenariu sunt implicate trei persoane, fiecare având un rol precis determinat. Totul în ceea ce privește relațiile interpersonale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
respectiv, după cum urmează: persoana de referință exercită o acțiune de „stimulare combativă” asupra persoanei inductoare și o acțiune de „inhibiție” care creează o culpabilizare pentru persoana indusă; persoana inductoare, „stimulată” de persoana de referință, exercită asupra persoanei induse o acțiune agresivă, aceasta din urmă fiind deja influențată de „presiunile” persoanei de referință. Nu există o formă pură de agresivitate. În orice act de agresivitate se distinge o anumită dominanță fie a auto-, fie a heteroagresivității, formele intermediare fiind destul de numeroase. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
determinat de motivații și motive fie de ordin endogen, psihogen (suicidul endogen), fie de ordin exogen, legate de conflicte sau alte cauze externe (suicidul reactiv). K.A. Menninger observă în cazul suicidului intrarea în acțiune a trei grupe de pulsiuni agresive: dorința de a muri (to wish to die), dorința de a omorî (to wish to kill) și dorința de a fi omorât (to wish to be killed). E. Durkheim, deși situează cauzele suicidului în afara persoanei, în sfera socială, nu le
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
punct de vedere interesant, tot din perspectiva modelului socio-cultural, mai lărgit decât schema lui E. Durkheim, îl constituie clasificarea și interpretarea formelor de suicid de către J. Baechler. Acesta distinge patru mari grupe de suicid: suicidul refugiu: fuga, doliul, pedeapsa; suicidul agresiv: răzbunarea, crima, șantajul, apelul; sinuciderea jertfă: sacrificiul, trecerea; sinuciderea ludică: ordalia și jocul. Este de la sine înțeles că J. Baechler pune în discuție toate formele de comportamente deviante cu caracter antisocial care au la baza lor agresivitatea, fie că este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individul traduce în fapt decizia luată, își autoadministrează metodele de suicid, în scopul producerii propriei morți (vezi schema de mai jos). p. 154 CÂMPUL EXISTENȚEI PSIHOLOGICE NAȘTEREA CÂMPUL EXISTENȚEI BIOLOGICE DECIZIE METODE MOTIVAȚIE MOARTEA CONFLICT TENSIUNE INTRAPSIHICĂ SUICIDAȚIE SUICIDAȚIE-HOMICIDAȚIE EXPLOZIE AGRESIVĂ TRAUMATIZAȚIE (SUICIDO-HOMICID) CONDUITA AGRESIVĂ CIRCUMSTANȚE PREVENȚIA INTERVENȚIA URGENȚĂ MEDICALĂ REANIMARE TERAPIE ETIOLOGICĂ RECUPERAREA CAUZA EFECT Este evident faptul că măsurile de igienă mintală se impun în absolut toate cazurile de suicid. Acțiunea de igienă mintală are un rol diferențiat, în funcție de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
decizia luată, își autoadministrează metodele de suicid, în scopul producerii propriei morți (vezi schema de mai jos). p. 154 CÂMPUL EXISTENȚEI PSIHOLOGICE NAȘTEREA CÂMPUL EXISTENȚEI BIOLOGICE DECIZIE METODE MOTIVAȚIE MOARTEA CONFLICT TENSIUNE INTRAPSIHICĂ SUICIDAȚIE SUICIDAȚIE-HOMICIDAȚIE EXPLOZIE AGRESIVĂ TRAUMATIZAȚIE (SUICIDO-HOMICID) CONDUITA AGRESIVĂ CIRCUMSTANȚE PREVENȚIA INTERVENȚIA URGENȚĂ MEDICALĂ REANIMARE TERAPIE ETIOLOGICĂ RECUPERAREA CAUZA EFECT Este evident faptul că măsurile de igienă mintală se impun în absolut toate cazurile de suicid. Acțiunea de igienă mintală are un rol diferențiat, în funcție de etapele actului suicidar. Astfel
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sugestibilitatea, lipsa de educație, nivelul intelectual și cultural redus, toate constituindu-se în carențe social-morale grave. Acest tip de conduite reprezintă forma opusă agresivității. Dacă agresorul este individul aflat în conflict cu societatea, dependentul este individul care depinde de societate. Agresivul atacă, pe când dependentul cere. Agresivul stârnește ură și frică, pe când dependentul stârnește mila publică, nevoia de a fi protejat, de a fi pus la adăpost. Și acest tip de devianță are la bază tot un scenariu în care sunt implicați
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
intelectual și cultural redus, toate constituindu-se în carențe social-morale grave. Acest tip de conduite reprezintă forma opusă agresivității. Dacă agresorul este individul aflat în conflict cu societatea, dependentul este individul care depinde de societate. Agresivul atacă, pe când dependentul cere. Agresivul stârnește ură și frică, pe când dependentul stârnește mila publică, nevoia de a fi protejat, de a fi pus la adăpost. Și acest tip de devianță are la bază tot un scenariu în care sunt implicați trei factori: dependentul sau persoana
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de viață neregulat; tendință la vagabondaj; frecventarea unor medii vicioase, a unor indivizi cinici; imaturitate afectivă sau inafectivitate; intelect de limită; tendință crescută către infracțiuni; frecvența bolilor psihice. Interesant este faptul că atât conduitele de tip dependent, cât și cele agresive sunt constituite după un același plan de organizare și distribuire psihosocială a rolurilor. Orice acțiune de acest gen este înscrisă într-un scenariu, care o condiționează prin două elemente caracteristice: distribuirea precisă a rolurilor și un anumit tip de relații
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de integrare proiectivă ale persoanei, având la baza lor tendința de evadare de sub presiunea grupului social prin negarea autorității acestuia și proiecția într-o lume imaginară. Remarcăm încă o dată faptul că, la fel ca în cazul conduitelor deviante de tip agresiv sau dependent, avem de-a face tot cu scenarii în care sunt implicate în mod obligatoriu trei elemente. Toate acestea dovedesc că stările deviante de tip sociopatic au la baza lor aceleași mecanisme, atât în ceea ce privește organizarea lor, cât și dinamica
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
societate. Se impune depistarea precoce a bolilor psihice, în special a psihozelor endogene majore, schizofrenia și PMD, cu instituirea tratamentului de specialitate și supravegherea dispensarizată a acestei categorii de bolnavi. Se vor institui măsuri de psihoprofilaxia suicidului, a manifestărilor devenite agresive, măsuri de educație școlară, familială și socială. Se vor face propuneri pentru ameliorarea condițiilor din instituțiile școlare, a activității profesionale, a normelor de viață socială etc. Se va desfășura o largă campanie de informare și educare socială privind sănătatea mintală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comunicare, egal în activitate. Omul constrâns se va dezvolta dependent de formele instituționalizării, va avea o structură de tip nevrotic (frustrări, carențe afective și emoționale) cu complexe de inferioritate și/sau de culpabilitate, va fi inegal în comportament (timid sau agresiv), lipsit de inițiativă, rigid în relații și comunicare, adesea nemotivat pentru activitatea practică utilă. Instituționalizarea concepută cu cele mai bune intenții produce adesea „tipuri umane” de o mare varietate a „nefirescului”. Chiar dacă nu este vorba de tulburări clinico-psihiatrice propriu-zise, ne
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
D.C. Gibbons propune o tipologie a delincvenților juvenili considerată a fi una dintre cele mai bune, și anume: grupurile delictuale de tâlhari; grupurile delictuale de conflictuali; grupurile delictuale cauzale; delincvenții cauzali individuali, negrupați; hoții de automobile; toxicomanii cu heroină; delincvenții agresivi; delincvenții cu tulburări de comportament. Factorii care contribuie la formarea acestor tipuri de delincvenți sunt următorii: clasa socială; stabilitatea, calitatea și structura vieții de familie; gradul de înclinare către comportamentul delictual de grup, incluzând calitatea și structura fiecărui grup; natura
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pre și postpartum și efectuându-se după o serie de indicații metodice specifice fiecărei perioade. Programele de gimnastică recomandate în timpul sarcinii sunt diferențiate în funcție de stilul de viață avut anterior. Astfel, o femeie sedentară nu trebuie determinată să înceapă un program agresiv de gimnastică în timpul sarcinii, ci un program de exerciții ușoare care cresc flexibilitatea și tonusul muscular. Institutul Național de Sănătate din SUA a recomandat în 1996 un stil de viață activ pentru gravidele care nu doresc sau nu au timp
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
intervenție ( nu trebuie să fie mai mult de un semestru) * Priorități de intervenție pe partea social-afectivă a. creșterea motivației, acceptarea activității școlare b. dezvoltarea deprinderilor de autonomie personală c. însușirea regulilor de igienă personală și igienă alimentară d. scăderea actelor agresive / relaționare civilizată cu colegii * Priorități de intervenție pe celelate domenii e. identificarea și scrierea corectă a cifrelor f. organizarea senzorio-perceptivă g. stimulare senzorială și cognitivă 3. Obiectivele intervenției: (nu trebuie să fie mai mult de 5 obiective pe lună) * Obiective
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
DOMENIUL PSIHOMOTOR: agitație permanentă, imposibilitatea concentrării atenției tulburări de realizare motrică, incapacitate de a-și coordona mișcările fine disgrafie motrică, neregularități în dimensiunea literelor și utilizarea spațiilor c. DOMENIUL SOCIO-AFECTIV manifestări comportamentale instabile: nervozitate, iritabilitate, puerilism și infantilism afectiv, reacții agresive fără control, labilitate exagerată în trecerea de la o stare la alta. probleme de adaptare socială 4. MĂSURI RECUPERATORII terapie psihomotrică specifică psihoterapie comportamentală terapie logopedică dezvoltarea unor deprinderi de lucru elementare 5. OBIECTIVELE PROGRAMULUI PERIOADA: Semestrul I, An școlar 2008-2009
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]