6,796 matches
-
de corp. - Maestre! exclamă cu un glas sugrumat, parcă ar fi fost gata să izbucnească în plâns. Maestre, dacă nu l-ați cunoscut pe Horia, atunci aveți în fața dumneavoastră ființa cea mai înzestrată și cea mai orgolioasă, aproape bolnavă de ambiție, dar și cea mai urmărită de nenoroc pe care ați întîlnit-o vreodată în viața dumneavoastră. Au fost zile întregi când nici nu îndrăzneam să trec strada: știam că are să mă răstoarne o mașină; Maestre, simțeam mașina de departe, de la zeci
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
chiar Casals, prin 1926? Unul din cei mari, din primii doi, trei celiști ai lumii? - Ba da, Maestre, îl întrerupse Maria, ați ajuns! Asta sunteți: unul din cei mari. - Eu știu ce-ți spun, continuă Antim zâmbind amar. Vorbeai de ambiție, spuneai că ești mistuită de o ambiție aproape maladivă. Felicitările mele, Maria Daria! Dacă crezi în geniul dumitale, așa trebuie să fii: bolnavă de ambiție... - Dar în cazul meu... - Nu mă întrerupe, că nu știi ce voiam să-ți spun
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mari, din primii doi, trei celiști ai lumii? - Ba da, Maestre, îl întrerupse Maria, ați ajuns! Asta sunteți: unul din cei mari. - Eu știu ce-ți spun, continuă Antim zâmbind amar. Vorbeai de ambiție, spuneai că ești mistuită de o ambiție aproape maladivă. Felicitările mele, Maria Daria! Dacă crezi în geniul dumitale, așa trebuie să fii: bolnavă de ambiție... - Dar în cazul meu... - Nu mă întrerupe, că nu știi ce voiam să-ți spun mai departe. Poate că, într-un anumit
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
unul din cei mari. - Eu știu ce-ți spun, continuă Antim zâmbind amar. Vorbeai de ambiție, spuneai că ești mistuită de o ambiție aproape maladivă. Felicitările mele, Maria Daria! Dacă crezi în geniul dumitale, așa trebuie să fii: bolnavă de ambiție... - Dar în cazul meu... - Nu mă întrerupe, că nu știi ce voiam să-ți spun mai departe. Poate că, într-un anumit fel, eram și eu ambițios. Căci, în fond, acceptasem să dau concerte, încercasem, cum se spune, să mă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
seama când a trecut timpul. Ioana era foarte stresata de examenul final pentru care se pregătea intens. Pentru a nu -și pierde bursă de merit învăța zi de zi să își mențină notele bune. Toți profesorii îi apreciau eforturile și ambiția de a ajunge la o facultate bună. Până și colegii o invidiau. Ioana avea o bună colega de clasă, Elenă, pe care și-o făcuse prietena. Ieșeau în oraș împreună de fiecare dată când nu aveau de învățat, isi împărtășeau
Drogul, prietenul fals al adolescenţilor. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by MÎNJINEANU DARIUS, DEACONESCU MIHAELA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2023]
-
așezat și circumscris de un mediu corespondent, de un fond elaborat prin axiomatica ființării în cetate. Copilăria și tinerețea evoluează în sfera deschisă de așezământul învățării, sub cupola ce cuprinde împreună întâlnirea roditoare dintre ucenic și dascăl, întovârâșire și colegialitate, ambiție și delăsare, admirație și invidie. Este contextul în care vlăstarul ființei umane își proiectează rădăcina firavă spre solul realității mundane, își inaugurează și dezvoltă ceea ce limbajul comun numește socializare. La rândul său, maturitatea este integrată mecanismului de efort și contribuție
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
este puternic atrofiat iar sondarea rezonanțelor ce răzbat din propria ființă se dovedește a fi primejdios neglijată. Omul tinde spre rolul unei marionete într-un carnaval de promisiuni și înșelări dezolante. Aici orice eșec nu determină începuturi de luciditate ci ambiția narcotică a obținerii unei victorii consolatoare printr-o nouă încercare. Un cerc al pierderii de sine își manifestă dinamica necruțătoare ca resort al inconștientei alergări odată cu lumea și în sensul pragmaticului din ea. Începutul experienței mistice individuale evocată mai sus
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
frecventele pierderi suportate în banalul social reprezintă o stare existențială distinctă față de suferința celui ce jertfește în proiecția spre piscurile transcendentului. Astfel, omul ancorat cotidianului se confruntă cu multiple înfrângeri, scăderi ale potențelor și cumulului său dezvoltat prin conflict și ambiția depășirii celorlalți. Aceste cedări din propria posesie sunt împlinite sub presiunea constrângerii exterioare și a neputințelor ce cuprind interioritatea. Aici nimic nu este oferit, dăruit de la sine spre sacrificare. Iubirea lipsește în acest context. În locul ei pulsează tensiunea nestăvilită a
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
deja pășind peste înfrângerea deplină a acestuia, peste cripta urii împlinite. Din mijlocul acestui vis al înfrângerii și exilării întru moarte a aproapelui, a susținerii resemnării și dispariției neîntârziate a semenului, cel rău își făurește planul incitant al viitoarelor sale ambiții. Adesea, însă, într-adevăr, aceste calcule de perspective ce par ancorate într-o siguranță implacabilă plutesc în penumbra unei radicale erori. Resortul unei astfel de greșeli, unei astfel de profunde înșelări se constituie în confuzia pe care ființa umană cucerită
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
efemer. Timpul pășește peste cetatea umană ruinând-o gradual, dispănd-o în nisipuri răsfirate în secole și milenii. Ecoul optimismului de mult apus se stinge și el întru final purtat și fragmentat în adierile cursivităților istorice. Speranțe și obiective, proiecte și ambiții, concretizate sau nu, se împletesc cu spectrul multitudinii de chipuri umane în gigantica trecere pe ireversibila punte a proiecției dinspre trecut spre viitor. Aici nu experiența individuală este vizată ci modalitatea de percepție și ființare a generalității existențiale de către mundaneitatea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
modificat al ridurilor pe chipul osos ? Fără cuvinte, chiar cei ce se simpatizează se înțeleg parțial și greșit. De fapt, eu personal... nici pe departe... Autocratul nici pe departe nu pot spune că a fost vreodată pe gustul meu... Iar ambiția nici pe departe sau dorința puterii... Roșind și mai tare, musafirul se uită derutat spre gheridon. De obicei, așa se uită atunci când un mic secret al său a fost descoperit. Întreaga noastră viață secretă se află însă sub paza unor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pierzi fără să joci și ultima mână, totuși ai decis : acestea sunt ultimele minute când mai întârzii în salon. Ai să te ridici, scuzându-te, chiar dacă ar fi să renunți pentru totdeauna la convorbirea în tête-à-tête cu Titi ! O simplă ambiție, ai putea spune, fără să prea greșești, deși în ochi ți s-a strâns o suferință ciudată, pe care ai gonit-o de pe obraz, din minte, din suflet... Cum va începe să bată pendula, ai să te ridici, chiar dacă ar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în care simetria se multiplică, refractată în percepții, vise, monologuri interioare ale unor personaje cu viziuni divergente sau aflate în conflict deschis unele cu altele, începând prin conflictul dintre femei și bărbați. Seducție, dispreț, căutare a iubirii, milă, resentiment sau ambiție dansează în acest cadril al după-amiezii senine când războiul nu a început încă pentru ca să calce în picioare destinul celor mai slabi și să pună în lumină răul, dar uneori și binele din caracterul personajelor. Cu o perfectă stăpânire a narațiunii
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
neconfirmat, sub formă de „am auzit o vorbă“), ele nu desenau conturul unei realități cu prezent și viitor - poate doar al flăcării microscopice a speranței. Fără să fie complet lipsit de calități, traduse mai degrabă prin viclenie și printr-o ambiție brutală, Ceaușescu a fost un om needucat, aproape analfabet. În 1982, a descoperit un principiu financiar simplu: pentru orice Împrumut, orice bancă a acestei lumi cere o dobîndă. România, la fel ca orice stat din lume, făcuse Împrumuturi la băncile
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
producea pînă la un anumit nivel, dar dacă priveai cu atenție, la nivel celular, oamenii reușeau să fie ceea ce sînt ei În orice societate din lume: o mulțime gălăgioasă, căreia Îi vine greu să-și Împace diferențele și nevoile și ambițiile și care nu se poate armoniza decît cu efort și generozitate și alte resurse pe care nu Întotdeauna și le găsește. Și căreia Îi place să beneficieze de produsele pe care civilizația unui timp le naște pe planetă. Nici un comunism
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
aversiune, dar e extrem de semnificativă. Trebuie să adaug că, după ce a rostit aceste cuvinte, George a râs. În asemenea contexte, poate că Brian avea la rândul lui dreptate când afirma că George te face să înțelegi ce înseamnă un terorist. Ambițiile frustrate sau, după cum spuneau unii mai direct, amărăciunea lui George de a fi descoperit că nu-i bun de nimic, se înscriau de asemenea printre cauzele sau scuzele purtării lui. Ca student, George urmase filozofia, apoi istoria și arheologia. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
oribile și pentru că doamna Belton era convinsă, în mod iritant, că „le știe pe toate“. Și ea, ca și Diane, se ridicase prin „profesie“. Doamna Belton, care în tinerețe fusese frumoasă și deloc proastă, își îndeplinise într-adevăr una din ambițiile mai vechi ale Dianei, anume își cumpărase o casă elegantă unde (cel puțin așa se spunea) se întâlneau artiștii și intelectualii ca să bea și să discute. A fost o vreme când era șic să te duci la doamna Belton, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
reprezinte existența conform modelelor stabilite, din secolul al XVII-lea până în secolul al XIX-lea, într-un minuscul canton al lumii: Europa Occidentală, ci să prezinte ceea ce este, în multiplicitatea lui, în policulturalismul lui, în politeismul lui de valori. Împotriva ambiției conceptuale (cine nu face concepte în zilele noastre?), ambiție paranoidă a voinței de cunoaștere, să revenim la ceea ce Heidegger numea "indicația formală". Indicația arată. Și aceluia căruia îi arătăm trebuie să vadă el însuși. Ceea ce trimite la necesitatea experienței vii
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
-lea până în secolul al XIX-lea, într-un minuscul canton al lumii: Europa Occidentală, ci să prezinte ceea ce este, în multiplicitatea lui, în policulturalismul lui, în politeismul lui de valori. Împotriva ambiției conceptuale (cine nu face concepte în zilele noastre?), ambiție paranoidă a voinței de cunoaștere, să revenim la ceea ce Heidegger numea "indicația formală". Indicația arată. Și aceluia căruia îi arătăm trebuie să vadă el însuși. Ceea ce trimite la necesitatea experienței vii, la aspectul prospectiv și progresiv al învățării. Acesta este
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
crea "forme" noi, în care aceasta să se poată dezvolta 15. Etică mai apropiată de natură, de simplitatea relațiilor, "relianță" înnoită și epurată printr-o depășire a legilor artificiale rezultate din scleroza și din piedicile instituționale. Etică ce avea ca ambiție să restaureze fervoarea originală și construirea corpului monahal pentru a realiza mai bine vocația monastică. Și, "simbol" important, aceasta se va face îmbrăcând "veșminte" noi, care semnifică astfel uniunea mistică proiectată. În sensul ei strict, arta cisterciană este o cultură
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
socializare specială. 3. CULTURA SPORTIVĂ ȘI DEZVOLTAREA SOCIALĂ A TRUPULUI BALAUR, PUBLICUL În funcție de timp și de probă se modifică și tipul de corp al sportivului, cerut și tipul de selecție al jocului (minte, umeri, picioare, spate, plămâni, mâini, ritm, voință, ambiție). Tipul de probă ales depinde: -de împrejurări naturale, -de antrenor, -de noroc, -de sportiv, -de relația cu publicul, -depinde de mijloacele mas media. Morfologia socială a corpului uman poate explica doar egalitatea selecției sportivilor de aceeași vârstă, într-un spațiu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ale societății sportive. Inițierea sportivă presupune acceptarea, înțelegerea și respectarea acestor legi fără de care viața în cadrul societății sportive nu ar fi posibilă. Inițierea este vizibilă în selecția sportivilor în funcție de calități fizice, sexuale, vârstă și calități psihice, care depind de selecția ambițiilor de depășire a unei anumite clase sociale, toate în funcție de moarte. Deosebirea esențială între simbolul religios și simbolul sportiv pornește de la faptul că religia reprezintă un sistem existențial, lipsit de repetiție și libertate, pe când sportul reprezintă un sistem gratuit, un sistem
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
centrează în jurul noțiunii de antiartă și are ca sursă experiențele futuriștilor în redarea mișcării și a abstracționismului. Demersul său, de factură dadaistă, propune reevaluarea condiției obiectului artistic și a spațiului în care acesta este amplasat, printr-un gest "ironic" la adresa ambiției de a conserva opera de artă. (în Prut C., Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1982, p. 127, 128). 27. HUDSON KENNETH, O istorie socială a muzeelor, Ed. Meridiane, București, 1979 (prefață). 28. NOWACKI HENRYK (editor), Open-Air Museums in
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
evocă Peșterile lui Pluton 43, descrie cele patru fluvii care îl străbat, fiecare fiind o expresie a unei forme de pasiune (I, 10, 11), apoi cele patru suplicii celebre ale lui Tityos, Tantalos, Ixion, Sisyphos reprezintă remușcare, cupiditatea, indecizia și ambiția (I, 10, 12-16). Când descrie transformarea sufletului, care trece de la unitate la dualitate, de la sferă la con, redă, de fapt, modalitățile de adaptare ale lui la corp (I, 12 Plot. Enn. IV, 8). Căderea sufletului în trup nu se referă
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
să le corespundă liste de manifestări specifice părea o muncă lipsită de sens având în vedere că fiecare individ prezenta tulburări diferite în funcție de contextul în care se dezvoltase. Această abordare personalizată a fost criticată ca neștiințifică și subiecțivă. În plus ambiția psihiatriei de a-și extinde impactul de la sfera patologiei psihice la cea a normalității, a persoanelor care la un moment dat în viață au dificultăți în a se adapta la mediu, a fost considerată nerealistă (Mayes & Horwitz, 2005). Sub presiunea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]