10,591 matches
-
consumarea produselor lactate, dar, din motive fiziologice sau dietetice, interzic consumarea ouălor. În sfârșit, dietele vegetariene de tip vegan sunt mult mai stricte și exclud din componența lor orice produs de origine animală, de la lactate și ouă până la mierea de albine. Alimentația de tip vegan recurge în special la derivatele din soia și la alte legume constituie o sursă principală de proteine, altfel insuficiente în această dietă. Volumul este conceput astfel încât să satisfacă exigențele celor trei tipuri de diete vegetariene descrise
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
albă • 90 g unt, plus cantitatea necesară pentru uns formele • 65 g zahăr tos • un gălbenuș de ou • 2 pricomigdale moi • sare • legume uscate pentru coacerea blatului Pentru decor: • 300 g înghețată de afine • 200 g iaurt grecesc • miere de albine din flori de salcâm Timp de preparare: 60 min. plus timpul necesar pentru a se odihni aluatul Conținut caloric: 279 kcal/porție Mod de preparare: Se pregătește aluatul: se amestecă făina cu untul înmuiat, frământându-le până când se obține un
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
în aluat și se coc 15-17 minute în cuptorul încins la 180°C. Se răstoarnă bărcuțele, se îndepărtează hârtia și legumele uscate și se lasă să se răcească pe un grătar. Se amestecă iaurtul cu o linguriță de miere de albine și se distribuie în bărcuțe. Se ornează cu înghețată și se servește imediat. Brioșe cu fructe Ingrediente pentru 4 persoane • un rulou de aluat subțire • 300 g afine • 2 mere verzi • zahăr brun (obținut din trestie de zahăr) • lămâie • apă
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de apă de flori de portocal și se lasă o jumătate de oră la macerat, amestecându-le din când în când. Se aranjează fructele macerate și bine scurse într-o cupă transparentă, se toarnă deasupra iaurtul amestecat cu mierea de albine și se servește imediat. Un sfat în plus Dacă se dorește un desert mai consistent, se poate amesteca 1 kg de iaurt grecesc cu 200 g de frișcă. De asemenea, se pot adăuga în crema pe bază de iaurt câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
pelerinajul spre Canterbury și care se confesează tuturor a fi un soț nefericit, alături de o nevastă rea, de unde și nota misogină în portretizarea femeilor: „Vedeți ce parșivenii zac în ele?/ Pândesc într-una numai să ne-nșele/ și-s ca albina harnice n păcat;/ Din drumul drept mereu se tot abat./ [...] soața mea, măcar că nu-i chiabură/ În zestre, are-o gură cât o șură/ și-o groază de cusururi... Ce să-i fac?/ Nu-i bai de-atâta și mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se pretinde, Îi aparținea Oracolul, acest lucru s-a Întâmplat astfel deoarece prezicerea viitorului era cântată În versuri 4. După spusele unora, aici este locul unde a fost auzit primul vers eroic 5: „Păsări, dați-ne penele voastre; iar voi, albine, ceara”. Atunci când Zeul... ea rămase fără... și Își pierdu caracterul divin. șText lacunarț 18. Sarapion 1 interveni: - „Da, Boethos, ( E) acestea sunt cuvinte mai cu tâlc și mai apropiate de Învățăturile autentice 2. Nu se cuvine să intrăm Într-o
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de lumi supuse aceleiași ordini, organizată după același principiu, așa ceva să fie imposibil? (B) Dimpotrivă, o asemenea rânduială este Întocmai ceeacese potrivește perfect cu lumea zeilor. Nu trebuie să presupunem că zeii sunt Întocmai unor conducători ai unui roi de albine, care nu ies niciodată din fagure 3; nici să-i concepem păziți În Închisori sau, mai bine zis, zăgăzuiți În materie, așa cum văd lucrurile acei filosofi care, Închipuindu-i pe zei ca pe niște stări ale atmosferei sau considerându-i
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
producere și reproducere a vieții lor societale globale la altul. Animalele (În afara omului) nu produc (În sensul strict al cuvântului), deși unele dintre specii reușesc să elaboreze o serie de noi realități (cum ar fi: plasa păianjenului, cuibul păsărilor, stupul albinelor, „barajele” făcute de castori, adăpostul termitelor etc.) și foarte multe aduc modificări mediului natural În care trăiesc. Omul este singura viețuitoare care, de la o anumită treaptă a evoluției sale, produce În sensul real al termenului, creând conștient, sistematic, În vederea unor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
masa oricărui om de seamă. Nu lipseau vitele și oile, poate în număr mai mare decât a altor comune din jur. Aerul este foarte curat datorită pădurilor bogate, cu păsări și fiare sălbatice. Existau heleșteie pline cu pești, stupi cu albine cu belșug de miere și multe alte bogății - așa era descris acest ținut de basm de către bătrânii Constantin Savin, Tache Jugaru, Ion Vraciu, Dumitru Gălan. Urmele materiale, atestările documentare sunt un indiciu al locuirii neîntrerupte a acestei zone, condiționat de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și frasin făceau cuie de lemn pentru cizmărie, din corn confecționau resteie 5 și țepușe pentru drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar din trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru păstrarea cerealelor. Din salcâm se ciopleau țăruși pentru porți. În toate gospodăriile existau scule pentru tăiat și prelucrat lemnul: toporul, barda, securea, ferăstrăul sau rindeaua. Pentru obținerea scândurilor, buștenii se tăiau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
copaci și bolovani, în scopuri defensive. Așa se explică faptul că, din timpul feudalismului, mai multe localități din partea superioară și mijlocie a pârâului Berheci, poartă numele de „Prisaca” sau „Valea Stupilor”. Aceste localități au dispus de condiții propice pentru creșterea albinelor, în sensul existenței în zonă a pădurilor de salcâm sau de tei (moșiile Siliștea, Pleșa, Bărboasa sau Valea Iepei). Stăpânii prisăcii erau obligați pe atunci să plătească deseatina 1 și camăna, reprezentând darea pe miere și ceară. În secolul al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mierii era primitiv. Mierea și ceara cu derivatele respective (miedul, propolisul sau ceara „verde”, boștina) au constituit până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea produse de neînlocuit în lipsa zahărului și a gazului lampant. Omul a beneficiat la început de foloasele albinelor fără să fie interesat de organizarea și dirijarea muncii acestora, dar treptat a devenit un „colaborator” de nădejde al acestora, contribuind binefăcător de cele mai multe ori la activitatea acestora. Dintr-un document din anul 1649, aflăm modul de stabilire
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pomenită în actele vechi domnești din Epoca feudală, care amintesc de dijma de miere numită „deseatină”. Ceara și mierea erau cerute mult peste hotare, fiind îndeosebi monopolizate de turci. În anul 1890, se găseau în Oncești 180 de stupi cu albine care au dat 326 kg de miere și 72 kg de ceară. În trecutul comunei, creșterea albinelor era o îndeletnicire de seamă, mierea și fagurii fiind destinați consumului și în special vânzării. Mierea era folosită nu numai în alimentație, ci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și mierea erau cerute mult peste hotare, fiind îndeosebi monopolizate de turci. În anul 1890, se găseau în Oncești 180 de stupi cu albine care au dat 326 kg de miere și 72 kg de ceară. În trecutul comunei, creșterea albinelor era o îndeletnicire de seamă, mierea și fagurii fiind destinați consumului și în special vânzării. Mierea era folosită nu numai în alimentație, ci și în medicina empirică, pentru prevenirea și tratarea unor boli. Ceara constituia, în acele vremuri, singura sursă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vânt sau pentru pansarea rănilor. Bogăția și varietatea plantelor melifere din pădurile de tei, cele de salcâm, livezi și fânețe, au constituit un cadru ecologic prielnic dezvoltării albinăritului. La acestea a contribuit și clima temperată care îngăduie ieșirea normală a albinelor „la lucru”, ca și iernatul stupilor în aer liber sau în locuri amenajate, cunoscute sub numele de prisăci (la nord de Tarnița, la nord de Lozinca, în sudul Pădurii Siliștea, la fundul Bărboasa, pe Valea Iepei, Taula și Dealu Perjului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
liber sau în locuri amenajate, cunoscute sub numele de prisăci (la nord de Tarnița, la nord de Lozinca, în sudul Pădurii Siliștea, la fundul Bărboasa, pe Valea Iepei, Taula și Dealu Perjului). Recoltarea mierii din stupii naturali - fază premergătoare domesticirii albinelor, a fost o îndeletnicire practicată de așa-zișii „vânători de albine sălbatice”, cunoscuți pe la noi sub numele de „bărcani”, de unde s-a constituit mai târziu și numele de familie Barcan. Ei porneau să caute stupii sălbatici toamna, iar după ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nord de Tarnița, la nord de Lozinca, în sudul Pădurii Siliștea, la fundul Bărboasa, pe Valea Iepei, Taula și Dealu Perjului). Recoltarea mierii din stupii naturali - fază premergătoare domesticirii albinelor, a fost o îndeletnicire practicată de așa-zișii „vânători de albine sălbatice”, cunoscuți pe la noi sub numele de „bărcani”, de unde s-a constituit mai târziu și numele de familie Barcan. Ei porneau să caute stupii sălbatici toamna, iar după ce îi descopereau, îi însemnau. Pentru deosebirea stupilor, ei utilizau un instrument
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pentru deosebirea stupilor, ei utilizau un instrument special, numit „corn de bărcuit”, confecționat dintr- un vârf de corn de bou, găurit în interior și tăiat la ambele capete, și o cutie de lemn, în care se introducea un fagure. Urmărind albinele ce roiau în căutarea hranei, barcanii le prindeau și le introduceau în cornul de bărcuit pe care-l închideau la ambele capete. Operațiunea ulterioară consta în deschiderea unuia dintre capete, după ce cornul se așeza peste cutia ce adăpostea fagurele. Albinele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
albinele ce roiau în căutarea hranei, barcanii le prindeau și le introduceau în cornul de bărcuit pe care-l închideau la ambele capete. Operațiunea ulterioară consta în deschiderea unuia dintre capete, după ce cornul se așeza peste cutia ce adăpostea fagurele. Albinele ieșeau din corn, se hrăneau cu miere, după care, împovărate, luau drumul către stupi. Urmărindu-le zborul, bărcarii le descopereau reședința și le vânau, afumându-le, după care scoteau fagurii. La începutul secolului XX, locuitori ai zonei, precum Gheorghe Tofan
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luau drumul către stupi. Urmărindu-le zborul, bărcarii le descopereau reședința și le vânau, afumându-le, după care scoteau fagurii. La începutul secolului XX, locuitori ai zonei, precum Gheorghe Tofan, Vasile Huștiu, Neculai Dumitrescu și Vasile Boghiu, aveau familii de albine adăpostite în știubeie de lemn primitive - buduroaie 1 găunoase, dar producția de miere obținută din acești stupi era minimă, abia ajungând pentru achitarea dărilor. Domesticirea albinelor începe în momentul în care omul transferă în gospodăria proprie stupii sălbatici - (scorburile secționate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zonei, precum Gheorghe Tofan, Vasile Huștiu, Neculai Dumitrescu și Vasile Boghiu, aveau familii de albine adăpostite în știubeie de lemn primitive - buduroaie 1 găunoase, dar producția de miere obținută din acești stupi era minimă, abia ajungând pentru achitarea dărilor. Domesticirea albinelor începe în momentul în care omul transferă în gospodăria proprie stupii sălbatici - (scorburile secționate din butuci). Când s-a folosit de modelul creat cu atâta artă de hărnicia albinelor, țăranul a creat noi stupi (sistematici) pentru a exploata în folosul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din acești stupi era minimă, abia ajungând pentru achitarea dărilor. Domesticirea albinelor începe în momentul în care omul transferă în gospodăria proprie stupii sălbatici - (scorburile secționate din butuci). Când s-a folosit de modelul creat cu atâta artă de hărnicia albinelor, țăranul a creat noi stupi (sistematici) pentru a exploata în folosul său rodul muncii harnicelor colonii, aceste noi adăposturi au permis albinelor domestice să- și continue activitatea productivă sub supravegherea lui. În albinăritul tradițional practicat în comunitatea sătească, s-au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
stupii sălbatici - (scorburile secționate din butuci). Când s-a folosit de modelul creat cu atâta artă de hărnicia albinelor, țăranul a creat noi stupi (sistematici) pentru a exploata în folosul său rodul muncii harnicelor colonii, aceste noi adăposturi au permis albinelor domestice să- și continue activitatea productivă sub supravegherea lui. În albinăritul tradițional practicat în comunitatea sătească, s-au utilizat stupi confecționați din împletituri de nuiele sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mod obișnuit, la sfârșitul lunii martie. Prisăcile se amenajau pe moșia satului, în mijlocul livezilor, al fânețelor sau la marginea pădurilor și poienilor. Înainte de a fi scoși din gospodărie, stupii erau curățați, unși cu polenul florilor celor mai căutate de albine și împodobiți cu crengi verzi, a căror funcție magică era de a ține departe spiritele malefice, aducătoare de molime sau prădătorii stupilor. La sfârșitul verii și începutul toamnei, se recolta mierea din stupi. Această operație se efectua cu ajutorul unui cuțit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din materialele care-i stăteau la îndemână. Trunchiurile de copaci bătrâni și scorburile erau curățate de putreziciune până la coajă, apoi erau arse pe dinăuntru pentru dezinfectare, ulterior adăugându-se în interior niște șipci de-a curmezișul, denumite pretculițe, de care albinele legau fagurii clădiți. În partea de jos se lăsa o deschizătură de circulație pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]