16,813 matches
-
aproape punctuală, cu ocazia alegerilor, este foarte probabil ca reorientarea să nu fie una constant liniară în timp, ci mai degrabă liniară până în preajma alegerilor viitoare când, în funcție de context, putem asista la o reorientare relativ masivă. În funcție de anumite configurații, reorientarea alegătorilor va fi în ponderi diferite spre un alt partid (PSD sau PRM, în principal) sau spre absenteism. Din nou, bătălia pentru voturi nu va fi una desfășurată în zona partizanilor, nici în cea a non-votanților sau a indecișilor non-votanți (cei
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
indecișilor non-votanți (cei fără încredere într-un partid), ci una în zona indecișilor probabil votanți (cei cu o oarecare încredere într-un partid și mai ales cu încredere în mai multe partide) sau cea a votanților pragmatici. Câmpul actual al alegătorilor din mediul urban descris anterior poate fi ilustrat grafic astfel: Figura SEQ Figura \* ARABIC 10. Spațiul alegătorilor din România Urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Câteva concluzii Pe parcursul acestui capitol am urmărit construirea unor tipologii de alegători, respectiv de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
o oarecare încredere într-un partid și mai ales cu încredere în mai multe partide) sau cea a votanților pragmatici. Câmpul actual al alegătorilor din mediul urban descris anterior poate fi ilustrat grafic astfel: Figura SEQ Figura \* ARABIC 10. Spațiul alegătorilor din România Urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Câteva concluzii Pe parcursul acestui capitol am urmărit construirea unor tipologii de alegători, respectiv de votanți și modalități de a le relaționa, în încercarea de a răspunde la câteva întrebări importante în ceea ce privește
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
actual al alegătorilor din mediul urban descris anterior poate fi ilustrat grafic astfel: Figura SEQ Figura \* ARABIC 10. Spațiul alegătorilor din România Urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Câteva concluzii Pe parcursul acestui capitol am urmărit construirea unor tipologii de alegători, respectiv de votanți și modalități de a le relaționa, în încercarea de a răspunde la câteva întrebări importante în ceea ce privește spațiul opțiunilor politice din România urbană: „cine sunt non-votanții sistematici?”, „cine sunt votanții partizani respectiv pragmatici?”, „care sunt caracteristicile care îi
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cine sunt non-votanții sistematici?”, „cine sunt votanții partizani respectiv pragmatici?”, „care sunt caracteristicile care îi determină pe electori să aleagă un anumit partid?”, „cum poate fi structurat spațiul opțiunilor politice?”. La ora actuală, în România urbană, în funcție de încrederea în partide, alegătorii se împart în patru categorii mari: ignoranți (7%), fără încredere (10%), cu încredere scăzută (25%) și cu încredere ridicată cel puțin într-un partid (58%). După stabilitatea opțiunii de vot distingem tot patru categorii: „afoni” sau ignoranți (14%), non-votanți sistematici
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tipologii sunt puternic legate, votanții pragmatici tinzând să aibă nivele de încredere mai degrabă scăzută, cei partizani ridicată, non-votanții să nu aibă încredere, iar ignoranții să nu poată aprecia nivelul de încredere. Prin combinarea tipologiilor, rezultă trei tipuri mari de alegători: „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%), categorii din care se recrutează și cea mai mare parte a votanților cu ocazia diferitelor alegeri. Apartenența la aceste tipuri este, în principal, rezultatul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Cunoștințe politice subiective 0,49 Evaluări ale votului Decizia de vot este luată ușor 1,31 2,03 0,67 Votul unei persoane contează Alienare politică Oamenii pot influența deciziile politice 1,01 Politica este complicată 0,72 1,16 Alegătorii au de unde alege Alegerile fac ca guvernul să fie atent la părerile oamenilor 1,80 0,65 Evaluări ale politicienilor și partidelor Nemulțumire față de actorii politici 0,88 Evaluarea noii realități politico-economice Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 0,91
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
05 1,83 Se informează pe teme politice 1,13 Cunoștințe politice subiective 1,47 Decizia de vot este luată ușor 1,14 1,32 Votul unei persoane contează 1,12 Oamenii pot influența deciziile politice 1,01 1,01 Alegătorii au de unde alege 1,62 1,44 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 1,08 0,90 Neintegrare socială 1,30 0,67 Statul responsabil pentru bunăstarea indivizilor 1,05 1,04 Preferă siguranța riscului 1,20 0,91 % varianță
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Evoluția traiului comparativ cu anul trecut 0,91 Interes declarat pentru politică 1,44 Se informează pe teme politice 1,15 1,06 1,12 Decizia de vot este luată ușor 1,15 Oamenii pot influența deciziile politice 1,01 Alegătorii au de unde alege 1,39 1,34 Alegerile fac ca guvernul să fie atent la părerile oamenilor 1,42 Nemulțumire față de actorii politici 1,21 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 1,08 Neintegrare socială Încredere în liderii PSD 10
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
1,38 1,58 1,58 Se informează pe teme politice 1,22 1,18 Cunoștințe politice subiective 1,68 Decizia de vot este luată ușor 1,38 1,23 1,56 Votul unei persoane contează 1,26 1,57 Alegătorii au de unde alege 1,52 1,51 Sentimente pozitive față de orientarea politico-economică actuală 0,93 1,14 0,91 Neintegrare socială 1,34 Lucru foarte bun un lider puternic care să nu-și piardă timpul cu Parlamentul și alegerile 1
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Interes declarat pentru politică 1,56 Se informează pe teme politice 1,13 1,18 Cunoștințe politice subiective 1,61 Decizia de vot este luată ușor 1,32 1,26 1,71 Votul unei persoane contează 1,51 1,63 Alegătorii au de unde alege 1,47 0,53 Politica este complicată 1,24 Încredere mare în PSD 12,36 0,20 0,24 Încredere mare în Alianța D.A. 1,42 2,19 Încredere mare în PRM 5,37 Încredere în liderii
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
of Electoral Systems (www.cses.org). CSES MODULE 1 FULL RELEASE șdatasetț. Ann Arbor, MI: University of Michigan, Center for Political Studies, 4 august 2003. *** World Values Survey (WVS) și European Values Survey (EVS) (1999 / 2000), CD-ROM. Index Afiliere religioasă Alegători tipuri de determinanți ai apartenenței la tipurile de „partizani” „pragmatici” non-votanți „ignoranți” Capital relațional social uman Corupție Comunism Credincios orientat mai mult spre rugăciune obișnuit de duminică minimalist Credință religioasă Criminalitate reală percepută consecințe Criticism social Cultură rurală politică Deprivare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Polonia are o pondere similară), însă la aproape jumătate din media celorlalte țări europene (53% conform ESS 1, 2003; 51% conform ESS 2, 2005). Ponderea partizanilor puternici este, de asemenea, ceva mai mică. Fiecare model a opus un tip de alegător la toate celelalte tipuri cumulate, prin urmare coeficienții de regresie logistică (reprezentați în tabel prin semne) din dreptul unui predictor (variabilă independentă) arată șansele ca un anumit tip să fie diferit de restul populației de alegători cu privire la acel predictor, celelalte
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
opus un tip de alegător la toate celelalte tipuri cumulate, prin urmare coeficienții de regresie logistică (reprezentați în tabel prin semne) din dreptul unui predictor (variabilă independentă) arată șansele ca un anumit tip să fie diferit de restul populației de alegători cu privire la acel predictor, celelalte condiții considerate fiind similare (influența celorlalți predictori fiind constantă). Regresie logistică multinominală. Formula de calcul pentru acest indice este EMBED Equation.3 , unde t este scorul de încredere, pi este procentul (valid) celor care aleg varianta
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
o dictatură, iar cel creștin-democrat a fost unul parlamentar-polițienesc. Parlamentarismul a fost un lux permis noilor stăpâni (antifasciști!) prin prezența Bisericii. Grandioasa majoritate pe care Creștin-Democrația a obținut-o dintotdeauna la votări în ultimii treizeci de ani datorită maselor de alegători catolici aserviți preoților i-a îngăduit o aparență de democrație, ce este folosită în mod incorect drept dovadă a disocierii de fascism. În acești treizeci de ani, CD a avut parte de suișuri și coborâșuri în alegeri, ca și de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
opt referendumuri”2 sunt sacrosancte, sunt minimul ce se poate face pentru o „reală” democratizare a vieții publice (personal, am oarecare îndoieli numai referitor la avort); 2. nu trebuie niciodată și în nici un caz să existe teama de imaturitate a alegătorilor; aceasta ar fi o atitudine pur paternalistă, iar cenzorii și magistrații operează același raționament atunci când consideră publicul „imatur” pentru a vedea anumite opere. Martie 1974. Altă previziune a victoriei la „referendum”1tc "Martie 1974. Altă previziune a victoriei la „referendum
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Și uite așa ajung eu să fiu luat peste picior pentru niște idei născute, de fapt, în capul celui care mă ia peste picior (în calitate de om al puterii și - lucrul cel mai grav - de reprezentant a opt, nouă milioane de alegători). Ceea ce aș vrea eu să știu de la Maurizio Ferrara, fără rezerve mentale și fără răutăți polemice, este de ce comuniștii „consideră greșită” - așa cum anunță laconic Ferrara, de parcă ar fi o părere a papei - cererea celor opt referendumuri. Oare tot ceea ce am
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
măști funebre. Este adevărat, continuă să afișeze zâmbete radioase, de o sinceritate incredibilă. În ochii lor pâlpâie o lumină adevărată, de bună dispoziție, când nu este vorba despre o lumină ce arată istețime și viclenie. Asta pare să le placă alegătorilor, la fel ca și fericirea deplină. Mai mult, conducătorii noștri își continuă imperturbabili poliloghiile de neînțeles, în care plutesc acele flatus vocis ale promisiunilor stereotipe. În realitate, ei chiar sunt niște măști. Niște măști sub care, dacă le-am ridica
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Deși cifrele mai recente par a fi mai sigure, și acestea pot fi privite cu ochi critic; un exemplu În acest sens ar fi diferența dintre corpul electoral la nivelul anului 2000: la data alegerilor locale (04.06.2000), numărul alegătorilor Înscriși pe liste era de 15.641.534, pentru ca cinci luni mai tîrziu, cu ocazia alegerilor generale (26.11.2000), corpul electoral să crească la 17.699.727 de alegători (sursa: BEC). Această diferență este inexplicabilă și impune o serie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
anului 2000: la data alegerilor locale (04.06.2000), numărul alegătorilor Înscriși pe liste era de 15.641.534, pentru ca cinci luni mai tîrziu, cu ocazia alegerilor generale (26.11.2000), corpul electoral să crească la 17.699.727 de alegători (sursa: BEC). Această diferență este inexplicabilă și impune o serie de semne de Întrebare cu privire la veridicitatea surselor utilizate. O posibilă metodă de a evita sau, cel puțin, a minimaliza semnele de Întrebare referitoare la sursele statistice ar fi Îmbinarea metodei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În 1860 inițiază aici și un mic conservator de muzică și declamație, cu profesori din Iași. În diferite broșuri I. nu ezită să-și expună punctul de vedere în chestiuni diverse ( Despre puterea legislativă și privilegiile Principatelor Române, 1856, Despre alegători și despre deputați, 1858, Chestia mănăstirilor închinate din Moldova, 1860, ș.a.). Interesul său precumpănitor e însă pentru tot ce ține de istorie, mărturie stând articolele din „Albina românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (unde i se tipărește colecția de
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
faptul că era și în interesul ei ca la nordul Dunării sa fie un stat care să beneficieze de toate drepturile și libertățile posibile 48. Acuzat pentru extinderea corupției în țară de către conservatori, guvernul liberal încearcă să se legitimeze în fața alegătorilor prin publicarea în ziarul „Românul“ a unor ample extrase din presa europeană în care se vorbea în termeni elogioși la adresa României 49. Presiunea crescând în privința problemei Dunării, Dimitrie Brătianu va face greșeala, de neiertat în opinia colegilor săi liberali, de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cele ucrainene, 19.141 (16,3%) în cele germane, 1.709 în cele maghiare, 1.470 în cele polone și 10.100 în școlile mixte 19. În anul 1910, când s-a introdus o nouă lege electorală, care prevedea împărțirea alegătorilor în curii electorale naționale, în Bucovina au fost înregistrați în total 180.414 alegători, dintre care 66.569 (36,9%) în listele românești, 64.673 (35,8%) în cele ucrainene, 39.492 (21,9%) în cele germane și 9.680
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1.470 în cele polone și 10.100 în școlile mixte 19. În anul 1910, când s-a introdus o nouă lege electorală, care prevedea împărțirea alegătorilor în curii electorale naționale, în Bucovina au fost înregistrați în total 180.414 alegători, dintre care 66.569 (36,9%) în listele românești, 64.673 (35,8%) în cele ucrainene, 39.492 (21,9%) în cele germane și 9.680 (5,4%) în cele polone 20. Comparativ cu rezultatele recensământului din 1910, cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
9.680 (5,4%) în cele polone 20. Comparativ cu rezultatele recensământului din 1910, cele mai mari deosebiri s-au înregistrat în districtele judecătorești Cernăuți (rural), Siret, Stănești și Vașcăuți. În ultimele două districte au fost înregistrați chiar mai mulți alegători români, decât vorbitori de limbă română la recensământul oficial. Așadar, recensămintele austriece din anii 1880-1910, efectuate după criteriul limbii de conversație, nu au reușit să oglindească obiectiv situația etnică din Bucovina și mai ales raportul dintre cele două etnii principale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]