25,860 matches
-
era "urâțel foc, mic, plin de mișcare și nerv... pe atunci veșnic neliniștit, jucăuș ca un copil, poznaș, afurisit". Parcă prin contrast, Emil Botta îi apărea Luciei Demetrius ca "un băietan, ca un înger, înalt, cu părul negru, cu ochi albaștri, alb ca o chiparoasă, sfios și încurcat în mișcări". Alterna tristețea, cu gluma, cu autoironia. Vagabonda întru încredere și îndoială. Adânc a fost în el, până la sfârșitul vieții "sentimentul unui tragic universal". Alte portrete care se țin minte ale scriitorilor
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
Alexandra Olivotto Deja s-a scris suficient de mult despre premiera lui Radu Muntean, Hîrtia va fi albastră, pentru a îmi permite să încep articolul cu o referire la predecesorii în ale cronicăritului de lungmetraj: "Ceea ce urmează poartă, tehnic, numele de Ťflashbackť și rareori a fost folosit cu atîta îndreptățire și emoție!", nota Alex Leo Șerban. Și are
Turnesolul Rrrrevoluției by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10183_a_11508]
-
cu scena și cu luminile rampei, implică desigur o provocare. Căreia îi fac cinste mai mult decît onorabil. Dar, pentru că știți deja, fiecare lungmetraj tratat pe larg îmi smulge o digresiune, iat-o pe cea menită "hîrtiei care va fi albastră". Lăsînd la o parte analiza de film tipicară și trecînd la una de conținut, mai panoramică, tind să cred că cea mai importantă piatră de încercare pe care această temă i-o rezerva cineastului era tocmai ilustrarea confuziei. Ar suna
Turnesolul Rrrrevoluției by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10183_a_11508]
-
Se spune că încă din tinerețe Grigore, căci ăsta îi era numele, o avut un descântec de la o babă slobodă ca să aibă doar un copil, iar ista să fie făcut cu o muiere de pe alte meleaguri, o muiere cu ochii albaștrii. Auzind vorbele bătrâ nei, Grigore s-o însurat cu o muiere rea și slobodă de gură, o grecoaică de viță nobilă, ajunsă pe plaiurile noastre pentru oi și lemnărie. N-o trăi mult fumeia cu un drac de bărbat ca
Şerpoaica. In: Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
rezemată la poalele mărului. Ofta și vorbea pe limba ei. Cânta un cântec de cătănie învățat de la străbuni. Sub lumina lunii era mai frumoasă decât sub cea a soarelui. Părul auriu cu luciri verzui strălucea mai tare, iar ochii mari albaștrii păreau sticlă vrăjită. Vântul bătea, iar astrul se lăsă învelit de nori. Grigore veni din spatele copacului și o cuprinse pe fată de mijloc. Ea se lăsă cu capul în jos și mușcă urechea. Îi șopti ceva în limba ei și
Şerpoaica. In: Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
este acum liniștit, tulburat doar de razele soarelui cald. Dacă nu ai ști ce s-a Întâmplat aici, calmul perfect al orașului ar putea să te păcălească. Nu ai crede că aceasta a fost scena atâtor grozăvii. Privesc spre imensitatea albastră care se cască deasupra mea, mă uit În stânga și dreapta și văd doar spații verzi. Orașul e aproape gol, nu și-a revenit parcă niciodată după război. Și poate că până la urmă, e mai bine așa. În fața mea - orașul și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
prefață glumeață pentru celelalte lucrări. A doua piesă Points de rencontre, le-a avut în scenă pe Annie-Claude, Amandine, Béatrice și Carole, oricum greu de identificat sub căștile de extratereștri pe care le purtau trei dintre ele, una roșie, alta albastră și a treia galbenă, în timp ce, pe un ecran din spatele lor apăreau imagini ale întregului grup, în lucru la Bruxelles, și imagini ale orașului însuși. Mișcările celor trei cu căști erau sumare, lente, ca ale cosmonauților pe Lună. Personajele se întâlneau
Universul francofon și dansul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10205_a_11530]
-
și atunci grupul celor trei înceta să se mai miște, până ce al patrulea personaj le redeștepta cu un fluierat. La fel se petreceau lucrurile și pe ecran, unde, peste imaginile filmate la Bruxelles, se proiectau trei buline, una roșie, una albastră și una galbenă, toate trei fiind proiecții ale mișcărilor căștilor celor din scenă. O piesă ingenioasă și atât. Odată cu a treia piesă, Inflamation, interpretată de Valerie și însoțită de imaginile și sunetele realizate de Maciej și Wojciéch (polonezi?), am intrat
Universul francofon și dansul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10205_a_11530]
-
concretețe a lumii fizice ne întîmpină în versurile d-sale care par a urmări nu o diferențiere de poetică, ci o integrare: "lumină și plumb, trenă lungă,/ mîluri, aurore, tornade,/ zgură și praf peste continente și insule,/ fluxuri, refluxuri, nebuloase albastre,/ europe și asii,/ și ierburi și pene, și vocale și litere,/ privind înapoi, trenă lungă, planetă,/ cap tăiat, aruncat viu în cosmos,/ în încăpătoarea deltă a vidului,/ în triunghiul întunecat" (fugă pentru instrumente necunoscute). O insațiabilitate expresionistă marchează, cu repetiție
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
ne înțelegem. Creația are nevoie de climatul democratic al cetății ca de aer, dar ea nu e un rod al democrației. Lipsa democrației o sufocă, dar ingerințele, inadecvările, pseudorezolvările în numele democrației îi dăunează. Produs al elitelor, arta are un sînge albastru. Aristocratismul său din născare e, prin urmare, incompatibil, în forul său intim, cu votul universal, cu populismul, cu orice soi de angrenare în mecanismele categoriale. Din care motiv e anevoie, de nu imposibil, de realizat niște uniuni de creație care
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
catedrală, la messe de minuit spuse Balduin, când bătrâna doamnă adormi. Eu nu puteam să vin, ateismul meu militant mă oprea să intru în biserică, dar i-am spus că-l voi însoți până la Sfântul Iosif. În tramvai privirea lui albastră m-a pătruns ca un cuțit, cu farmec. - Știi tot, îmi spuse. Dedic suferința mea pruncului care s-a născut astă-seară. - Îți făcea plăcere, i-am spus, ostenindu-mă să nu cad în capcană... am adăugat: Viorica și Anton sunt
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
20. Cu neputința de a fi clasat, el este autorul unor savuroase aforisme al căror humor este plin de profunzime filozofica asupra lumii și asupra vieții”. Dimineață de sâmbătă a început senina și luminoasă, o zi binecuvântata, cu un cer albastru în care se oglindea toată perfecțiunea naturii. Toamnă cu minunatele ei culori. Înarmați de-o parte și de alta cu prieteni dragi, voioși și nevoiți la o plimbare matinala, am ajuns la timp la biserică copta din Laval, pentru a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
mele anterioare. Era în anul 1867. Mă văd fiind un tanar de 24 de ani, Emil, care avea grijă de oile ce se aflau pe un vârf de munte. Gândul îi zbura la iubita lui, o frumoasa blondă cu ochi albaștri. Mergând în timp, ajung în momentul morții lui. El este atacat de un grup de bărbați înarmați cu sulițe și săbii și moare nevinovat. Înaintând pe un pod de flori spre întâlnirea cu spiritul lui, am simțit din ce in ce mai puternic, pe masura ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
m-am simțit traumatizata psihic de pierderea „simbolului feminității”. De ce mă bucur de orice mă înconjoară și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru fiecare moment al vieții mele. De ce prietenul pe care l-am avut la 18 ani, blond cu ochi albaștri, a fost să fie o iubire neîmplinita. De ce, de ce..., întrebări și posibile răspunsuri. Viața merge înainte. Tot mai frumoasă! Este un subiect delicat, însuși cuvântul hipnoză sperie pe mulți. Hipnoză este o stare naturală prin care trecem zilnic fără să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
când trebuie să găsească, în alte limbi, un echivalent pentru cuvântul românesc DOR. Printr-o ciudată coincidență, cuvantul DOR are corespondență cu o expresie folosită de savantul austriac WILHELM REICH care, pe la începutul anilor 1900, a pus în evidență energia albastră a vietii energia ORGONICĂ. Acumularea într-o spirală descendentă a acestei energii a fost numită de el DOR DEAD ORGONIC adică energia moartă, ceea ce duce direct la explicația DOR-ului românesc, o STARE de RUPTURĂ față de o sursă energizanta care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
din pântecul nostru mi-am adus aminte, ieri, de ceaiul cu rom și lămâie, preparat de el... de fapt, el îmi servea zâmbetul de care aveam atâta nevoie! închid ochii, si pe râul indigo al iubirii dintre noi... trec cercurile albastre, repezi, ale uimirilor noastre! nebuni, ca un puzzle cu străzi, respirăm filozofia invizibilă a liniei dintre yin și yang! ce a mai rămas pe marginea fracției venusiene? visul... și-ntrebarea cu frunze de topaz! da', Julieta, o fi acasă? amintirile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
mai multe fotografii, precum și impresii de vacanță: "Am ajuns la munte. Este multă zăpadă și sunt mulți turiști. Nu am fost în Elveția până acum, dar cred că peisajele carpatine sunt mai frumoase. Cu brazii albi de zăpadă și crestele albastre, munții noștri îți taie răsuflarea. Pârtiile sunt pline de schiori". Elena Udrea nu a omis, însă, referirile la infrastructură, menționând că turiștii nu se pot bucura de pârtii "fără telegondole, telescaune și teleski-uri" și cineva trebuie să se ocupe de
Cum petrec politicienii după învestirea Guvernului Ponta II. Galerie foto by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/40080_a_41405]
-
poate regăsi uneori în prea puțin fericite experiențe personale, capătă accentele adorației nemărginite, suprafirești, ca, de pildă, îndrăgostiții cu un picior în realitatea tangibilă, cu celălalt în decolarea onirică, în magia cosmică, în vârsta de aur (Freamăt de codru, Floare albastră, Dorința, Sonetele, Sara pe deal, De câte ori iubito, Atât de fragedă, Sarmis etc.). Sunt cunoscutele titluri ale unor giuvaere melodice, care însoțesc ca un sublim ecou vitalul, elegiacul dor - tensiune a idilei și a nuntirii, a dispersiunii - mistuirii în armonia și
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
-și dorul de identificare în Nirvana budistă. Climate și stări sufletești, aceleași dintotdeauna și totuși irepetabile, aventură și pătimire, solitudine, despărțire, bucurie și fericire împărtășită, luciditate, frustrare, iubire și moarte, iluzie și desvrăjire (Venere și Madonă, Scrisoarea IV, V, Floare albastră, Crăiasa din povești, Dorința ) alcătuiesc un compendiu al dorului eminescian (al acelei nestăpânite dorințe-nostalgii, care are echivalent doar în portughezul saudade). Sentiment care anticipă sfidarea romantică și divorțul ireversibil de meschinul univers uman (a se vedea poeziile Glossă, Mai am
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
cap mai înalt/ iar talpa de adidas nu mi se mai sprijinea de asfalt/ mă ridicam solemn, fluturînd, peste mașini, peste gară,/ pînă la frontonul jegos, pînă la cadranul cu evidența orară/ levitam peste trenuri, peroane și șine/ vedeam locomotive albastre, ca la jucării în vitrine/ totul amestecat cu branhii de ceață, globuri de ceață...// în corpul meu se întîmpla ceva dincolo de moarte și viață:/ mă suceam, îmi aduceam genunchii la gură/ îmi arcuiam șira spinării/ și din ce în ce mai acut auzeam plescăitul
Altceva by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3054_a_4379]
-
de Alfred Hitchcock, tot în regia lui Petre Bokor, datorită celor peste zece personaje diferite, pe care le conturează cu inventivitate, Adrian Văncică se aseamănă unui om-orchestră. A jucat, de asemenea, în filme cunoscute și apreciate precum: „Hârtia va fi albastră", „Amintiri din epoca de aur 1", „Boogie" sau „Marți, după Crăciun". Umorul și spontaneitatea i-au oferit posibilitatea să abordeze, cu aceeași priză la public, și stilul stand-up comedy.
Lucrul pe care puțin îl știu despre o vedetă care apare în "Las Fierbinți" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41302_a_42627]
-
noi acasă. Nu-mi este teamă de o nouă confruntare electorală, mai ales acum, când, după aproape 6 luni de la investirea actualului guvern, situația economică a țării pare roz numai la televizor. În realitate, statisticile arată că a devenit din ce în ce mai albastră. Iar statisticile nu mint. Sunt oficiale și se pot verifica.”
Fostul deputat "Ciocu' mic" a furat startul campaniei electorale by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41400_a_42725]
-
țigară în fața lumânării aprinse în holul clinicii, pisica bolnavă înfășurată în cârpe albe, în cabinet cățeaua bolnavă care mi se culca pe picior. Mioara șontăcăind până la baie ajutată de Oana șApolzanț 8, de Sorin. Bibi plângându-și copilul mort, zăpada albastră de la șosea, milițianul de zăpadă, bustul lui Delavracea încruntat, Hăulică vorbind cu arabescuri sclipitoare, căldura salonului, "stră-stră-străbunica și stră-străbunicul" ambasadorului în gravuri de epocă, platoul cu ouă și struguri de sticlă, Catrinel cu șapte cojoace, moartea înveșmântată în frig bântuind
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
și Călinescu în anii '50. Dar acum el nu participă prin tăcere la interdicții? După pecarea lor, am căzut în anxietățile mele chinuitoare. De N. mă îndepărtez mereu mai mult. în timp ce el doarme, eu fixez lumina de afară care scade albastră, lină. Sorin n-o va mai vedea niciodată. Niciodată ! Dorin era foarte fericit că l-am luat cu noi acasă ca să discutăm împreună. Iese atât de rar din izolare! Suntem niște oameni foarte triști. Duc dorul muzicii. De când ne-am
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
Spuneam că fiecare capitol se încheie cu un pasaj în italice (mai scurt sau mai amplu, de la un rând până la o pagină), care are mereu sunetul unui adevărat poem în proză, halucinant, vizionar sau chiar revelatoriu. Iată un exemplu: „Ceață albastră, ceață albastră, scufundă-mi creierul în imensitatea ta, lasă-mă să sap un mormânt uriaș în nemărginirea ta laolaltă cu șerpii și leii și elefanții prietenii mei în groapa din tine, ceață albastră, îi voi arunca și vinul tău albastru
O proză atipică by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3858_a_5183]