11,393 matches
-
putea fi criticată pentru interesele ei privind Grecia, pe cînd Statele Unite nu erau expuse acestui risc244. Fără a ține seama de aceste diferențe, America se pregătea pentru apropiata reuniune de la Potsdam. Existau cîteva domenii de interes deosebit. În primul rînd, Aliații trebuiau să recunoască guvernele României, Bulgariei și Ungariei. Păreau să fie trei posibilități: prima, acceptarea propunerii lui Stalin de recunoaștere imediată; a doua, aderarea la propunerea britanică de încheiere imediată a tratatelor de pace cu guvernele existente, ceea ce însemna, implicit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al Declarației de la Yalta privind Europa Eliberată. Nu se recunoștea nici un guvern pînă nu se desfășurau consultații tripartite, în vederea asigurării unor alegeri libere și democratice 245. Al doilea domeniu de interes era cel economic. Reprezentanții americani de la București doreau ca Aliații să stabilească, în dolari, valoarea totală a obligațiilor României față de Moscova, așa cum erau ele prevăzute în Articolul 10 din Armistițiu. România era obligată să suporte cheltuielile de întreținere pentru toate trupele sovietice de pe teritoriul românesc. În primele zece luni ale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Aliate de Control, astfel încît cele trei puteri să fie implicate, în mod real, în luarea deciziilor. Anticipînd dorința puterilor occidentale de a aborda această ultimă problemă, Moscova a anunțat o revizuire a operațiilor administrative ale Comisiilor de Control ale Aliaților. În ceea ce privește Comisia de Control Maghiară, sovieticii au hotărît ca cei din Comisia Aliată de Control să trimită directive autorităților ungare numai după ce au obținut "acordul" reprezentanților britanici și americani 254. Cu patru zile mai tîrziu, pe 16 iulie, vicepreședintele Comisiei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Departamentul de Război că această Comisie de Control este autoritatea supremă din România; era un organ politic, dar și unul executiv. Comisia exercita un control total și autocratic asupra tuturor sectoarelor de activitate din România 256. Era deci, de datoria aliaților occidentali să asigure, la reuniunea de la Potsdam, egalitatea tuturor părților în procesul de luare a deciziilor Comisiei. Lucrările Conferinței s-au deschis pe 17 iulie, iar Truman a propus imediat ca Cei Trei să formeze un Consiliu al Miniștrilor de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
propunerii, Stalin, Truman și Attlee puteau ajunge cu toții la un consens, fără ca vreunul din ei să cedeze. La Potsdam, Statele Unite n-au avut prea mult succes nici cu problemele economice. Atît Marea Britanie, cît și America erau îngrijorate de confiscarea proprietății Aliaților de către sovietici, ca "pradă de război". În Armistițiu nu existau decît două articole care permiteau înstrăinarea de proprietăți din România. Primul dintre ele, Art. 11, se referea la daune. Dar sovieticii nu pretindeau că ar fi luat utilajele petroliere ca
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe astfel de utilaje. Pe 24 iulie, britanicii au propus ca o comisie tripartită să cerceteze originea acestor utilaje. Sovieticii au propus, la rîndul lor, înființarea a două comisii bilaterale, una cu reprezentanți din Marea Britanie și una din Statele Unite 266. Aliații occidentali au acceptat și, ca urmare, s-a prevăzut, prin Protocolul de la Potsdam, ca cele două comisii să-și înceapă activitatea în cel mult zece zile267. Întrucît reluarea relațiilor comerciale cu România depindea de recunoașterea unui "guvern democratic responsabil", americanii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
discuție era cea a egalității membrilor Comisiei Aliate de Control în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor. Fără îndoială, decizia luată de sovietici pe 16 iulie de a permite o mai mare participare anglo-americană în cadrul comisiilor de control a avut efect. Aliații occidentali au primit rezoluția ungurilor cu brațele deschise și, cu excepția generalului Schuyler, majoritatea delegaților americani au acceptat oferta românilor ca pe o îmbunătățire reală 268. Ca urmare, Cei Trei au aprobat propunerea sovietică privind susținerea unor discuții tripartite înainte ca
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
268. Ca urmare, Cei Trei au aprobat propunerea sovietică privind susținerea unor discuții tripartite înainte ca cei din Comisie să trimită directive autorităților românești 269. Comunicatul final nu includea, însă, clauza sovietică inițială privind "întrunirile regulate și frecvente" ale reprezentanților Aliaților. Molotov comentase atît de mult pe tema ambiguității cuvintelor "regulate" și "frecvente" încît Byrnes și Ernest Bevin, omologul său britanic, au acceptat, în cele din urmă, înlăturarea acestei clauze, în ultima zi a conferinței 270. Pe 9 august, președintele Truman
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
s-a retras la palatul lui de la Sinaia, refuzînd să mai dea ochii cu membrii guvernului Groza 280. Sovieticii cîștigaseră. Nu aveau nevoie de un tratat de pace și țineau mai mult la controlul asupra României decît la unitatea dintre aliați. Dreptul de proprietate asupra utilajelor petroliere din România În urma Conferinței de la Potsdam, celor trei puteri li s-au atribuit cîteva sarcini în ceea ce privește România. Aliații trebuiau, mai întîi, să vadă cui aparțin utilajele petroliere din România; în al doilea rînd, trebuiau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un tratat de pace și țineau mai mult la controlul asupra României decît la unitatea dintre aliați. Dreptul de proprietate asupra utilajelor petroliere din România În urma Conferinței de la Potsdam, celor trei puteri li s-au atribuit cîteva sarcini în ceea ce privește România. Aliații trebuiau, mai întîi, să vadă cui aparțin utilajele petroliere din România; în al doilea rînd, trebuiau să recunoască guvernul democratic din București și în al treilea, să încheie un tratat de pace cu națiunea învinsă. Problema utilajelor petroliere era, fără
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
celelalte două puncte de pe ordinea de zi a Conferinței de la Potsdam aveau să fie soluționate, dar abia după 18 luni de negocieri istovitoare. Cei Trei au însărcinat Consiliul Miniștrilor de Externe să încheie un tratat de pace cu România, după ce aliații vor fi recunoscut un guvern democratic la București. Faptul că acest guvern trebuia să fie "democratic" aproape că făcea tratativele inutile. CME s-a întrunit pe 11 octombrie 1945, la Lancaster House, în parcul St. James, din Londra. Delegațiile Statelor Unite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
repetate rînduri cu Stalin și Molotov. Pe sovietici îi preocupa o serie de probleme, printre care și bomba atomică: era monopol american sau aparținea Aliaților? Iar Japonia era sub bastion american sau tripartit? Americanii erau și ei preocupați de controlul Aliaților asupra Europei de Est, Iranului și Coreei 299. Byrnes voia, de asemenea, să detensioneze relațiile sovieto-americane, căci Națiunile Unite urmau să se întrunească în ianuarie. Discuțiile purtate în noiembrie de către Truman cu Clement Attlee, privind controlul asupra energiei atomice i-
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
problemă mai gravă, și anume faptul că America voia să rezolve anumite probleme cu sovieticii, neținînd seama de interesele Marii Britanii. Dar dacă reprezentanții britanici nu se duceau la Moscova, țara și-ar fi pierdut rolul pe care-l juca în cadrul Aliaților. Așadar, pe 7 decembrie, Bevin a acceptat, deși fără tragere de inimă, să participe la întrunire 301. Întrunirea Miniștrilor de Externe de la Moscova a început pe 16 decembrie, la Palatul Spiridonevka. Byrnes a prezentat ordinea de zi, pe care figura
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceea, pe 26 aprilie, Moscova a emis prima serie de refuzuri, precizînd că Bucureștiul își îndeplinește promisiunile și că se fac pregătiri pentru apropiatele alegeri 324. Și fără cooperarea sovieticilor nu se putea trece la nici un fel de acțiuni tripartite. Aliații occidentali erau, încă o dată, în imposibilitatea de a produce vreo schimbare fără sprijinul Moscovei. În luna mai, guvernul de la București l-a alungat din țară pe Reuben MarkhamError! Bookmark not defined., corespondentul ziarului "Christian Science Monitor" și Berry și-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
folosite la alegeri. Ambele puteri considerau că prin aceste alegeri se nesocotiseră prevederile acordurilor de la Moscova 335. Noua Adunare a Deputaților s-a întrunit pe 1 decembrie 1946. Un tratat de pace Ultima sarcină pe care o aveau de îndeplinit Aliații la Potsdam era aceea de a realiza un tratat de pace pentru România. Tratatul era la fel de important și pentru Statele Unite, pentru că punea capăt Armistițiului, permitea desființarea Comisiei Aliate de Control și putea deschide România către comerțul american. La Conferința de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie revizuit printr-o Plenară a celor 16 Puteri Aliate principale, rămînînd ca printr-o serie de ședințe ale Consiliului să se rezolve ultimele probleme și să se pregătească tratatul pentru a fi semnat 336. Miniștrii de Externe ai Aliaților au lăsat sarcina întocmirii proiectului inițial în seama adjuncților lor, care s-au apucat de treabă pe 18 ianuarie 1946. Se înainta greu, aceasta și din cauza faptului că adjuncții nu credeau că au dreptul de a lua decizii importante. Tocmai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie de scurtă durată. O dată încheiat tratatul de pace cu Austria, nu mai era nevoie de zone de ocupație și sovieticii aveau să-și retragă forțele din Austria și, implicit, din România. Însă, după cum avea s-o dovedească istoria, Aliații au făcut pace cu Austria abia în 1955, iar sovieticii și-au retras trupele din România abia în 1958. În articolele din capitolul privind aviația civilă, Statele Unite au insistat ca România să "nu acorde drepturi exclusive sau discriminatorii nici unei țări
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și ca Bucureștiul să ofere tuturor țărilor șanse egale de a obține drepturi pentru aviația comercială internațională în România 345. Propunerea a fost acceptată de britanici, dar nu și de sovietici 346. Moscova era împotriva oricărei mențiuni cu privire la aviația civilă. Aliații nu aveau dreptul să-i spună României cum să-și controleze spațiul aerian, întrucît această problemă ținea de securitatea națională 347. Problema aviației a fost soluționată abia la ultima sesiune a CME, din decembrie 1946, care a avut loc la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și-a suspendat lucrările pe 15 octombrie. Recomandările au fost trimise CME, care s-a întrunit în New York, în intervalul 4 noiembrie - 12 decembrie. Consiliul a aprobat recomandările pentru România cu o majoritate simplă și pe 10 februarie 1947, reprezentanții Aliaților s-au întîlnit cu cei români la Quai d'Orsay, în Paris, pentru a încheia un tratat de pace366. În cele 29 de luni care au trecut de la capitularea României până la semnarea Tratatului de Pace, Statele Unite modificaseră puțin condițiile Armistițiului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cel referitor la drepturile omului. Berry era cumplit de dezamăgit de hotărîrea Washingtonului de a încheia Tratatul de Pace. Era convins că guvernul Groza nu împărtășește punctul de vedere al Departamentului de Stat, conform căruia acest tratat nu anulează declarațiile Aliaților de la Yalta, Potsdam și Moscova. El a îndemnat guvernul de la Washington să acționeze în vederea asigurării respectării prevederilor Articolului 3, privind drepturile omului. În plus, solicită să fie transferat cît mai repede cu putință. Credea că o altă persoană ar fi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și, după două săptămîni, sovieticii au făcut și ei același lucru. Pe 15 septembrie, cele trei puteri au depus simultan, la Moscova, tratatele ratificate 387. Articolele Tratatului de Pace înlocuiau acum directivele Comisiei Aliate de Control, principalul instrument prin care Aliații controlaseră politica internă a României. Reprezentanții americani din Comisia Aliată de Control au plecat din București, astfel încît, pe 15 decembrie, singurele autorități americane care mai rămăseseră în România erau cele atașate la legație 388. Mult-așteptatul proces al lui Maniu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
patru zile după aceea, comuniștii au înființat o nouă organizație, Frontul Democratic Popular sau FDP, alcătuit din membri ai Partidului Muncitoresc Român, Frontului Plugarilor, Partidul Popular Național și Uniunea Populară Ungară 404. La alegerile de pe 28 martie 1948, comuniștii și aliații acestora au cîștigat 405 locuri din cele 414 existente. Celelalte nouă au revenit Partidului Țărănesc Democratic, condus de dr. Lupu și formației care mai rămăsese din Partidul Liberal, sub conducerea lui Dinu Brătianu. Pe 13 aprilie, guvernul a adoptat noua
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
limiteze operațiile aeriene civile efectuate de Uniunea Sovietică și țările dominate de aceasta la teritoriile proprii pînă cînd Moscova va fi acceptat să le acorde americanilor drepturi aviatice similare. Pentru o mai mare eficiență, Washingtonul trebuia să-i facă pe aliații occidentali să încheie, neoficial, un acord de sistare a schimburilor aeriene comerciale cu URSS și sateliții săi, inclusiv a folosirii spațiului aerian al acestora. Mai mult decît atît, SUA doreau ca aliații să nu asigure părți de schimb sau servicii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mare eficiență, Washingtonul trebuia să-i facă pe aliații occidentali să încheie, neoficial, un acord de sistare a schimburilor aeriene comerciale cu URSS și sateliții săi, inclusiv a folosirii spațiului aerian al acestora. Mai mult decît atît, SUA doreau ca aliații să nu asigure părți de schimb sau servicii de întreținere pentru aparate de zbor ale URSS sau ale țărilor-satelit. Și cum o mare parte din avioanele aflate în folosința statelor-satelit erau construite de americani, aveau nevoie de piese de schimb
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
construite de americani, aveau nevoie de piese de schimb occidentale. Pe 12 iulie, CSN a acceptat recomandările Departamentului, prin documentul intitulat CSN 15, care a fost aprobat a doua zi, de către Truman. CSN 15 a întîmpinat o puternică rezistență din partea aliaților SUA și mai ales a Marii Britanii 458. Englezii au refuzat o cooperare totală. Londra era dispusă să refuze vînzarea de piese și prestarea de servicii de întreținere și depanare, dar nu voia să sisteze traficul aerian. Marea Britanie avea un zbor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]